Books and Lessons
Pene 46: Te Haavaraa Hopea


Pene 46

Te Haavaraa Hopea

Hōho’a
Resurrected Christ with arms outstretched stands above a throng of people of all races and times, some prone, some standing. The people on the right side of Christ are in the attitude of worship. The people on the left side of Christ are in anguish. Scenes of ruin are in the foreground and background. The Washington D.C. temple is pictured in the upper left corner.

Te mau haavaraa a te Atua

  • Eaha te tahi mau haavaraa o te tae mai hou te Haavaraa Hopea ? Nahea te reira mau haavaraa i te tuati te tahi i te tahi ?

Ua parau pinepine mai te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e te vai ra te tau e ti‘a atu ai tatou i mua i te aro o te Atua ia haavahia tatou. E mea ti‘a ia maramarama tatou i te huru no te tereraa o te haavaraa, ia nehenehe ia tatou ia faaineine maitai roa ia tatou no taua ohipa faufaa rahi ra.

Te haapii mai nei te mau papa‘iraa mo‘a e, e haavahia tatou paatoa ia au i ta tatou mau ohipa: « E ite atu ra ho‘i au i tei pohe ra, o te taata rii e te feia rarahi, i te ti‘araa i mua i te Atua ra; e heua ihora na buka ra: e heua ihora ho‘i te tahi buka, oia te buka ora ra: e haavahia ihora taua feia i pohe ra i te mau parau i papa‘ihia i roto i taua na buka ra, i ta ratou ra mau ohipa » (Apokalupo 20:12; a hi‘o atoa PH&PF 76:111; 1 Nephi 15:32; Aberahama 3:25–28). E haava-atoa-hia tatou « ia au i te mau hinaaro o to (tatou) aau » (PH&PF 137:9; a hi‘o atoa Alama 41:3).

I ni‘a i te fenua nei e mea pinepine tatou i te haavahia ia au i to tatou ti‘amâ ia farii i te mau ohipa i roto i te basileia o te Atua. Ia bapetizohia tatou ua haavahia ïa tatou ei taata ti‘amâ no te farii i teie oro‘a. Ia piihia tatou no te tavini i roto i te Ekalesia e aore râ, ia uiuihia no te hoê faanuuraa autahu‘araa e aore râ, no te hoê parau faati‘a no te hiero, te haavahia ra ïa tatou.

Ua haapii mai Alama e, ia pohe tatou, e tuuhia to tatou varua i roto i te hoê vahi oaoa e aore râ, i roto i te hoê vahi oto (a hi‘o Alama 40:11–15). E haavaraa te reira.

E Faaohipahia ta Tatou mau Parau, te Ohipa e te Mana‘o no te Haava ia Tatou

  • A feruri na ia outou te haavahia ra no to outou mau mana‘o, te mau parau e te mau ohipa.

Ua faaite papû mai te peropheta Alama e, « Na ta tatou mau parau tatou e faahapa mai, na ta tatou mau ohipa atoa tatou e faahapa mai;…e na to tatou mau mana‘o ho‘i tatou e faahapa mai » (Alama 12:14).

Ua parau mai te Fatu e: « e haavahia te taata i te mau parau faufaa ore atoa ta ratou e parau ra ia tae i te mahana haavaraa. E tiahia ho‘i oe i ta oe parau e e faahapahia oe i ta oe parau » (Mataio 12:36–37).

Na te faaroo ia Iesu Mesia e tauturu ia tatou ia ineine no te Haavaraa Hopea. Na roto i riroraa ei pĭpĭ haapa‘o mau No’na ra e te tatarahaparaa i ta tatou mau hara atoa, e nehenehe e faaorehia ta tatou mau hara e ia riro mai ei mea mâ e te mo‘a i reira e ti‘a ai ia tatou ia parahi i mua i te aro o te Atua. Ia tatarahapa tatou i ta tatou mau hara, ma te faaru‘e i te mau feruriraa e te mau ohipa ino ra, e taui te Varua Maitai i to tatou aau, eita ïa tatou e hinaaro faahou e rave i te hara (a hi‘o Mosia 5:2). E ia haavahia ho‘i tatou i reira ra, e itehia ïa tatou ma te ineine ia tomo i mua i te aro o te Atua.

  • A feruri i te ohipa te ti‘a ia outou ia rave no te haamaitai i to outou mau mana‘o, te mau parau, e te mau ohipa.

E Haavahia Tatou ia au i te mau Parau i Papa‘ihia ra

  • I tei hea mau parau tatou e haavahia ai ? Na vai e haava ia tatou ?

Ua parau mai te Peropheta Iosepha Semita e, e haavahia tei pohe ia au i te mau parau i papa‘ihia i ni‘a i te fenua nei. E haava-atoa-hia tatou ia au i te « buka ora », tei papa‘ihia i te ra‘i ra (a hi‘o PH&PF 128:6–8).

« Outou tata‘itahi… e ti‘a mai outou i mua i ‘te haavaraa a Tei Mo‘a i Iseraela nei… ei reira e… haavahia (outou) mai tei au i te haavaraa mo‘a a te Atua e ti‘a ai.‘ (2 Nephi 9:15). E ia au i te orama a Ioane ra, ‘E heua ihora na buka ra: e heua ihora ho‘i te tahi buka, oia te buka ora ra: e haavahia ihora taua feia i pohe ra i te mau parau i papa‘ihia i roto i taua na buka ra, i ta ratou ra mau ohipa.‘ (Apokalupo 20:12). Teie mau ‘buka’ e parauhia nei, o te mau ‘parau ïa (o ta outou mau ohipa) tei papa‘ihia i te fenua nei. … Te buka ora o te parau ïa i papa‘ihia i te ra‘i ra.‘ (PH & PF 128:7). » Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Harold B. Lee

Te vai faahou ra te tahi parau ê atu e ravehia no te haava ia tatou. Ua haapii mai te Aposetolo Paulo e, e buka atoa ta tatou no to tatou iho oraraa (a hi‘o Roma 2:15). I roto i to tatou tino e to tatou feruriraa te vai ra te aamu taatoa o te mau mea atoa ta tatou i rave. Ua haapii mai te Peresideni John Taylor i teie nei parau mau: « Na te (taata) iho e faaite i to’na iho aamu, e e faaite i te iteraa papû no ni‘a ia’na iho. …Taua buka ra i papa‘ihia e te taata iho i ni‘a i te papa o to’na iho aau, eita ïa e ti‘a ia haavare, e ia tae i taua mahana ra, e heua oia i mua i te Atua e i te mau melahi, e i te feia e parahi ei mau haava » (Deseret News, Mati 8, 1865, 179).

Ua haapii mai te Aposetolo Ioane e, « Aore roa ho‘i a te Metua taata i haava, ua pûpû-hua-hia mai te haava i te Tamaiti » (Ioane 5:22). E pii te Tamaiti ia vetahi ê no te tauturu i roto i te haavaraa. Na Tino Ahuru Ma Piti tei haa i piha‘i iho Ia’na i To’na ra anotau, na ratou ïa e haava i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela (a hi‘o Mataio 19:28; Luka 22:30). Na pĭpĭ Ati Nephi hoê ahuru ma piti ra, na ratou ïa e haava i te Ati Nephi e te Ati Lamana (a hi‘o 1 Nephi 12:9–10; Moromona 3:18–19).

Te Faturaa i te Hoê Parahiraa i Roto i te hoê Basileia Hanahana

  • Nahea to tatou haapa‘o i roto i teie oraraa i te fenua nei i te faauru i to tatou oraraa i te ao amuri atu ?

I roto i te Haavaraa Hopea e roaa ia tatou te hoê parahiraa i roto i te basileia ta tatou i faaineine no tatou. Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a e toru na basileia hanahana – te basileia tiretiera, te basileia teretetiera, e te basileia tiretia (a hi‘o PH&PF 88:20–32).

I roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 76, ua faataa mai te Fatu i te mau rave‘a ta tatou e ma‘iti no te ora i to tatou oraraa tahuti nei. Ua faataa mai Oia e, na ta tatou mau ma‘itiraa e faataa i te basileia i faaineinehia no tatou. Te haapii nei tatou i roto i teie heheuraa e, e roaa i te mau melo o te Ekalesia i te mau basileia taa ê te tahi e te tahi i te mea e, e ere hoê â huru to ratou faaroo e te itoito i te haapa‘oraa i te parau a te Mesia.

Teie i muri nei te mau huru oraraa e nehenehe tatou e ma‘iti ia ora, e te basileia te roaa ia tatou na roto i ta tatou mau ma‘itiraa.

Tiretiera

« O ratou ïa o tei farii i te iteraa papû no ni‘a ia Iesu, e o tei ti‘aturi i To’na ra i‘oa e ua bapetizohia ho‘i … e na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa e ti‘a ia ratou ia horoihia e ia tamâhia ho‘i i ta ratou ra mau hara atoa, e ia farii i te Varua Mo‘a ». Teie te feia tei upooti‘a i ni‘a i te ao nei na roto i to ratou faaroo. E feia parau ti‘a e te haapa‘o maitai, no reira, e ti‘a i te Varua Maitai ia taati i to ratou mau haamaitairaa i ni‘a ia ratou. (A hi‘o PH&PF 76:51–53). O ratou o te farii i te faito teitei roa a‘e o te basileia tiretiera, te riro mai ei mau Atua, ia faaipoipo-atoa-hia ïa ratou no te tau amuri atu i roto i te hiero (a hi‘o PH&PF 131:1–4). Te feia atoa e farii i te basileia tiretiera, e ora ïa ratou i piha‘i iho i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia e amuri noa’tu (a hi‘o PH&PF 76:62).

Na roto i te ohipa ta tatou e rave i roto i te mau hiero, te feia atoa tei ora na i ni‘a i te fenua nei e roaa atoa ia ratou te reira rave‘a no te farii i te îraa o te evanelia e te mau Oro‘a faaoraraa ia ti‘a ho‘i ia ratou ia farii i te hoê parahiraa i roto i te faito teitei roa a‘e o te ao tiretiera.

Teretetiera

O ratou teie tei pato‘i i te evanelia i ni‘a i te fenua nei, e i muri a‘e ra, ua farii i te reira i roto i te ao varua. O ratou teie te feia tura i ni‘a i te fenua nei tei haamatapohia i te evanelia a Iesu Mesia na roto i te raveraa paari a te taata. O ratou atoa ho‘i teie tei farii i te evanelia e te hoê iteraa papû no ni‘a ia Iesu aita râ i itoito muri a‘e. E haere mai Iesu e farerei ia ratou eiaha râ to tatou Metua i te Ao ra. (A hi‘o PH&PF 76:73–79).

Tiretia

Aita teie mau taata i farii i te evanelia e aore râ, i te iteraa papû no ni‘a ia Iesu i ni‘a i te fenua nei e aore râ, i roto i te ao varua. E mauiui ïa ratou no ta ratou iho mau hara i roto i hade e tae roa’tu i muri mai i te Mileniuma, ia ti‘afaahou mai ratou. « O ratou teie o te feia parau haavare, e te feia tahutahu, e te feia faaturi, e te feia taiata, e o oia atoa o tei hinaaro e o tei faatupu ho‘i i te haavare ra ». E au to ratou rahiraa i te feti‘a i te ra‘i ra e te one tahatai. Na te Varua Maitai ratou e farerei, eiaha râ te Metua e aore ra, te Tamaiti. (A hi‘o PH&PF 76:81–88, 103–6, 109).

Te Ao Pouri

O ratou teie e iteraa papû no ni‘a ia Iesu na roto i te Varua Maitai e ua ite i te mana o te Fatu ua faati‘a râ ratou ia Satane ia upooti‘a i ni‘a ia ratou. Ua huna ratou i te parau mau e ua vahavaha i te mana o te Fatu. Aita e faaoreraa hara no ratou, i te mea e, ua huna ratou i te Varua Mo‘a i muri i te fariiraa i te reira. Aita to ratou e basileia hanahana. E ora ratou i roto i te pouri mure ore, te oto e te ahoaho i piha‘i iho ia Satane e ta’na mau melahi e a amuri noa’tu. (A hi‘o PH&PF 76:28–35, 44–48).

A Faaineine ia Tatou i Teie Nei no te Haavaraa

  • Eaha ta tatou e rave no te faaineine no te Haavaraa Hopea ?

Te ti‘araa mau, e mahana Haavaraa te mahana tata‘itahi. Te parau nei tatou, te feruri nei e te ohipa nei ia au i te ture tiretiera, teretetiera e aore râ, tiretia. Na to tatou faaroo ia Iesu Mesia, ia au i ta tatou mau ohipa i te mau mahana atoa, e faataa eaha te basileia e roaa ia tatou.

Tei ia tatou nei te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai i roto i to’na ra îraa. Te evanelia o te ture ïa o te basileia tiretiera. Ua heheuhia mai te taatoaraa o te mau Oro‘a autahu‘araa i titauhia no to tatou haereraa i mua. Ua tomo tatou i roto i te pape o te bapetizoraa e ua rave tatou i te fafauraa ia ora mai te Mesia ra te huru. Mai te mea e faaroo maite tatou e e haapa‘o ho‘i i te fafauraa tei fafauhia e tatou, ua faaite mai te Fatu ia tatou i te huru o to tatou haavaraa. E parau mai Oia ia tatou e, « A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te basileia i haapa‘ohia no outou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra » (Mataio25:34).

Te Tahi Atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i