Books and Lessons
Pene 17: Te Ekalesia a Iesu Mesia i teie Mahana


Pene 17

Te Ekalesia a Iesu Mesia i teie Mahana

Hōho’a
Painting of a young boy kneeling looking up at a grove of trees. At the center of the painting is a young boy (age 14) kneeling. His hands are resting on his thighs and he looks up at a light source above his head. The boy wears grey trousers (with suspenders) and grey vest and an off-white shirt. The shirt has a collar and two button placket at the front and the sleeves are rolled. The young boy had blond hair that is slightly rumpled. The background his a grove of trees, almost all with no leaves. There are some low saplings immediately behind the boy. The foreground has rocks, twings and small plants sprouting. "Walter Rane 04" appears in the lower right corner in red.

Ua rave-ê-hia te Ekalesia a Iesu Mesia mai ni‘a’tu i te Fenua nei

  • Eaha te tumu i iriti-ê-hia ai te Ekalesia a Iesu Mesia i te fenua nei i muri noa a‘e i te poheraa e te Ti‘a-faahou-raa o te Faaora

A ora ai Iesu i te fenua nei, ua haamau Oia i Ta’na Ekalesia, te Ekalesia mau hoê roa. Ua faanahonaho Oia i Ta’na Ekalesia ia ti‘a i te mau parau o te evanelia ia haapiihia i te mau taata atoa e ia ti‘a i te mau Oro‘a o te evanelia ia faatere-maitai-hia na roto i te mana. Na roto i te reira faanahonahoraa, ua ti‘a ïa i te Ekalesia ia hopoi mai i te mau haamaitairaa o te faaoraraa i te mau taata atoa.

I muri a‘e i to te Faaora revaraa’tu i te ra‘i ra, ua faahuru ê te taata i te mau Oro‘a e te mau parau haapiiraa Ta’na e ta Ta’na mau Aposetolo i haamau ra. Na roto i te taivaraa i tupu, ua ore atoa ïa te heheuraa no ô mai i te Atua ra. Aita e Ekalesia mau faahou i ni‘a i te fenua nei. Ua faati‘a a‘e ra te taata e rau huru ekalesia o tei poro e e ekalesia mau, ua haapii râ ratou i te mau parau haapiiraa tano ore. Ua tupu te amahamaha rahi e te aro i roto i te mau haapa‘oraa. Ua ite a‘e na te Fatu i taua huru ra, i parau mai ai Oia e « te fatata maira te tau e hopoi atu ai au i te o‘e i ni‘a i te fenua, e ere râ, i te o‘e maa ore, e te hiaai i te pape, i te faaroo râ i te parau a Iehova …i te imiraa… i te parau a Iehova, e ore roa râ e itea » (Amosa 8:11–12).

  • E nahea te o‘e i parauhia i roto i te Amosa 8:11–12 i te haape‘ape‘a i te taata ?

Ua Fafau mai te Fatu e e Faaho‘i mai Oia i Ta’na Ekalesia Mau

  • Eaha te tahi mau huru i roto i te ao nei o te faaineine i te e‘a o te Faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia ?

Ua fafau mai te Faaora e faaho‘i faahou mai Oia i Ta’na Ekalesia i te mau mahana hopea nei. Ua na ô mai Oia e, « E teie nei, e rave faahou â vau i te ohipa taa ê i teie nei feia, ei raveraa umerehia ete maerehia » (Isaïa 29:14).

Ua ora noa te taata i roto i te poiri i roto i te mau matahiti e rave rahi. E 1700 matahiti i muri a‘e i te poheraa o te Mesia, ua haamata te taata i te anaanatae i te ite i te parau mau no ni‘a i te Atua e te haapa‘oraa. Ua ite te tahi pae e, te evanelia ta Iesu i haapii ra, aita faahou ïa e vai ra i ni‘a i te fenua nei. Ua ite te tahi pae e, aita e heheuraa e aita atoa e mana ti‘a mau, e te Ekalesia ta te Mesia i faanahonaho ra, aita ïa e vai faahou ra i ni‘a i te fenua nei. Ua tae i te taime ia faaho‘i-fahou-hia mai te Ekalesia a Iesu Mesia i te fenua nei.

  • Nahea te Faaho‘i-faahou-raa mai o te îraa o te evanelia i riro ai ei « ohipa umerehia » ?

Heheuraa Apî no ô mai i te Atua ra

  • I to Iosepha Semita fariiraa i te Orama Matamua, eaha ta’na i haapii mai no ni‘a i te Atua ?

I te tau faatupuraa raau o te matahiti 1820, ua tupu te hoê o te mau ohipa faufaa roa i roto i te aamu o te ao nei. Ua tae i te taime no te ohipa umerehia e te maerehia ta te Fatu i parau maira. Ei tamaiti apî, ua hinaaro o Iosepha Semita ia ite tei hea te Ekalesia mau a Iesu Mesia i roto i te mau Ekalesia atoa. Ua haere oia i roto i te hoê uru raau tapiri i to’na fare e ua pure ma te haehaa e te hinaaro mau i to’na Metua i te Ao ra, no te ani e, tei hea te ekalesia ta’na e amui atu. I taua po‘ipo‘i ra ua tupu te hoê semeio. Ua fâ mai te Metua e o Iesu Mesia ia Iosepha Semita ra. Ua parau mai te Faaora ia’na e, eiaha e amui atu i te hoê ekalesia no te mea aita e Ekalesia mau to ni‘a i te fenua nei. Ua parau atoa mai Oia e, «e mea ino rahi te mau haapiiraa a taua mau Ekalesia ra i mua ia’na » (Iosepha Semita – Aamu 1:19; a hi‘o atoa irava 7–18, 20). Na roto i teie ohipa, ua tae faahou mai te heheuraa no te ra‘i mai. Ua ma‘iti te Fatu i te hoê peropheta apî. E mai taua taime ra, ua matara noa te mau ra‘i. Te tupu tamau nei â te mau heheuraa i teie nei mahana na roto i Ta’na mau peropheta i ma‘itihia ra. O Iosepha ïa te hoê o tei tauturu ia faaho‘i-faahou-hia mai te evanelia mau a Iesu Mesia.

  • No te aha te Orama Matamua i riro ai ei ohipa faufaa roa a‘e i roto i te aamu o te ao nei ?

Ua Faaho‘ihia mai te Mana no ô mai i te Atua ra

  • No te aha e mea faufaa te faaho‘iraa mai o te Autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka ?

Na roto i te faaho‘i-raa-hia mai te evanelia, ua horo‘a faahou mai te Atua i te autahu‘araa i te taata nei. Ua haere mai o Ioane Bapetizo i te matahiti 1829 no te horo‘a mai i te Autahu‘araa a Aarona ia Iosepha Semita e ia Oliver Cowdery ra (a hi‘o PH&PF 13; 27:8). I muri iho, ua haere mai o Petero, Iakobo e o Ioane, te peresideniraa o te Ekalesia i mutaa ihora, e ua horo‘a maira ia Iosepha e ia Olive i te Autahu‘araa a Melehizedeka e te mau taviri o te basileia o te Atua (a hi‘o PH&PF 27:12–13). I muri a‘e ra, ua faaho‘ihia mai te tahi atu mau taviri na te mau ve‘a no te ra ’i mai, mai ia Mose, Elia e o Eliaha (a hi‘o PH&PF 110:11–16). Na roto i te Faaho‘i-faahou-raa mai, ua faaho‘i-faahou-hia mai te autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei. Te feia e mau i te reira autahu‘araa i teie mahana tei ia ratou ïa te mana no te rave i te mau Oro‘a mai te bapetizoraa. Tei ia ratou atoa te mana no te faatere i te basileia o te Fatu i ni‘a i te fenua nei.

Ua Faanahonaho-Faahou-hia te Ekalesia a te Mesia

  • Eaha te mau ohipa i faatupu i te faanahonaho-faahou-raa o te Ekalesia i ni‘a i te fenua nei ?

I te 6 no Eperera, 1830, ua faatere faahou te Faaora i te ohipa no te faanahonahoraa i Ta’na Ekalesia i ni‘a i te fenua nei (a hi‘o PH&PF 20:1). Ua parauhia Ta’na Ekalesia, te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei (a hi‘o PH&PF 115:4). O te Mesia te upoo faatere o Ta’na Ekalesia i teie mahana, mai tei te matamua ra. Ua na ô mai te Fatu e « te ekalesia parau ti‘a ana‘e e te mea ora i ni‘a i te ao paatoa nei, ua mauruuru roa vau, o te Fatu i te reira » (PH&PF 1:30).

Ua paturuhia o Iosepha Semita ei peropheta e ei « peresibutero matamua » no te Ekalesia (a hi‘o PH&PF 20:2–4). I muri a‘e ra, ua faati‘ahia te Peresideniraa Matamua, e ua paturuhia oia ei Peresideni. I te taime matamua a faati‘ahia ai te Ekalesia, te faanahonahoraa rahi ana‘e tei haamauhia. E nanea te faanahonahoraa a tupu tamau noa ai te Ekalesia i te rahi.

Ua faanahonahohia te Ekalesia mai te au i te mau toro‘a i roto i te Ekalesia i tahito ra. I roto i te reira faanahonahoraa te vai ra te mau aposetolo, te mau peropheta, te mau hitu ahuru, te mau haapii evanelia (patereareha), te mau tia‘i (te mau faatere rahi), te mau tahu‘a rahi, te mau peresibutero, te mau episekopo, te mau tahu‘a, te mau haapii e te mau diakono. Tei roto te reira mau toro‘a atoa i Ta’na Ekalesia i teie mahana (a hi‘o Te mau Hiro‘a Faaroo 1:6).

Na te hoê peropheta e faatere nei i te Ekalesia i raro a‘e i te arata‘iraa a te Fatu. Te reira peropheta e Peresideni atoa ïa oia no te Ekalesia. Tei ia’na te mau mana atoa e titauhia no te arata‘i i te ohipa a te Fatu i ni‘a i te fenua nei (a hi‘o PH&PF 107:65, 91). E piti tauturu no te tauturu i te Peresideni. E haapii te mau Aposetolo, oia te mau ite taa ê no te i‘oa o Iesu Mesia, i te evanelia e e faatere hoi i te mau ohipa a te Ekalesia i roto i te mau tuhaa atoa o te ao nei. Te tahi atu mau feia faatere rahi o te Ekalesia e ohipa taa ê ta ratou, mai te Episekoporaa Faatere Rahi e te mau Pŭpŭ o te Hitu Ahuru, e tavini ratou i raro a‘e i te arata‘iraa a te Peresideniraa Matamua e te Tino Ahuru Ma Piti.

Teie te mau toro‘a o te autahu‘araa, te mau aposetolo, te mau hitu ahuru, te mau patereareha, te mau tahu‘a rahi, te mau episekopo, te mau peresibutero, te mau tahu‘a, te mau haapii e te mau diakono. I vai atoa na teie mau toro‘a i roto i te Ekalesia matamua ra.

Ua hau atu te tupu o te Ekalesia i te rahi i teie nei i to te anotau o Iesu ra. A tupu ai te reira i te rahi, ua heheu mai te Fatu i te tahi atu mau pŭpŭ o te faanahonahoraa i roto i te Ekalesia . Ia hope roa ana‘e te Ekalesia i te faanahonahohia i roto i te hoê fenua, e parauhia te mau tatuhaaraa ei mau tĭtĭ. Na te hoê peresideni tĭtĭ e to’na na tauturu e piti e faatere i te hoê tĭtĭ. I roto i te tĭtĭ te vai ra 12 melo apooraa teitei o te tauturu ia rave i te ohipa a te Fatu i roto i te tĭtĭ. E faati‘ahia te mau pŭpŭ Autahu‘araa a Melehizedeka i roto i te tĭtĭ i raro a‘e i te arata‘iraa a te peresideni tĭtĭ (a hi‘o i te pene 14 o teie buka) E tuhahia te mau tĭtĭ i roto i te mau tuhaa na‘ina‘i a‘e, tei parauhia te mau paroita. Na te hoê episekopo e to’na na tauturu e piti e faatere i ni‘a i te paroita tata‘itahi.

I roto i te mau fenua e mea puai te Ekalesia, te vai ra te mau mataeinaa, e au i te mau tĭtĭ. E tuhahia te mau mataeinaa ei mau ti‘ahapa na‘ina‘i a‘e parauhia e mau amaa, e au i te paroita.

Ua Faaho‘ihia mai te mau Parau Mau Faufaa

  • Eaha te mau parau mau faufaa tei faaho‘i-faahou-hia mai i roto i te faaho‘i-faahou-raa-hia mai te Ekalesia ?

Te haapii atoa nei te Ekalesia i teie mahana i te reira mau parau tumu e te rave nei i te reira mau oro‘a mai tei ravehia na i te anotau o Iesu. Te mau parau tumu e te mau Oro‘a matamua o te evanelia o te faaroo ïa ia Iesu Mesia, te tatarahapa, te bapetizoraa utuhi, e te tuuraa rima no te horo‘a i te Varua Maitai (a hi‘o Te mau Hiro‘a Faaroo 1:4). Ua faaho‘i-faahou-hia mai teie mau parau mau faufaa rahi i roto i to ratou îraa i te taime a faaho‘i-faahou-hia mai ai te Ekalesia.

Na roto i te horo‘a e te mana o te Atua, ua iriti Iosepha Semita i te Buka a Moromona, tei roto i reira te mau parau mau ohie e te faufaa o te evanelia. E rave rahi mau heheuraa tei tae mai i muri iho e ua papa‘ihia ei papa‘iraa mo‘a i roto i Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau e i roto i te Poe Tao‘a Rahi (a hi‘o i te pene 10 i roto i teie buka).

Teie â te tahi atu mau parau mau faufaa ta te Fatu i faaho‘i mai:

  1. E taata mau to tatou Metua i te Ao ra, e tino maitai e te i‘o e te ivi To’na, e o Iesu Mesia atoa ho‘i. Te Varua Maitai râ, e tino varua to’na.

  2. I ora na tatou i roto i te hoê oraraa hou i te tahuti nei ei mau tamarii varua na te Atua.

  3. E mea titauhia te autahu‘araa no te faatere i te mau Oro‘a no te evanelia.

  4. E faautu‘ahia tatou no ta tatou iho mau hara, eiaha râ no to Adamu ofatiraa i te ture.

  5. Aita e titauhia ia bapetizo i te tamarii e tae roa’tu i to ratou matahiti no te taaraa o te mana‘o (e va‘u matahiti).

  6. E toru hanahana e vai ra i ni‘a i te ra‘i, e na roto i te aroha o te Fatu o Iesu Mesia, e faautu‘ahia te taata ia au i ta ratou ohipa i rave i ni‘a i te fenua nei.

  7. E ti‘a i te taatiraa utuafare ia riro ei taatiraa mure ore na roto i te mana taati o te autahu‘araa.

  8. E ti‘a ia ravehia te mau Oro‘a e te mau fafauraa no te faaoraraa e e roaa te reira no te feia e ora nei e no te feia atoa i pohe.

  • E mea nahea teie mau parau mau i te faauru ia outou e ia vetahi ê ?

E Ore roa te Ekalesia a Iesu Mesia e Mou Faahou

  • Eaha te misioni a te Ekalesia ?

Mai te taime o te faaho‘i-raa-hia mai te Ekalesia i te matahiti 1830, ua tupu vitiviti i te rahi te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Te vai ra te mau melo fatata roa i te mau fenua atoa o te ao nei. E tamau noa te Ekalesia i te tupu i te rahi. Mai ta te Mesia i parau ra: « E oia atoa, e poro-haere-hia te Evanelia o te Basileia nei e ati noa a‘e teie nei ao, ei ite no te faaite i te mau nunaa atoa » (Iosepha Semita – Mataio 1:31). E ore roa te Ekalesia e Tahiti-faahou-hia mai ni‘a’tu i te fenua nei. E ohipa na’na ia afa‘i i te parau mau i te mau taata atoa. E rave rahi tauatini matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua parau te Fatu e, e faatupu Oia: «i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou; e ore roa ho‘i e riro ia vetahi ê… e vai tera e amuri noa’tu » (Daniela 2:44).

  • E mea nahea to outou tautururaa i te ohipa o te basileia o te Atua ? Eaha te ti‘a ia outou ia rave ia vai tamau noa teie ohipa ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i