Books and Lessons
Pene 45: Te Mileniuma


Pene 45

Te Mileniuma

Hōho’a
A male lion and lamb lying peacefully next to each other in a grassy field. Rolling hills are in the background. There are clouds in the sky. The image portrays the peace among animal life that will exist during the Millennium.

Te taata i ni‘a i te Fenua nei i te tau o te Mileniuma

  • O vai te parahi i ni‘a i te fenua nei i te tau o te Mileniuma ?

E haamata te pu‘e tau o te tauatini matahiti o te hau, te here, e te oaoa i ni‘a i te fenua nei i te Tae-Piti-raa mai o Iesu Mesia. E parauhia taua pu‘e tau tauatini matahiti ra, te Mileniuma. Na te mau papa‘iraa mo‘a e te mau peropheta e tauturu mai ia tatou ia ite e, eaha te huru te oraraa i ni‘a i te fenua nei i te tau o te Mileniuma.

E haamouhia te feia parau ti‘a ore i te Tae-Piti-raa mai o te Faaora, e o te feia parau ti‘a ana‘e o te ora i ni‘a i te fenua nei i te omuaraa o te Mileniuma. O ratou ïa tei ora ma te viivii ore e te parau ti‘a. E farii ratou i te basileia teretetiera e aore râ, te basileia tiretiera.

I roto i te Mileniuma, e ora noa te feia tahuti i ni‘a i te fenua nei, e e tamau noa â ratou i te fanau i te tamarii mai ta tatou e na reira nei i teie nei (a hi‘o PH&PF 45:58). Ua parau o Iosepha Semita e, e ratere pinepine mai te mau taata tahuti ore i ni‘a i te fenua nei. Na taua mau taata ti‘afaahou ra e tauturu i te faatereraa hau fenua e i te tahi atu mau ohipa. (A hi‘o Te mau Haapiiraa a te Peropheta Iosepha Semita, ma‘itihia e Joseph Fielding Smith [1976], 268).

E vai noa â te ti‘amâraa o te taata, e e rave rahi o ratou o te tamau noa â i te pee i ta ratou mau haapa‘oraa e to ratou mau mana‘o no te hoê tau. I te pae hopea râ, e fa‘i te mau taata atoa e, o Iesu Mesia te Faaora.

I te tau o te Mileniuma, « e parahi tino mai ho‘i te Mesia ei arii i ni‘a iho i te fenua nei » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:10). Ua haamaramarama mai o Iosepha Semita e, « e faatere arii o Iesu i ni‘a i te Feia Mo‘a e e haere mai Oia i raro nei no te haapii » (Te mau haapiiraa o te mau peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita [2007], 258).

Te Ohipa a te Ekalesia i te Tau Mileniuma

  • Eaha na ohipa rarahi e ravehia i te tau Mileniuma ?

E piti na ohipa rarahi a te mau melo o te Ekalesia i roto i te tau Mileniuma: te ohipa hiero e te ohipa misionare. Te ohipa hiero o te mau Oro‘a ïa i titauhia no te faateiteiraa. Oia ho‘i, te bapetizoraa, te tuuraa rima no te horo‘a i te Varua Maitai, e te mau Oro‘a hiero – te oro‘a hiero, te faaipoiporaa hiero, e te taatiraa i te mau utuafare.

E rave rahi tei pohe ma te ore e farii i teie mau oro‘a. Ua titauhia i te taata i ni‘a i te fenua nei ia rave i te reira mau oro‘a no ratou iho. Te ravehia nei te reira ohipa i roto i te mau hiero o te Fatu i teie mahana. E ohipa rahi o tei titauhia ia faaoti hou a haamata ai te Mileniuma, ia ti‘a ho‘i ia faaoti-roa-hia i taua taime ra. E tauturu mai te mau taata ti‘afaahou ia tatou ia faatiti‘aifaro i te mau hape ta tatou i rave i roto i ta tatou mau ma‘imiraa i to tatou mau tupuna i pohe. E tauturu atoa mai ratou ia tatou ia imi i te haamaramaramaraa e titauhia e tatou no te faati‘a roa i ta tatou mau parau tuatapaparaa. (A hi‘o Joseph Fielding Smith, Doctrines of Salvation, haaputuhia e Bruce R. McConkie, 3 buka. [1954–56], 2:167, 251–52).

Te tahi atu ohipa rahi i roto i te Mileniuma o te ohipa misionare ïa. E haapiihia te evanelia ma te mana rahi i te mau taata atoa. I te pae hopea aita ïa e titauhia ia haapii i te taata i te mau parau tumu matamua o te evanelia no te mea « e ite paatoa ho‘i ratou ia‘u, o tei haehaa e o tei rahi, te parau maira Iehova » (Ieremia 31:34).

  • Nahea tatou ia faaineine i teie nei no te rave i te ohipa i roto i te Mileniuma ?

Te mau Huru i roto i te Mileniuma

  • Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te oraraa i roto i te Mileniuma e te oraraa i ni‘a i te fenua nei i teie nei ?

Ua haapii mai te Peropheta Iosepha Semita e, i roto i te Mileniuma, « e faaapîhia ho‘i te fenua nei e e farii oia i to’na hanahana paradaiso » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:10).

E Ruuruuhia Satane

I roto i te Mileniuma, e ruuruuhia Satane. Oia ho‘i, e mou to’na mana no te faahema i te mau taata atoa e ora i taua anotau ra (a hi‘o PH&PF 101:28). « E tupu noa (ta) ratou ra mau tamarii i te paariraa ma te hara ore e tae noa’tu i te ora » (PH&PF 45:58). « E no te parau ti‘a a to’na ra feia, e ore ai to satane mana; e no reira e ore ai oia e tuuhia’tu ai e ia hope na matahiti e rave rahi; aita ho‘i o’na e mana i ni‘a i te aau o te mau taata ra; te parahi ra ho‘i ratou ma te parau ti‘a, e e hau ho‘i Tei Mo‘a i Iseraela nei » (1 Nephi 22:26).

Te Hau i Ni‘a i te Fenua nei

Aore e tama‘i i roto i te Mileniuma. E ora amui te taata ma te hau e te maitai. Te mau mea tei faaohipahia no te tama‘i e faaohipahia ïa i roro i te mau ohipa maitai. « E tiapai ratou i ta ratou o‘e ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te o‘e, e ore ho‘i ratou e haapii faahou i te tama‘i » (Isaïa 2:4; a hi‘o atoa Isaïa 11:6–7; PH&PF 101:26).

Te Faatereraa Hau Parau ti‘a

Ua haapii mai te Peresideni John Taylor e: « E riro te Fatu ei arii i ni‘a i te fenua nei, e ite te mau taata atoa i raro a‘e i Ta’na faatereraa, e te mau fenua atoa i raro a‘e i te ra‘i, i To’na mana, e e tipapa ratou i mua i to’na tepeta ra. Te feia e tavini ia’na ma te parau ti‘a e paraparau ïa ratou i te Atua, e ia Iesu; e utuutu te mau melahi ia ratou, e e ite ratou i to tei mutaa iho ra, to teie taime, e to te tau a muri atu; te tahi atu mau taata, te ore e haapa‘o hope roa i ta’na mau ture, e te ore e ite hope roa i ta’na mau fafauraa, e titauhia ïa ratou ia haapa‘o hope roa i ta’na faatereraa. No te mea, o te faatereraa a te Atua te vai i ni‘a i te fenua nei, e e tuu mai oia i ta’na mau ture, e e titau oia i te mau fenua atoa o te ao nei ia haapa‘o i te reira, inaha, e mana to’na ia na reira » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: John Taylor [2001], 225).

Aore e Pohe

I roto i te tau Mileniuma, aore e pohe i reira mai ta tatou i ite ra. Ia paari te taata, eita ratou e pohe, eita e hunahia. E tauihia râ ratou mai te huru tahuti i roto i te huru tahuti ore « i roto i te taime no te amoraa mata ra ». (A hi‘o PH&PF 63:51; 101:29–31).

E Hope te mau mea atoa i te Heheuhia mai

Aita â te tahi mau parau mau i heheuhia mai ia tatou nei. E heheuhia mai ïa te mau mea atoa i roto i te tau Mileniuma. i te Fatu, « na’na ïa e heheu mai i te mau mea atoa ra – te mau mea o tei ma‘iri atu i muri ra, e te mau mea i hunahia o tei ore ho‘i te taata i ite, te mau mea no te fenua nei, o tei na roto i taua mau mea ra te reira i hamanihia‘i e te tumu e te hopea ho‘i no te reira – te mau mea faufaa rahi ra, te mau mea no ni‘a e te mau mea no raro a‘e, te mau mea o tei roto ho‘i i te fenua nei, e i ni‘a iho i te fenua nei, e i roto ho‘i i te ao ra » (PH&PF 101:32–34).

Te Tahi Atu mau Ohipa i Roto i te Mileniuma

I roto i te mau tuhaa e rave rahi, e riro te oraraa mai teie e itehia nei i teie nei, tera râ, hoê noa mea taa ê, oia ho‘i, e ravehia te mau mea atoa na roto i te parau ti‘a. E amu te taata i te maa, e inu ho‘i, e e ahu ratou i te ahu (A hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Brigham Young [1997], 333). E tamau noa te taata i te tanu e i te ooti i te maa e i te patu i te fare (a hi‘o Isaïa 65:21).

  • Eaha to outou mau mana‘o e te feruriraa no ni‘a i te mau huru e vai i roto i te Mileniuma ?

Hoê Aroraa Hopea i Muri A‘e i te Mileniuma

  • Eaha te haerea hopea o te fenua nei ?

Ia hope te 1,000 matahiti, e tuuhia Satane no te hoê taime poto. E fariu ê te tahi mau taata i te Metua i te Ao ra. E haaputuputu Satane i ta’na mau nuu tama‘i, e e haaputuputu atoa o Mihaela (Adamu) i te mau nuu o te ra‘i ra. E i roto i taua aroraa rahi ra, e hurihia o Satane e to’na atoa ra mau taata i rapae e amuri noa’tu. E tauihia te fenua ei basileia tiretiera. (A hi‘o PH&PF 29:22–29; 88:17–20, 110–15).

Te Tahi Atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i