Books and Lessons
Pene 26: Te Tusia


Pene 26

Te Tusia

Hōho’a
Jesus Christ depicted in red and black robes. Christ is talking to a rich young man. Christ has His arms extended as He gestures toward a poorly dressed man and woman. The painting depicts the event wherein Christ was approached by a young man who inquired of Christ what he should do to gain eternal life. Christ instructed him to obey the commandments and to give his wealth to the poor and follow Him. The young man was unable to part with his wealth and went away sorrowfully. (Matthew 19:16-26) (Mark 10:17-27) (Luke 18:18-27)

Te Auraa o te Tusia

Te tusia o te horo‘araa ïa i te Fatu ra te mau mea atoa Ta’na e titau mai, i to tatou taime, ta tatou mau tao‘a, e to tatou puai no te faahaere i Ta’na ohipa i mua. Ua faaue mai te Fatu e, « E mata na outou i te imi i te basileia o te Atua e te parau ti‘a na’na ra » (Mataio 6:33). To tatou hinaaro ia faatusia e tapa‘o faaite ïa i to tatou faaroo i te Atua. Ua tamata-tamau–hia te taata nei e ua hi‘opo‘a-maite-hia ratou no te hi‘o e e tuu anei ratou i te mau ohipa a te Atua na mua roa i roto i to ratou oraraa.

  • No te aha e mea faufaa ia faatusia mai ta te Fatu e ani mai nei ma te tia‘i ore i te faaho‘iraa ?

Ua Ravehia te Ture o te Tusia i Tahito ra

  • Eaha te auraa o te mau tusia i ravehia e te nunaa fafauhia o te Fatu i tahito ra ?

Mai te anotau o Adamu e o Eva e tae roa mai i te anotau o Iesu Mesia ra, ua haapa‘o noa te mau taata o te Fatu i te ture o te tusia Ua faauehia ia ratou ia pŭpŭ ei tusia i te mau fanau‘a matamua o ta ratou mau nana. Ei mau animala maitai roa e te porao ore. I ravehia teie oro‘a ei faahaamana‘oraa i te taata e, e haere mai Iesu Mesia, te Fanau Tahi a te Metua, i roto i te ao nei. E riro Oia ei taata maitai roa i te mau mea atoa, e e pŭpŭ oia Ia’na iho ei tusia no ta tatou mau hara. (A hi‘o Mose 5:5–8).

Ua haere mai Iesu e ua pŭpŭ Ia’na iho ei tusia, mai tei haapiihia i te taata nei. Na roto i Ta’na tusia, e faaorahia te mau taata atoa i te pohe tahuti na roto i te Ti‘a-faahou-raa, e e faaorahia te mau taata atoa i ta ratou mau hara na roto i te faaroo ia Iesu Mesia (a hi‘o i te pene 12 i roto i teie buka).

Ua riro te tusia taraehara a te Mesia ei hopea no te mau tusia hamaniiraa toto. Ua monohia te reira tusia i te oro‘a o te oro‘a mo‘a. Ua horo‘ahia mai te oro‘a o te oro‘a mo‘a ei faahaamana‘oraa ia tatou i te tusia rahi o te Faaora. E rave pinepine tatou i te oro‘a mo‘a. Ua riro te tapa‘o o te pane e te pape ei faahaamana‘oraa ia tatou i te tino o te Faaora e i To’na toto, Ta’na i haamanii no tatou (a hi‘o i te pene 23 i roto i teie buka).

  • No te aha te Taraehara i faarirohia ai ei tusia rahi e te hopea ?

E Faatusia Noa â Tatou e ti‘a ai

  • Nahea tatou ia haapa‘o i te ture o te tusia i teie manana ?

Noa’tu e, ua hope te tusia haamaniiraa toto, te tamau nei â te Fatu i te ani mai ia tatou ia faatusia. I teie nei râ, e tusia taa ê Ta’na e titau mai nei. Na ô mai ra Oia e: « Eiaha outou e pŭpŭ faahou mai i te mea i haamaniihia to’na toto … e ta outou mau tusia taauahi, e faaorehia ïa. … E pŭpŭ mai outou i te aau tatarahapa e te Varua mărû ia‘u » (3 Nephi 9:19–20). Te « aau tatarahapa e te Varua mărû » o te pûpûraa ïa tatou i te oto rahi no ta tatou mau hara ma te faahaehaa ia tatou iho e ia tatarahapa i te reira.

E Farii Tatou ia pŭpŭ i ta tatou mau mea atoa i te Fatu ra

  • No te aha te taata e hinaaro ai e pŭpŭ i te tusia ?

Ua papa‘i te Aposetolo Paulo e, ia riro tatou ei tusia ora, e te mo‘a e te au ho‘i i te Atua ra (a hi‘o Roma 12:1).

Ua titauhia ia tatou ia riro ei tusia ora, ia vai ïa te hinaaro i roto ia tatou ia horo‘a i ta tatou mau mea atoa i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei no te patu i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei e ia haa no te faatupu ia Ziona (a hi‘o 1 Nephi 13:37).

Ui atu ra te hoê tavana tao‘a rahi i te Faaora, « E nahea vau e noaa ai te ora mure ore ? » Na ô atu ra Iesu, « Ua ite oe i te ture, eiaha e faaturi, eiaha e taparahi i te taata, eiaha e eiâ, eiaha e pari haavare, e faatura’tu i to metua tane e to metua vahine ». Parau atu ra te taata tao‘a rahi, « Ua haapa‘o vau i te reira mau parau mai to‘u apîraa mai â ». Ia faaroo a‘e ra Iesu i te reira, na ô atu ra Oia, « Te toe nei â te hoê mea ia oe: e hoo oe i te mau tao‘a atoa na oe ra, a tufa‘i na te taata rii, e e tao‘a ta oe i te ao ra i reira: a haere mai ai a pee mai ai ia‘u ». Ia faaroo a‘e ra te taata apî i te reira, oto roa’tura oia. E tao‘a rahi ho‘i ta’na, e tei roto ho‘i to’na aau i ta’na ra mau tao‘a. (A hi‘o Luka 18:18–23; a hi‘o atoa i te hoho‘a i roto i teie pene).

E taata maitai ho‘i taua tavana apî ra. Area râ, ia tamatahia oia ra, aita a‘e ra oia i hinaaro ia pŭpŭ i ta’na mau tao‘a no te ao nei. Area na pĭpĭ e piti a te Fatu ra, o Petero e o Anederea, tei roto ia raua te hinaaro ia pŭpŭ i te mau mea atoa no te basileia o te Atua ra. Ia parau a‘e ra Iesu ia raua e, « A pee mai ia‘u, … ua faaru‘e ihora raua i ta raua tau upe‘a i reira ra, e ua pee atu ra ia’na » (Mataio 4:19–20).

Mai te mau pĭpĭ, e nehenehe ta tatou e pŭpŭ i ta tatou mau ohipa o te mau mahana atoa ei tusia na te Fatu. E nehenehe ta tatou e parau e, « Ia haapa‘ohia ho‘i to oe ra hinaaro ». Ua na reira o Aberahama. A ora ai oia i te fenua nei hou te Mesia , i te anotau a titauhia ai te mau tusia e te mau tusia taauahi. No te tamata i te faaroo o Aberahama, ua faaue te Fatu ia’na ia pŭpŭ i ta’na tamaiti ia Isaaka ei tusia. O Isaaka te tamaiti hoê roa a Aberahama e a Sara. Te faaueraa ia pŭpŭ ia’na ei tusia ua riro ïa ei otoraa rahi na Aberahama.

Area râ, ua haere oia e o Isaaka i to raua tere roa i te Mou‘a no Moria, i reira e ravehia ai te tusia. E toru mahana to raua haereraa. A feruri na i te mau mana‘o o Aberahama e te mauiui o to’na aau. Ua titauhia ia faatusia i ta’na tamaiti i te Fatu ra. E tae a‘e ra raua i te Mou‘a no Moria ra, na Isaaka i ta‘ita‘i i te vahie e na Aberahama i ta‘ita‘i i te auahi e te tipi i te vahi i reira raua e patu ai i te fata. Na ô a‘e ra Isaaka e, « E ta‘u Metua … inaha te auahi e te vahie: tei hea râ te pinia mamoe ei tusia taauahi ra ? » Pahono atu ra o Aberahama, « E ta‘u tamaiti, na te Atua iho e imi i te hoê pinia mamoe ». Ua patu ihora Aberahama i te hoê fata i reira, e ua tuu atu ra i te vahie i ni‘a iho. Ua ruuruu ihora oia ia Isaaka e ua tuu atu ra ia’na i ni‘a i te vahie. Ua rave mai ra oia i te tipi no te taparahi pohe ia Isaaka. I taua taime mau ra tape‘a maira te melahi a te Fatu ia’na ra, na ô maira, « E Aberahama … Eiaha to rima e rave noa’tu i te tamaiti na, eiaha roa oia e hauti-noa-hia’tu e oe: ua ite atura hoi au i teie nei e, e măta‘u to oe i te Atua, o oe aore i pipiri i to tamaiti, i to tamaiti hoê roa ra ia‘u ». (A hi‘o Genese 22:1–14).

E mea papû e ua î roa o Aberahama i te oaoa i te taime a ore ai i titau-faahou-hia ia’na ia pŭpŭ i ta’na tamaiti ei tusia. Tera râ, ua here roa oia i te Fatu i farii ai oia ia rave i te mau mea atoa ta te Fatu e ani mai.

  • Eaha te mau hi‘oraa no te tusia ta outou i ite i roto i te oraraa o te mau taata ta outou i matau ? Eaha te mau hi‘oraa o te tusia ta outou i ite i roto i te oraraa o to outou mau tupuna ? i roto i te oraraa o te mau melo matamua o te Ekalesia ? i roto i te oraraa o te mau taata i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ? Eaha ta outou i apo mai i roto i teie mau hi‘oraa ?

E Tauturu te Tusia ia Tatou ia Faaineine no te Ora i mua i te Aro o te Atua

Na roto ana‘e i te tusia e ti‘a ai ia tatou ia ti‘amâ no te ora i mua i te aro o te Atua. Na roto ana‘e i te tusia e roaa ai te ora mure ore. E rave rahi tei ora na mua atu ia tatou tei faatusia i ta ratou mau mea atoa ra. Ia vai te hinaaro i roto ia tatou ia na reira atoa mai te mea e, e farii tatou i te haamaitairaa rahi ta ratou i fana‘o.

Eita paha e titauhia ia tatou ia pŭpŭ i te mau mea atoa. Tera râ, mai ia Aberahama, ia vai te hinaaro i roto ia tatou ia pŭpŭ i te mau mea atoa e ti‘amâ ai no te ora i mua i te aro o te Fatu.

Ua pŭpŭ rahi te mau taata o te Atua i te tusia na roto i te mau raveraa rau ? Te tahi ua roohia i te ati e ua faaoohia no te evanelia. Te tahi mau taata faafariu-apî-hia i roto i te Ekalesia ua faaru‘ehia ratou e to ratou mau utuafare. Ua faaru‘e atoa mai to ratou mau hoa rahi. Ua ere te tahi mau melo i ta ratou ohipa; ua pohe te tahi pae. Area râ ua ite te Fatu i ta tatou mau tusia; Ua fafau mai Oia e, « E te taata atoa no to‘u nei i‘oa i faaru‘e ai i te fare, e te mau taea‘e, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te tamarii, e te fenua, e hanere atu ïa ta’na e roaa, e e roaa ia’na te ora mure ore » (Mataio 19:29).

A tupu ai to tatou iteraa papû no te evanelia i te rahi, e ti‘a atoa ïa ia tatou ia pŭpŭ i te tusia rahi a‘e i te Fatu ra. A hi‘o i te mau tusia tei ravehia i roto i teie mau hi‘oraa:

Ua haaputu te hoê melo o te Ekalesia i Helemani i ta’na tuhaa ahuru e rave rahi matahiti te maoro e tae roa’tu i te taime a haere mai ai te hoê taata tei mau i te mana autahu‘araa no te farii i te reira.

E 30 matahiti te taviniraa te hoê tuahine hahaere no te Sotaiete Tauturu ma te ore e ma‘iri hoê a‘e hahaereraa.

E toru mahana to te hoê pŭpŭ Feia Mo‘a no Afirita Apatoa ratereraa, ma te parahi ore, ia ti‘a ia ratou ia faaroo e ia hi‘o i te peropheta o te Fatu.

I roto i te hoê amuiraa area i Mexico, ua taoto te mau melo o te Ekalesia i ni‘a i te vari e ua haapae i te maa i roto i na mahana o te amuiraa. Ua pau ta ratou moni no te haere noa i te amuiraa e aita e moni toe no te maa e no te faaearaa.

Ua hoo te hoê utuafare i to ratou pereoo uira ia roaa te moni no te tuu i roto i te afata moni paturaa hiero.

Ua hoo te tahi atu utuafare i to ratou fare ia roaa te moni no te haere i te hiero.

E rave rahi Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e mea iti roa ta ratou faufaa, noa’tu râ te aufau nei ratou i ta ratou tuhaa ahuru e te mau Ô.

Ua faaru‘e te hoê taea‘e i ta’na ohipa ia ore oia e rave i te ohipa i te Sabati.

I roto i te hoê amaa, ua horo‘a te feia apî i to ratou taime ma te tamoni ore e ma te hinaaro mau no te haapa‘o i te mau tamarii rii a haere ai to ratou mau metua e tauturu i te paturaa i te fare pureraa.

Ua faaru‘e e aore râ, ua faataime te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine i te ohipa maitai, te haapiiraa, e aore râ, te mau ohipa tuaro no te tavini ei misionare.

E rave rahi atu â mau hi‘oraa o te nehenehe e faaite no te mau taata tei faatusia no te Fatu. Area râ e mea faufaa mau no tatou ia pŭpŭ i te tusia o to tatou taime, te mau taleni, to tatou itoito, ta tatou moni, e to tatou iho nei oraraa no te farii i te hoê vahi faaearaa i roto i te basileia o to tatou Metua i te Ao ra. Na roto i te tusia e roaa ai te ite ia tatou no ô mai i te Fatu ra e, ua farii mai Oia ia tatou (a hi‘o PH&PF 97:8).

  • I to outou mana‘oraa no te aha to tatou hinaaro ia pŭpŭ i te tusia ua tuati ïa i to tatou hinaaro rû ia ora i mua i te aro o te Atua ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i