Books and Lessons
Pene 28: Te Taviniraa


Pene 28

Te Taviniraa

Hōho’a
Jesus Christ with the twelve apostles. Christ (depicted wearing a white robe with a yellow sash), is kneeling before one of the apostles as He washes the feet of that apostle. The other eleven apostles are gathered around a table (having just completed the last supper). They are watching Christ. (John 13:1-20)

Nahea e Ti‘a ai ia Tatou ia Tavini

  • A feruri i te mau rave‘a a tavini ai te taata ia outou e i te mau melo o to outou utuafare.

Ua na ô mai Iesu e, « E au ra vau mai tei tavini i roto ia outou nei » (Luka 22:27). Ei mau pĭpĭ mau na Iesu e mea ti‘a atoa ia tatou ia tavini ia vetahi ê.

Te taviniraa o te tautururaa ïa ia vetahi ê o te hinaaro ra i te tauturu. E rahi atu te taviniraa mai te HuruMesia ra na roto mai i te here mau i te Faaora e na roto atoa mai i te here e te mana‘ona‘oraa i te feia Ta’na i horo‘a mai ia tatou nei te mau rave‘a e te arata‘iraa no te tauturu E ere te here i te hoê noa mana‘o; ia here tatou ia vetahi ê, e hinaaro atoa tatou e tauturu ia ratou.

Ia vai te hinaaro tavini i roto ia tatou paatoa e ti‘a ai, noa’tu te faito o ta tatou faufaa, to tatou matahiti e aore râ, to tatou ti‘araa i roto i te oraraa totiare. Te ti‘aturi nei te tahi mau taata e, te feia veve e te feia riirii ana‘e te tavini. E te tahi atu mau taata ra, te mana‘o nei ïa ratou e, te feia ona ana‘e te tavini. E ere râ mai te reira ta Iesu i haapii mai. Ia ani mai te metua vahine o na pĭpĭ Na’na ra Ia’na ia haapa‘o i ta’na na tamaiti i roto i To’na basileia, ua pahono atu ra Iesu e, « O te hinaaro ra i te faarahi i roto ia outou na, ia riro ïa oia ei tavini no outou e ti‘a ai; e o te hinaaro ia hau oia i roto ia outou na, ei tavini haehaa oia no outou » (Mataio 20:26–27).

E rave rahi rave‘a no te tavini. E nehenehe ta tatou e tavini ia vetahi ê i te pae faufaa, i te pae totiare, i te pae tino, e i te pae varua. Hoê hi‘oraa, e nehenehe ta tatou e opere i te maa e aore râ, i te tahi atu mau mea na te feia aita ta ratou. E nehenehe ta tatou e tauturu i te feia nava‘i ore na roto i te horo‘araa i te ô haapaeraa maa maitai roa. E nehenehe ta tatou e faahoa i te hoê taata tae apî mai. E nehenehe ta tatou e tanu i te maa na te hoê taata paari e aore râ, e aupuru i te hoê taata ma‘i. E nehenehe ta tatou e haapii i te evanelia i te hoê taata e titau ra i te parau mau e aore râ, e tamahanahana i te hoê taata oto.

E nehenehe ta tatou e rave i te mau ohipa taviniraa ha‘iha‘i e te rahi. Eiaha e ore te tauturu i te hoê taata no te mea aita e ti‘a ia tatou ia rave i te mau ohipa rarahi. Ua faati‘a mai te hoê vahine ivi i te parau no na tamarii e piti tei haere mai i mua i to’na opani i muri noa iho i to’na faanuuraa i roto i te hoê oire apî. Ua afa‘i mai taua na tamarii ra i te hoê farii maa e te hoê api parau te na ô ra e: « Mai te mea e hinaaro oe i te hoê taata no te tii haere i te mau tao‘a na oe, a pii mai ia maua ». Ua oaoa roa teie vahine ivi i taua ohipa maitai ra i ravehia no’na ra, e aita roa te reira i mo‘e-faahou-hia ia’na.

Tera râ, i te tahi taime, e mea titauhia ia tatou ia pŭpŭ i te hoê tusia rahi no te tavini i te hoê taata. Ua horo‘a te Faaora i To’na ora no te tavini ia tatou.

  • A feruri i te taata i roto i to outou utuafare e aore râ, te oire tei roto ratou i te nava‘i ore i te pae faufaa, te pae totiare, te pae tino e aore râ, i te pae varua. A feruri maite i te mau mea te ti‘a ia outou ia rave no te tavini ia ratou.

No te Aha te Faaora e Hinaaro ai ia Tatou ia Tavini ia Vetahi Ê

  • No te aha te Fatu e hinaaro ai ia tavini tatou ia vetahi ê ?

E ravehia te ohipa a te Atua na roto i te taviniraa i te tane e te vahine e te tamaiti e te tamahine. Ua na ô mai te Peresideni Spencer W. Kimball e: « Te ite nei te Atua ia tatou, e te ara nei Oia i ni‘a iho ia tatou. Tera râ e mea na roto i te tahi atu taata oia i te pahono i to tatou mau hinaaro » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball [2006], 82).

I roto i to tatou oraraa taatoa, e ti‘aturi tatou paatoa i te tauturu a vetahi ê. I to tatou tamariiraa, na to tatou mau metua e faaamu ia tatou i te maa, e faaahu e e utuutu ia tatou. Ahiri aita teie utuuturaa, ua pohe ïa tatou. I to tatou paariraa mai, ua haapii mai te tahi atu mau taata ia tatou i te ite e te peu. E rave rahi o tatou o tei hinaaro i te aupururaa a pohehia ai tatou i te ma‘i e aore râ, i te moni i roto i te ati pae moni. Te ani nei te tahi pae o tatou i te Atua ia haamaitai i te feia mauiui ma te rave ore i te hoê noa a‘e ohipa no ratou. E haamana‘o tatou e, e rave te Atua i te ohipa na roto ia tatou.

A tauturu ai tatou te tahi i te tahi, te tavini ra ïa tatou i te Atua. Ua haapii te Arii Beniamina, te hoê arii rahi i roto i te Buka a Moromona, i to’na mau taata i teie parau tumu na roto i te huru o to’na iho oraraa. Ua tavini oia ia ratou i roto i to’na oraraa taatoa, ma te imi i to’na iho ora, eiaha râ na te tauturu a te taata. I roto i te hoê a‘oraa faauruhia ua faaite oia i te tumu i here ai oia i te ohipa tavini, i te na-ô-raa e,

« A tavini ai outou i te taata nei, te tavini ra ïa outou i to outou Atua ra. …

« E ia rave au, o tei parauhia i te arii no outou ra, i te ohipa tavini, aore anei e ti‘a ia tavini outou te tahi i te tahi ? » (Mosia 2:17–18).

  • Eaha ta tatou e rave no te faaineine ia pahono i te mau hinaaro o vetahi ê ?

E Roaa ia Tatou te mau Haamaiatairaa na Roto i te Taviniraa

  • Eaha te mau haamaitairaa e roaa ia tatou na roto i te taviniraa ia vetahi ê ?

Ia tavini hoi tatou ia vetahi ê ra, e roaa ïa ia tatou te mau haamaitairaa faufaa. Na roto i te taviniraa e faarahi tatou i to tatou here. E iti a‘e to tatou huru pipiri Ia feruri tatou i te mau fifi o vetahi ê, mai te huru ra e, e iti mai te teimaha o to tatou iho mau fifi. E tavini tatou ia vetahi ê no te farii i te ora mure ore. Ua parau te Atua e, te feia e ora i piha‘i iho Ia’na e here ïa ratou e e tavini ho‘i ratou i Ta’na mau tamarii (a hi‘o Mataio 25:34–40).

Ia hi‘o ana‘e tatou i te oraraa o te feia e tavini ma te feruri ore ia ratou iho, e ite tatou e, ua hau atu ta ratou e roaa i ta ratou e horo‘a. Te hoê o te reira huru taata o Paulo ïa, e Feia Mo‘a no te mau Mahana Hopea nei, tei ati roa na avae toopiti i roto i te hoê ati purumu. Te tahi mau taata a‘e ra, e oto roa ïa ratou e te feruri e, aore o ratou e faufaa. Area o Paulo ra, ua ma‘iti ïa oia ia haamana‘o ia vetahi ê. Ua haapii oia i te hoê ohipa tapihooraa e ua rava‘i te moni tei roaa ia’na no te hoo i te hoê fare. I roto i te reira fare, ua hamani raua o ta’na vahine i te hoê piha no te mau tamarii e rave rahi aita e nohoraa e aita e hinaarohia. E hapepa ino roa te tahi pae o taua mau tamarii ra. Ua tamau noa oia i te tavini i taua mau tamarii ra e ia vetahi ê e tae roa’tu i to’na poheraa e 20 matahiti i muri a‘e. Ei faaho‘iraa i te reira, ua here roa te taata ia’na, e ua fariu ê to’na mau mana‘o i to’na na avae piri‘o‘i. Ua tupu oia i te rahi i piha‘i iho i te Fatu.

Te na ô ra te Peresideni Spencer W. Kimball e, « E rahi atu te faufaa e roaa ia tatou a tavini ai tatou ia vetahi ê – e mea ohie a‘e ho‘i ia ‘ite’ ia tatou iho i te mea e, ua rau te mea e itehia i roto ia tatou iho ! » (Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Spencer W. Kimball).

Te mau Rave‘a no te Taviniraa

Te tavini nei te tahi pae o tatou i te feia noa tei herehia e tatou ma te tau‘a ore atu ia vetahi ê. Area râ, ua faaue mai Iesu ia tatou ia here e ia tavini i te mau taata atoa. Ua rau te mau rave‘a no te taviniraa (a hi‘o Mosia 4:15–19).

E nehenehe ta tatou e tavini i te mau melo o to tatou utuafare. E ara te tane e te vahine faaipoipo i ni‘a i te mau hinaaro o te tahi e te tahi. E tavini te mau metua i ta ratou mau tamarii eiaha i roto noa i te faaamuraa i te maa e te faaahuraa, i roto atoa râ i te haapiiraa e te ha‘utiraa e te raveraa i te ohipa e o ratou. E nehenehe te mau tamarii e tavini na roto i te tautururaa i te mau ohipa i te utuafare, e na roto ho‘i i te tautururaa i te mau taea‘e e te mau tuahine.

E tavini e e tauturu te tane e te vahine faaipoipo te tahi e te tahi. E nehenehe raua e tauturu te tahi e te tahi no te utuutu i te mau tamarii, e e nehenehe ta raua e paturu te tahi e te tahi i roto i to raua mau hinaaro e ta raua mau opuaraa. E nehenehe te metua vahine e te metua tane e faatusia no te tono i te hoê tamarii i roto i te misioni. E nehenehe te hoê tamaiti paari a‘e e tamărû i te hoê tuahine iti tei ri‘ari‘a i te poiri e aore râ, e tauturu ia’na ia haapii i te tai‘o. Ua parau mai to tatou mau peropheta e, ua riro te utuafare ei ti‘ahapa faufaa roa a‘e i roto i te oraraa totiare. E tavini tatou i to tatou utuafare ma te maitai (a hi‘o Mosia 4:14–15).

Ua rau te mau rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia tavini i te mau taata i te tahi pae a‘e i ô tatou, to tatou mau hoa e te mau taata ê ê atoa. Mai te mea e, te fifi ra te taata i te tahi a‘e pae i ô tatou ia ooti i ta’na maa hou a topa mai ai te vero, e nehenehe ta tatou e tauturu. Mai te mea e, te ma‘ihia ra te hoê metua vahine, e nehenehe ta tatou e haapa‘o i ta’na mau tamarii e aore râ, e tauturu i te mau ohipa o te utuafare. Mai te mea e, te faaatea ê atu ra te hoê taure‘are‘a i te Ekalesia, e nehenehe ta tatou e faaho‘i mai ia’na. Mai te mea e, ua haamaauhia te hoê tamarii, e nehenehe ta tatou e faahoa ia’na e ia taparu ia vetahi ê ia faaite i te here ia’na. Aita i titauhia ia tatou ia matau i te taata ta tatou e tavini. E imi tatou i te mau rave‘a no te tavini e rave rahi mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra.

Mai te mea e, e taleni taa ê to tatou, e faaohipa tatou i te reira no te tavini ia vetahi ê. Ua haamaitai te Atua ia tatou i te mau taleni e te mau aravihi no te tauturu ia haamaitai i te oraraa o vetahi ê.

E rave‘a ta tatou no te tavini i roto i te Ekalesia. Te hoê tumu o te faanahonahoraa o te Ekalesia o te horo‘a ïa ia tatou i te mau rave‘a no te tauturu te tahi e te tahi. E tavini te mau melo o te Ekalesia na roto i te raveraa i te ohipa misionare, te fariiraa i te mau ohipa faatereraa, te haereraa e farerei i te tahi atu mau melo o te Ekalesia, te haapiiraa i te mau piha haapiiraa, e te raveraa i te tahi atu ohipa a te Ekalesia. I roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, aita e orometua aufauhia i te moni, no reira ua titauhia i te mau melo ia rave i te mau ohipa atoa a te Ekalesia.

  • Nahea tatou ia horo‘a i te taime rava‘i no to tatou utuafare, noa’tu te rahiraa o ta tatou mau ohipa i roto i te Ekalesia e i te oire ?

Ua Riro o Iesu Mesia ei Hi‘oraa Maitai Roa no te Taviniraa

  • Eaha te tahi mau aamu o te papa‘iraa mo‘a au-roa-hia e outou no ni‘a i to te Faaora faaiteraa i te hi‘oraa maitai no te taviniraa ?

Ua faaite mai te Faaora i te hi‘oraa maitai roa no te taviniraa. Ua faataa mai Oia e, aita Oia i haere mai i te fenua nei ia tavinihia, ia tavini râ e ia horo‘a ho‘i i To’na ora no tatou (a hi‘o Mataio 20:28).

Ua here Iesu Mesia ia tatou paatoa hau atu i te ti‘a ia tatou ia haro‘aro‘a. A ora ai Oia i te fenua nei, ua tavini Oia i te feia riirii, te feia poiri, te feia hara, e te feia mauiui. Ua haapii Oia i te evanelia i te mau taata tei faaroo Ia’na, ua faaamu i te mau taata tei poia e tei haere mai e faaroo Ia’na ra, ua faaora i tei ma‘ihia, e ua faati‘a i tei pohe ra.

Na’na i hamani i te fenua nei e o oia to tatou Faaora, tera râ, ua rau te mau ohipa taviniraa haehaaa Ta’na i rave. Na mua rii noa a‘e i To’na faasatauro-raa-hia, ua farerei oia i Ta’na mau pĭpĭ. I muri a‘e i To’na haapiiraa ia ratou, ua rave mai ra Oia i te hoê faarii pape e te hoê tauera, e ua horoi ihora i to ratou mau avae (a hi‘o Ioane 13:4–10; a hi‘o atoa i te hoho‘a i roto i teie pene). I taua anotau ra, te horoiraa i te avae o te ratere, e tapa‘o ïa no te faatura, e na te hoê tavini e rave i te reira. Ua rave Iesu i te reira ei hi‘oraa no te here e te taviniraa. Ia tavini tatou ia vetahi ê ma te aau tae i roto i te varua o te here, ua rahi atu ïa to tatou riroraa mai te HuruMesia.

  • Eaha ta tatou e apo mai i roto i te hi‘oraa o te Faaora no te taviniraa ?

Te Tahi Atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i