Efeseni 2-3

Introducere

Apostolul Pavel i-a învăţat pe sfinţii din Efes că toţi păcătoşii pot fi salvaţi prin harul lui Dumnezeu şi că iudeii şi neamurile deveniseră una în împărăţia lui Dumnezeu. Pavel a explicat, de asemenea, că Biserica lui Isus Hristos este clădită pe temelia apostolilor şi profeţilor şi a împărtăşit dorinţa sa ca sfinţii să simtă dragostea lui Isus Hristos.

Efeseni 2

Pavel a propovăduit că sângele lui Isus Hristos salvează atât iudeii, cât şi neamurile

Gândiţi-vă la un moment în care v-aţi simţit excluşi sau separaţi de alţii.

Atunci când apostolul Pavel a scris epistola sa către efeseni, unii membri ai Bisericii care erau iudei credeau că sunt superiori neamurilor care se convertiseră, deoarece iudeii erau israeliţi prin naştere, iar bărbaţii fuseseră circumcişi.

Citiţi Efeseni 2:1-3 şi aflaţi cum a descris Pavel condiţiile spirituale ale sfinţilor care erau dintre neamuri (voi în versetele 1-2) şi ale sfinţilor iudei (noi în versetul 3) înainte de convertirea lor la Salvator şi Biserica Sa. Expresia „domnul puterii văzduhului”, din versetul 2, se referă la diavol şi influenţa sa în lume.

Potrivit celor relatate în versetele 1-2, în ce condiţie spirituală se aflau neamurile înaintea convertirii lor?
Potrivit celor relatate în versetul 3, în ce condiţie spirituală se aflau Pavel şi iudeii înaintea convertirii lor?

Pavel a spus că, atât neamurile, cât şi iudeii, erau morţi din punct de vedere spiritual sau separaţi de Dumnezeu din cauza păcatelor lor (vezi versetul 1). Ei urmau căile sau dorinţele trupurilor lor şi, astfel, mânia lui Dumnezeu era asupra lor.

Citiţi Efeseni 2:4-6 şi aflaţi condiţia spirituală a sfinţilor care erau dintre neamuri şi a sfinţilor care erau dintre iudei după convertirea lor. Explicaţi că expresia „locuri cereşti” din versetul 6 se referă la împărăţia celestială (vezi Bruce R. McConkie, Doctrinal New Testament Commentary, 3 volume [1965-1973], 2:500).

Observaţi că, după convertirea lor, Domnul i-a adus la viaţă din moartea lor spirituală şi starea lor păcătoasă atât pe iudei, cât şi pe neamuri. Noi numim aceasta a te naşte din nou din punct de vedere spiritual sau a fi salvat din păcate tale.

Citiţi Efeseni 2:7-10 şi aflaţi ce i-a ajutat pe neamuri şi pe iudei să facă această transformare.

Aceste versete ne învaţă următorul adevăr: Datorită harului lui Dumnezeu, întreaga omenire poate fi salvată prin credinţa în Isus Hristos.

Adevărata credinţă în Isus Hristos conduce întotdeauna la ucenicie şi fapte bune. Observaţi că Pavel a subliniat că nu ne putem salva singuri, oricât de bune ar fi faptele noastre (vezi Efeseni 2:8-9). Preşedintele Dieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie, a explicat de ce avem nevoie de harul lui Dumnezeu:

„Deoarece cu toţii «am păcătuit şi suntem lipsiţi de slava lui Dumnezeu» [Romani 3:23] şi «nu este cu putinţă ca vreun lucru necurat să intre în împărăţia lui Dumnezeu» [1 Nefi 15:34], niciunul dintre noi nu este demn de a se întoarce în prezenţa lui Dumnezeu.

Chiar dacă L-am sluji pe Dumnezeu din tot sufletul, nu va fi suficient, deoarece încă am fi «slujitori netrebnici» [Mosia 2:21]. Nu putem să mergem în rai doar pe baza meritelor noastre; cerinţele dreptăţii reprezintă o barieră pe care noi nu avem puterea de a o depăşi de unii siguri.

Dar nu este totul pierdut.

Harul lui Dumnezeu este măreaţa şi nepieritoarea noastră speranţă.

Prin intermediul jertfei lui Isus Hristos, planul milei satisface cerinţele dreptăţii [vezi Alma 42:15] şi «le dă oamenilor mijloacele prin care ei să poată avea credinţă prin pocăinţă» [Alma 34:15].

Păcatele noastre, deşi sunt roşii precum cârmâzul, pot deveni albe ca zăpada [vezi Isaia 1:18]. Deoarece Salvatorul nostru preaiubit «S-a dat pe Sine însuşi, ca preţ de răscumpărare pentru toţi» [1 Timotei 2:6], ne-a fost deschisă o cale de a intra în împărăţia Sa nepieritoare [vezi 2 Petru 1:11].

Poarta este descuiată! …

Pentru a moşteni această slavă, avem nevoie de mai mult decât de o poartă descuiată; trebuie să intrăm pe această poartă având o dorinţă sinceră de a ne schimba – o schimbare atât de mare încât scripturile o descriu astfel: «să [ne naştem] din nou; da, să [ne naştem] din Dumnezeu, să [ne schimbăm] din starea [noastră] carnală şi decăzută la o stare de dreptate, fiind mântuiţi de Dumnezeu, devenind fiii şi fiicele Lui» [Mosia 27:25] …

Harul este un dar de la Dumnezeu şi dorinţa noastră de a fi supuşi fiecărei porunci a lui Dumnezeu reprezintă întinderea mâinii noastre muritoare pentru a primi acest dar sacru de la Tatăl nostru Ceresc” („Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 108, 110).

În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarea întrebare: În ce fel exercitarea credinţei în Isus Hristos şi pocăinţa de păcatele noastre ne ajută să primim darul harului lui Dumnezeu?

Imaginea de alături prezintă o parte a unui model al templului lui Irod din Ierusalim. Săgeata arată către „zidul… care-i despărţea” (Efeseni 2:14), din curtea exterioară a templului. Deoarece neamurile nu erau israeliţi prin naştere, supuse legii lui Moise, ele nu aveau voie să treacă de acest zid în cele mai sacre zone ale templului. Cei dintre neamuri erau consideraţi „fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei” (Efeseni 2:12). Zidul fizic pentru despărţire simboliza separarea spirituală care exista între iudei şi neamuri înaintea revelaţiei lui Petru că Evanghelia trebuie predicată neamurilor.

Citiţi Efeseni 2:12-15 şi aflaţi cum a fost distrusă bariera dintre iudei şi neamuri. Termenul vrăjmăşie din versetul 15 înseamnă „antagonism, ostilitate şi ură” (Ghid pentru scripturi, „Vrăjmăşie”, scriptures.lds.org).

Potrivit celor relatate în aceste versete, ce i-a adus împreună pe iudei şi pe neamuri?

Prin sângele lui Hristos (ispăşirea), zidul figurativ care îi separa spiritual pe iudei de neamuri a fost înlăturat şi ei au devenit „un singur om nou” (Efeseni 2:15), un trup unit sau un grup în Hristos. Puteţi scrie sau nota următorul adevăr lângă Efeseni 2:12-15: Când venim la Isus Hristos şi primim din harul Său, ne unim cu sfinţii lui Dumnezeu.

Citiţi Efeseni 2:16-19 şi căutaţi expresii care subliniază adevărul conform căruia, atunci când venim la Isus Hristos şi primim din harul Său, ne putem uni cu sfinţii lui Dumnezeu.

Gândiţi-vă la motivele pentru care este important ca noi să înţelegem şi să punem în practică acest adevăr în Biserică astăzi.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Cum îi putem ajuta pe alţii să devină sau să simtă din nou că sunt „împreună cetăţeni” (Efeseni 2:19) în Biserică şi nu străini?
2. Când v-a ajutat cineva să simţiţi că sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii şi nu un străin?
3. Când aţi încercat să ajutaţi pe cineva să simtă aceleaşi lucruri?

Gândiţi-vă la o persoană pe care o cunoaşteţi şi căreia i-ar face bine să participe la o activitate a Bisericii. Invitaţi această persoană la o activitate sau adunare a Bisericii şi depuneţi un efort constant pentru a ajuta acea persoană să se simtă binevenită în episcopia sau ramura voastră.

Citiţi Efeseni 2:20-22 şi aflaţi despre ce a propovăduit Pavel că este temelia Bisericii.

Completaţi următorul adevăr pe baza învăţăturilor lui Pavel din aceste versete: Biserica Domnului este întemeiată pe , Isus Hristos fiind .

Piatra din capul unghiului este o piatră mare pusă în colţul unei fundaţii pentru a oferi tărie şi stabilitate întregii clădiri.

În ce moduri este Isus Hristos „piatra din capul unghiului” (Efeseni 2:20) pentru Biserică?

Pe măsură ce aveţi în vedere Efeseni 2:21-22, gândiţi-vă ce se întâmplă cu restul Bisericii datorită acestei pietre din capul unghiului.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarele întrebări:
1. În ce moduri formează profeţii şi apostolii restul temeliei Bisericii?
2. În ce mod oferă această temelie stabilitate Bisericii şi o protejează împotriva atacurilor diavolului?

Efeseni 3

Pavel îşi exprimă dorinţele cu privire la sfinţii efeseni

Aşa cum este consemnat în Efeseni 3:1-16, apostolul Pavel a propovăduit despre Isus Hristos şi ne-a învăţat că, prin El, neamurile pot fi „împreună moştenitore” (versetul 6) cu Israel şi pot primi promisiunile lui Dumnezeu. Slujirea lui Pavel era de a predica Evanghelia lui Isus Hristos neamurilor.

Citiţi Efeseni 3:17-19 şi aflaţi ce a dorit Pavel ca sfinţii să ştie şi să simtă.

Potrivit celor relatate în aceste versete, ce a dorit Pavel ca sfinţii să ştie şi să simtă?

Din Efeseni 3:1-19, învăţăm că apostolii şi profeţii caută să-i ajute pe copiii lui Dumnezeu să ştie şi să simtă dragostea lui Isus Hristos.

În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Cum îi ajută apostolii şi profeţii pe copiii lui Dumnezeu să înţeleagă binecuvântările exaltării şi să simtă dragostea lui Isus Hristos în zilele noastre?
2. Când v-au ajutat învăţăturile apostolilor şi ale profeţilor să înţelegeţi binecuvântările exaltării sau să simţiţi dragostea lui Isus Hristos?
În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

Am studiat Efeseni 2-3 şi am încheiat această lecţie în data de (data).

Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: