Books and Lessons
Pene 44: Te Tae-Piti-raa mai o Iesu Mesia


Pene 44

Te Tae-Piti-raa mai o Iesu Mesia

Hōho’a
The resurrected Jesus Christ (wearing white robes with a magenta sash) standing above a large gathering of clouds. Christ has His arms partially extended. The wounds in the hands of Christ are visible.

Te tia‘iraa i te Tae-Piti-raa mai o te Faaora

E maha ahuru mahana i muri a‘e i To’na ti‘a-faahou-raa, ua putuputu o Iesu e Ta’na ra mau Aposetolo i ni‘a i te Mou‘a o Oliveta. Inaha ho‘i, ua tae i te taime e faaru‘e mai ai Iesu i te fenua nei. Ua faaoti Oia i te mau ohipa atoa i titauhia Ia’na ia rave i taua taime ra. Ua titauhia Ia’na ia ho‘i atu i to tatou Metua i te Ao e tae roa’tu i te tau o To’na Tae-Piti-raa mai.

I muri a‘e i To’na haapiiraa i Ta’na mau Aposetolo, ua reva atu Iesu i ni‘a i te ra‘i. A hi‘o atu ai te mau Aposetolo Ia’na i te revaraa’tu i ni‘a i te ra‘i, ua ti‘a mai ra e piti na melahi i piha‘i iho ia ratou ra, e ua na ô maira, « E te mau taata o Galilea nei, eaha outou i ti‘a noa ai e i ti‘atonu mârô ai i ni‘a i te ra‘i ra ? O Iesu nei â tei ravehia a‘enei i ni‘a i te ra‘i, e ho‘i mai ïa mai te reira atoa ra, mai ta outou i ite atu Ia’na i te revaraa’tu i ni‘a i te ra‘i ra » (Te Ohipa 1:11).

Mai taua taime maira e tae roa mai i teie nei mahana, te tia‘i maite nei te mau pĭpĭ a Iesu Mesia i te Tae-Piti-raa mai.

Eaha ta Iesu e Rave ia Ho‘i Faahou mai Oia ?

Teie te mau ohipa ta Iesu Mesia e rave ia ho‘i faahou mai Oia i ni‘a i te fenua nei:

  1. E tamâ Oia i te fenua nei. Ia ho‘i faahou mai Iesu, e haere mai Oia ma te mana e te hanahana rahi. I taua taime e haamouhia te feia parau ti‘a ore. Te mau mea viivii atoa ra, e pau ïa i te ama i te auahi, e na te auahi ho‘i e tamâ i te fenua nei (a hi‘o PH&PF 101:24–25).

  2. E haava Oia i To’na ra mau taata. Ia ho‘i faahou mai Iesu, e haava Oia i te mau fenua e e faataa Oia i te feia parau ti‘a i te feia iino (a hi‘o Mataio 25:31–46; a hi‘o atoa i te pene 46 i roto i teie buka). Teie te mau parau ta Ioane te Heheu parau i papa‘i no ni‘a i teie haavaraa: « E ua ite au i vetahi ê mau terono ra, e te feia i parahi i ni‘a ihora, e ua horo‘ahia te mana haava ia ratou: e ua hi‘o atu ra vau i te feia i tâpuhia to ratou upoo no to ratou faaiteraa i te parau ia Iesu, e no te parau a te Atua, … parahi ihora ratou i ô te Mesia ra ma te hau atoa, e hoê a‘e ra tauatini i te matahiti ». Area te feia iino ta’na i ite atu ra « ia hope taua na matahiti hoê tauatini ra, i ora faahou ai » (Apokalupo 20:4–5; a hi‘o atoa PH&PF 88:95–98).

  3. E faatupu Oia i te Mileniuma. Te Mileniuma o te pu‘e tau ïa e tauatini matahiti i reira o Iesu e faatere ai i ni‘a i te fenua nei. E tahitihia te feia parau ti‘a i ni‘a ra no te farerei ia Iesu i To’na taeraa mai (a hi‘o PH&PF 88:96). Na To’na ho‘iraa mai e iriti i te tau mileniuma. (A hi‘o i te pene 45 i roto i teie buka).

    Ua na ô mai te Peresideni Brigham Young:

    « I te Mileniuma, ia haamau-ana‘e-hia te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua na roto i te mana, te hanahana e te maitai roa, e ia haavî-ana‘e-hia ho‘i te tau o te parau ti‘a ore, ei reira te Feia Mo‘a no te Atua e patu ai i to ratou mau hiero e ia tomo ho‘i i roto ra, e ia riro mai ei pou i roto i te mau hiero no te Atua, Apokalupo 3:12], e e rave ho‘i ratou i te mau ohipa no to ratou mau feia i pohe ra. E i reira tatou e ite ai i to tatou mau hoa ia haere mai, e penei a‘e te tahi pae o ratou o te feia ïa ta tatou i matau i ô nei. …E e horo‘ahia mai te mau heheuraa no te ite i to tatou mau huimetua e tae roa’tu i to tatou Metua ia Adamu e te Metua vahine o Eva, e e tomo tatou i roto i te mau hiero o te Atua no te raveraa i te ohipa no ratou ra. Ei reira (te mau tamarii) e taatihia ai i te mau (metua) e tae roa’tu te taamuraa i ni‘a ia Adamu, ia vai ho‘i te hoê taamuraa maitai o te Autahu‘araa mai ia Adamu e tae roa mai i teie anotau » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Brigham Young [1997], 333–34).

  4. E faati‘a Oia i te Ti‘a-faahou-raa Matamua. Te feia tei farii i te haamaitairaa no te ti‘a mai i te ti‘a-faahou-raa o te feia parau ti‘a ra, e haere mai ïa ratou i rapae i to ratou mau menema. E tahitihia’tu ratou i ni‘a no te farerei i te Faaora a pou mai ai oia i raro na ni‘a mai i te ra‘i. (A hi‘o PH&PF 88:97–98).

    I muri a‘e i to Iesu ti‘a-faahou-raa na roto mai i te pohe, ua tiafaahou atoa mai te tahi mau feia parau ti‘a tei pohe ra. Ua fâ mai ratou i Ierusalema e i te fenua Amerika. (A hi‘o Mataio 27:52–53; 3 Nephi 23:9–10). Teie ïa te omuaraa o te Ti‘a-faahou-raa Matamua. E mai te reira mai tau, ua ti‘afaahou mai te tahi mau taata. Te feia atoa tei ti‘afaahou a‘e na, e te feia ho‘i o te ti‘a mai i te tau e ho‘i mai ai Oia ra, e roaa ïa ia ratou te hanahana o te basileia o te ao ra (a hi‘o PH&PF 76:50–70).

    I muri a‘e i te ti‘a-faahou-raa o te feia o te farii i te hanahana tiretiera, e ti‘a mai te tahi atu pŭpŭ: o ratou o te farii i te hanahana teretetiera. Ia hope teie mau taata atoa i te ti‘afaahou, e hope roa ïa te Ti‘a-faahou-raa Matamua.

    Te feia parau ti‘a ore tei ora i te taime o te Tae-Piti-raa mai o te Fatu e haamouhia ïa ratou i te tino nei. O ratou e te feia parau ti‘a ore tei pohe a‘ena, e tia‘i ïa ratou e tae roa’tu i te ti‘a-faahou-raa hopea. E ti‘afaahou mai te feia pohe atoa e toe ra no te farerei i te Atua. E farii ratou i te basileia tiretia anei e aore ra, e ti‘avaruhia anei ratou i roto i te pouri ia Satane ra (a hi‘o PH&PF 76:32–33, 81–112).

  5. E rave Oia i To’na parahiraa ei arii no te ra‘i e no te fenua nei. Ia ho‘i mai Iesu, e haamau Oia i Ta’na faatereraa hau i ni‘a i te fenua nei. E riro te Ekalesia ei tuhaa no taua basileia ra. E faatere Oia i te mau taata atoa o te fenua nei na roto i te hau 1,000 matahiti te maoro.

    I to Iesu Mesia haereraa mai i te fenua nei, aita Oia i haere mai ma te hanahana. Ua fanauhia Oia i roto i te hoê fare vairaa animara haehaa roa. Aita Oia i haere mai ma te apeehia mai e te mau nuu tama‘i rahi, mai ta te mau Ati Iuda i tia‘i e na reira to ratou Faaora. Ua haere mai râ Oia ma te parau mai e, « E aroha’tu i to outou mau enemi,…e faaora’tu i tei tuhi mai ia outou, e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou; e pure ho‘i i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou » (Mataio 5:44). Ua faainohia Oia e ua faasataurohia. Eita râ Oia e faainohia i To’na Tae-Piti-raa mai, « no te mea e faaroo te mau tari‘a atoa i te reira, e e pi‘o atu te mau turi avae atoa, e e fa‘i mai te mau arero atoa « e, o Iesu te Mesia (PH&PF 88:104). E fariihia Oia ei « Fatu no te mau Fatu, ei Arii no te mau Arii atoa ra » (Apokalupo 17:14). E ma‘irihia To’na ra i‘oa « ia Hau, e A‘o, te Atua Puai, te Metua no te u‘i a muri atu, te Arii no te Hau » (Isaïa 9:6).

  • Eaha to outou mau mana‘o e te feruriraa a hi‘o ai outou i te mau ohipa o te Tae-Piti-raa mai ?

Nahea Tatou e Ite ai e, Ahea te Ho‘iraa mai o te Faaora e Fatata mai ai ?

A fanauhia ai Iesu, e mea iti roa te taata o tei ite e ua tae mai te Faaora o te ao nei. Ia ho‘i faahou mai râ Oia ra, aore roa ïa e feaaraa no ni‘a Ia’na. Aore roa hoê taata i ite papû i te taime e ho‘i faahou mai ai oia. « Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore ho‘i te mau melahi o te ra‘i; maori râ o ta‘u Metua ana‘e ra » (Mataio 24:36; a hi‘o atoa PH&PF 49:7).

Ua faaohipa te Fatu i te hoê parabole no te horo‘a mai i te hoê mana‘o no ni‘a i te taime o To’na ho‘iraa mai:

« E teie nei ia ite outou i te tahi parabole i te suke nei; E ia oteo te omou rii e mahora a‘e ra te rau, ua ite ïa outou e ua fatata te auhune i reira tei te pae uputa ïa »

« Oia atoa i teie nei, ia hi‘o outou i taua mau mea nei ua fatata ïa i reira tei te pae uputa » (Mareko 13:28–29).

Ua horo‘a atoa mai te Fatu ia tatou nei i te tahi mau tapa‘o no te faaite ia tatou ahea To’na ho‘iraa e fatata mai ai. I muri a‘e i te faaiteraa mai i te mau tapa‘o, ua faaara maira Oia:

« E teie nei, a ara, aore ho‘i outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu. …

« … Ia parahi ineine noa outou: ei te hora mana‘o-re-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei » (Mataio 24:42, 44).

No te tahi atu mau haamaramaramaraa hau atu no ni‘a i te iteraa tatou e, ahea te Tae-Piti-raa mai o Iesu e fatata mai ai, a hi‘o i te pene 43 i roto i teie buka.

Nahea Tatou e Ineine ai ia Tae mai te Faaora ?

Te rave‘a maitai a‘e no te faaineine ia tatou no te taeraa mai o te Faaora o te fariiraa ïa i te mau haapiiraa o te evanelia e ia faariro i te reira ei tuhaa no to tatou oraraa. E ora tatou i te mau mahana i te faito maitai roa e roaa ia tatou, mai ta Iesu i haapii mai a ora ai oia i ni‘a i te fenua nei. E nehenehe ta tatou e hi‘o atu i ni‘a i te peropheta no te arata‘iraa e ia pee i ta’na a‘oraa. E nehenehe ta tatou e ora ma te parau ti‘a ia roaa ho‘i te arata‘iraa a te Varua Maitai ia tatou. I reira tatou e hi‘o ai i mua i te taeraa mai o te Faaora ma te oaoa eiaha ma te ri‘ari‘a. Ua parau mai te Fatu e: « Eiaha e măta‘u, e te na’na iti e, no outou ho‘i te basileia e ia tae noa’tu ai au. Inaha, e tae oioi atu vau. Oia ïa. Amene » (PH&PF 35:27).

  • No te aha i titauhia ai ia tatou ia haape‘ape‘a i to tatou faaineineraa eiaha râ te taime o te Tae-Piti-raa mai ?

Te Tahi Atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i