Unitatea 10: ziua 1

Luca 5

Introducere

Petru, Iacov şi Ioan au fost pescari şi, după ce au prins în mod miraculos o mulţime de peşti cu ajutorul Salvatorului, au lăsat totul pentru a-L urma pe Salvator şi au devenit pescari de oameni. Isus a vindecat un lepros şi un bărbat paralizat. El l-a chemat pe Matei să fie ucenic şi a propovăduit că El a venit pentru a-i chema pe cei păcătoşi la pocăinţă. Isus a propovăduit, de asemenea, pilda vinului nou în burdufuri vechi.

Luca 5:1-11

Petru, Iacov şi Ioan sunt chemaţi de către Domnul să fie pescari de oameni

Cugetaţi asupra următoarelor întrebări: Când aţi fost rugat să faceţi ceva fără să ştiţi toate motivele pentru care făceaţi acel lucru? De ce ar putea fi dificil să urmezi instrucţiuni fără să înţelegi motivele pentru care îţi sunt date?

Ce sfaturi din partea conducătorilor Bisericii sau porunci din partea Domnului ar putea fi greu de urmat pentru unii tineri dacă ei nu înţeleg în totalitate motivele pentru care le sunt date?

Pe măsură ce studiaţi Luca 5:1-11, căutaţi principii care vă pot ajuta atunci când nu înţelegeţi în totalitate de ce trebuie să urmaţi sfaturile conducătorilor Bisericii sau poruncile Domnului.

Citiţi Luca 5:1-5, căutând ceea ce i-a cerut Salvatorul lui Petru (care era numit Simon aici; vezi Luca 5:8) după ce şi-a încheiat predica. „Lacul Ghenezaret” (Luca 5:1) este Marea Galileii şi expresia „aruncaţi-vă mrejele pentru o pescuire” din versetul 4 se referă la aruncarea plaselor de pescuit pentru a prinde peşte. Aveţi în vedere să subliniaţi în versetul 5 ce răspuns a dat Petru la cererea Salvatorului.

La ce s-a gândit, probabil, Petru când Salvatorul i-a spus să-şi arunce mrejele din nou, având în vedere experienţa pe care o avusese?

Citiţi Luca 5:6-9 şi căutaţi ce s-a întâmplat atunci când Petru a făcut ceea ce-i ceruse Domnul. Puteţi marca cuvinte şi expresii care arată de ce trebuie să facem ceea ce ne cere Salvatorul, chiar şi atunci când nu înţelegem motivele.

Un principiu pe care îl putem învăţa din această relatare este că, dacă facem ceea ce ne cere Domnul, chiar şi atunci când nu înţelegem de ce, El ne poate oferi binecuvântări mai mari decât ne-am aştepta. Puteţi scrie acest principiu în scripturile voastre, lângă Luca 5:3-9.

În ce moduri faptul de a trăi potrivit acestui principiu necesită ca noi să avem încredere în Isus Hristos?

Vârstnicul Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a spus:

„În această viaţă învăţăm ce este încrederea profundă – încrederea în Isus Hristos, încrederea în învăţăturile Sale, încrederea în capacitatea noastră, după cum ne lăsăm conduşi de Spiritul Sfânt de a ne supune acelor învăţături care aduc fericire acum şi o viaţă eternă cu un scop precis şi fericire deplină. A avea încredere înseamnă a te supune de bunăvoie, fără a cunoaşte sfârşitul de la început (vezi Proverbele 3:5-7). Pentru a da rod, încrederea dumneavoastră în Domnul trebuie să fie mai puternică şi mai rezistentă decât încrederea în propriile sentimente şi propria experienţă.

A exercita credinţă înseamnă a avea încredere că Domnul ştie ce face cu voi şi că El poate îndeplini acel lucru pentru binele vostru etern, chiar dacă nu puteţi înţelege cum poate face aceasta” („Trust in the Lord”, Ensign, nov. 1995, p. 17).

1. În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarele întrebări:

   1. Cum puteţi dezvolta felul de încredere în Isus Hristos descris de vârstnicul Scott?

   2. Aţi primit, voi sau membrii familiei voastre, binecuvântări mai mari decât cele la care v-aţi aşteptat urmând îndrumările Domnului chiar şi atunci când nu aţi înţeles în totalitate motivele?

Pe o foaie de hârtie, scrieţi sfaturile sau poruncile Domnului pe care le-aţi putea urma cu mai multă credinţă, chiar dacă nu înţelegeţi în totalitate motivele pentru care trebuie să le urmaţi. (Dacă aveţi broşura Pentru întărirea tineretului [broşură, 2011], puteţi să căutaţi idei acolo.) Puneţi foaia de hârtie într-un loc în care vă va ajuta să vă amintiţi ţelul vostru de a face ceea ce vă cere Domnul.

Citim în Luca 5:10-11 că Petru, Iacov şi Ioan şi-au lăsat corăbiile de pescuit pentru a-L urma pe Isus.

Luca 5:12-26

Isus vindecă un bărbat bolnav de lepră şi un bărbat paralizat

Care sunt unele dintre obiectele ce pot fi folosite pentru a ajuta la vindecarea unei persoane bolnave sau rănite.

De ce ar avea nevoie o persoană să fie vindecată, în afară de o boală sau o rană fizică?

În timp ce studiaţi Luca 5:12-25, căutaţi principii care ne învaţă ce putem face pentru a ne ajuta pe noi şi pentru a-i ajuta pe alţii să primească vindecarea de care avem nevoie.

Să căutăm comparaţii şi opoziţii în scripturi

Scripturile indică, deseori, opoziţia dintre idei, evenimente şi oameni. Aceste comparaţii şi opoziţii ajută la ilustrarea şi scoaterea în evidenţă a principiilor Evangheliei. Căutaţi comparaţii şi lucruri în opoziţie în câte un verset, în câte un capitol şi în mai multe capitole şi cărţi. De exemplu, când citiţi despre faptul că Salvatorul îi vindecă pe cei doi bărbaţi în Luca 5:12-25, observaţi asemănările şi deosebirile dintre vindecări.

2. Citim în Luca 5:12-25 despre faptul că Salvatorul a vindecat doi bărbaţi. Unul dintre ei avea lepră iar celălalt era slăbănog, adică era paralizat. Citiţi Luca 5:12-15 şi Luca 5:17-25 şi comparaţi cele două relatări. În jurnalul vostru pentru studiul scripturilor, creaţi o diagramă asemenea celei de mai jos şi consemnaţi asemănările şi deosebirile dintre cele două vindecări.

Asemănări	Deosebiri

Reflectaţi la rolul pe care credinţa l-a avut în fiecare relatare. Puteţi marca expresia „le-a văzut credinţa” din Luca 5:20. Salvatorul a văzut credinţa celor care l-au adus pe slăbănog la El.

Traducerea Bibliei de Joseph Smith ne ajută să înţelegem mai bine întrebarea pe care a adresat-o Isus în Luca 5:23: „Este nevoie de mai multă putere pentru a ierta păcate decât pentru a face bolnavii să se ridice şi să umble?” (Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Luca 5:23 ). Adresând această întrebare, Isus Hristos spunea că El avea putere să vindece, atât din punct de vedere fizic, cât şi din punct de vedere spiritual.

Ce puteţi învăţa din aceste relatări despre modul în care putem fi vindecaţi şi ceea ce putem face pentru a-i ajuta pe alţii să fie vindecaţi?

Din aceste relatări, putem învăţa că, pe măsură ce exercităm credinţă în Salvator şi venim la El, El ne poate vindeca şi că îi putem ajuta pe alţii să vină la Salvator pentru ca să fie vindecaţi. Puteţi scrie aceste principii în scripturile voastre, lângă Luca 5:12-25.

Vindecarea nu înseamnă neapărat că Salvatorul ne va lua infirmităţile. Vindecarea poate însemna, de asemenea, că El ne va da curajul, credinţa, mângâierea şi pacea de care avem nevoie pentru a ne îndura sau depăşi infirmităţile.

Gândiţi-vă la sfatul următor dat de vârstnicul David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Neprihănirea şi credinţa sunt, cu siguranţă, indispensabile pentru a muta munţi − dacă a muta munţi îndeplineşte scopurile lui Dumnezeu şi este în acord cu voinţa Lui. Neprihănirea şi credinţa sunt, cu siguranţă, indispensabile pentru a vindeca bolnavii, surzii sau şchiopii − dacă o astfel de vindecare îndeplineşte scopurile lui Dumnezeu şi este în acord cu voinţa Lui. Prin urmare, chiar şi cu credinţă puternică, mulţi munţi nu vor fi mutaţi. Şi nu toţi bolnavii şi infirmii vor fi vindecaţi. Dacă toate încercările ar fi limitate, dacă toate maladiile ar fi înlăturate, atunci principalele scopuri ale planului Tatălui ar fi zădărnicite.

Multe dintre lecţiile pe care le învăţăm în viaţa muritoare pot fi primite numai prin experienţele pe care le trăim şi, uneori, le suferim. Iar Dumnezeu se aşteaptă şi are încredere ca noi să înfruntăm adversitatea temporară în viaţa muritoare cu ajutorul Său, pentru ca noi să putem învăţa ceea ce trebuie să învăţăm şi, în final, să devenim ceea ce trebuie să devenim în eternitate” („Ca noi să…«nu… dăm înapoi» [D&L 19:18]” [Adunare de devoţiune organizată de SEB pentru tinerii adulţi, 3 mart. ], lds.org/broadcasts).

3. Gândiţi-vă la infirmităţile de care oamenii ar avea nevoie să fie vindecaţi. În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la una dintre întrebările următoare sau la mai multe:

   1. Ce puteţi face pentru a-i aduce pe oameni la Salvator să primească puterea Sa vindecătoare?

   2. Când aţi fost, voi sau cineva cunoscut, vindecaţi deoarece aţi dat dovadă de credinţă în Salvator?

   3. Când aţi văzut o persoană care aducea o altă persoană la Domnul pentru a primi puterea vindecătoare a Salvatorului?

Gândiţi-vă la ce puteţi face pentru a da dovadă de mai multă credinţă în Isus Hristos pentru a fi vindecat, iertat sau mângâiat. Gândiţi-vă, de asemenea, la ce puteţi face pentru a aduce un prieten sau pe altcineva la Salvator.

Luca 5:27-35

Cărturarii şi fariseii se întreabă de ce Isus mănâncă împreună cu vameşii şi păcătoşii

Citiţi Luca 5:27-28 şi căutaţi invitaţia pe care Salvatorul i-a făcut-o lui Matei (pe care îl numeşte Levi; vezi Matei 9:9).

Ce vă impresionează la modul în care a răspuns Matei la invitaţia Salvatorului?

Matei a fost vameş, adică aduna taxe de la concetăţenii lui iudei pentru guvernul roman. În general, iudeii îi urau pe vameşi şi îi priveau ca pe nişte proscrişi şi păcătoşi. Citim în Luca 5:29-35 că, în timp ce Isus mânca la masă cu Matei şi cu alţii, cărturarii şi fariseii L-au condamnat că stătea la masă cu păcătoşii. Isus a propovăduit că El venise să-i cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă.

Gândiţi-vă cum s-ar purta Salvatorul cu cei de la voi din şcoală care sunt singuri şi se simt exilaţi. Cugetaţi la modul în care, asemenea lui Isus, aţi socializa cu cei care sunt singuri şi se simt exilaţi sau care sunt consideraţi mai puţin populari fără să vă compromiteţi standardele.

Luca 5:36-39

Isus oferă pilda vinului nou în burdufuri vechi

Salvatorul a folosit o pildă pentru a-i învăţa pe cărturari şi pe farisei. Citiţi Luca 5:36-39 şi căutaţi ce obiecte a folosit Salvatorul pentru a propovădui această pildă. Aveţi în vedere să le marcaţi în scripturile voastre.

Imaginaţi-vă că o gaură sau o ruptură dintr-un material vechi a fost peticită cu o bucată de material nou. Stilul materialului nou nu se potriveşte celui al materialului vechi sau bucata de material nou poate intra la apă şi face gaura sau ruptura mai mare ca înainte. Într-un mod asemănător, Evanghelia lui Isus Hristos nu a fost doar o peticire a unor crezuri şi practici vechi, ci o completă restaurare a adevărului.

În Luca 5:37 termenul burdufuri se referă la „recipiente din piele sau sticle de vin”. Materialul din piele nouă este moale şi se îndoaie uşor; cel din piele veche este tare şi casant.

sticlă de vin

Pe măsură ce vinul nou fermenta, se adunau gaze şi întindeau materialul din piele. Acest fapt putea face ca sticlele de vin din material vechi, casant să se spargă. În pildă, vinul cel nou reprezintă învăţăturile Salvatorului, iar vinul cel vechi reprezintă practicile, tradiţiile şi crezurile fariseilor sub legea lui Moise.

În ce fel „burdufurile vechi” îi reprezintă pe cărturarii şi pe fariseii cărora Isus le propovăduia?

Gândiţi-vă în ce mod „burdufurile noi” îi pot reprezenta pe acei oameni care erau umili şi dispuşi să se schimbe şi să-L accepte pe Salvator şi învăţăturile Sale. Un principiu pe care-l putem învăţa din pilda Salvatorului este că, pentru a-L accepta pe Salvator şi Evanghelia Sa, trebuie să fim umili şi dornici să ne schimbăm.

4. Pentru a vă ajuta să înţelegeţi mai bine acest principiu, recapitulaţi Luca 5. Căutaţi exemple de tipuri de oameni de mai jos şi notaţi ceea ce găsiţi în jurnalul vostru pentru studiul scripturilor:

   1. Oameni împietriţi şi nesupuşi faţă de Salvator şi învăţăturile Sale;

   2. Oameni umili şi dispuşi să se schimbe şi să crească pe măsură ce Îl urmează pe Salvator.

5. În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

   Am studiat Luca 5 şi am încheiat această lecţie în data de (data).

   Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: