Bibliotecă
Unitatea 3: ziua 1 Matei 6-7


Unitatea 3: ziua 1

Matei 6-7

Introducere

Cuvântarea de pe munte rostită de Isus continuă în Matei 6-7. În această parte a cuvântării Sale, El a propovăduit că faptele neprihănite de devoţiune trebuie făcute astfel încât să-L mulţumim pe Tatăl Ceresc. El i-a instruit, de asemenea, pe ucenicii Săi să caute mai întâi să clădească împărăţia lui Dumnezeu.

Matei 6:1-18

Salvatorul îi învaţă pe ucenicii Săi să facă fapte neprihănite

Gândiţi-vă la următoarele întrebări: Aţi făcut vreodată vreun bine din motive greşite? Dacă da, ce v-a motivat să faceţi aşa?

Citiţi Matei 6:1-2 şi aflaţi care a spus Salvatorul că este un motiv necorespunzător pentru a face fapte bune.

Milostenie, în acest context, înseamnă fapte de devotament religios, cum ar fi a da ceva celor săraci. Ce ne învaţă aceste versete despre motivele pentru care unii oameni fac milostenii?

Observaţi că Salvatorul i-a numit pe aceşti oameni „făţarnici”, care în limba greacă se referă la cei care au un scop ascuns.

Citiţi Matei 6:3-4 şi aflaţi ce a propovăduit Salvatorul despre modul în care ucenicii Săi trebuie să facă fapte neprihănite. Puteţi marca promisiunea pe care Salvatorul le-a făcut-o celor care fac fapte neprihănite din motive corespunzătoare.

A sluji în ascuns implică faptul de a sluji altora în tăcere fără trâmbiţe sau căutând vreun beneficiu. Se poate acorda mare importanţă acelor fapte de slujire care sunt făcute în tăcere despre care nimeni nu ştie cu excepţia celui căruia i se slujeşte şi a celui care slujeşte.

Completaţi următoarea afirmaţie pentru a identifica un principiu pe care-l desprindem din învăţăturile Salvatorului: Dacă facem fapte de devoţiune pentru a-L mulţumi pe Tatăl Ceresc şi nu pentru a atrage atenţia celorlalţi asupra noastră, El ne va .

Expresia „îţi va răsplăti” poate însemna că Tatăl Ceresc ne poate binecuvânta în moduri temporale sau spirituale pe care alţii s-ar putea să nu le vadă, dar pe care noi le putem recunoaşte cu uşurinţă atunci când primim binecuvântarea respectivă.

Citiţi Matei 6:5-6 şi Matei 6:16-18 şi căutaţi exemplele pe care Salvatorul le-a folosit pentru a ilustra principiul înfăptuirii de fapte de devoţiune pentru a-L mulţumi pe Tatăl Ceresc. Expresiile „înfăţişare posomorâtă” şi „îşi sluţesc feţele”, din versetul 16, se referă la cei care arătau, prin înfăţişarea lor, că posteau.

Rugăciunea spusă în public nu este ceva greşit şi nu toate rugăciunile trebuie să fie spuse în ascuns. Rugăciunea şi alte practici religioase pot fi făcute în public, dacă sunt făcute cu sinceritate şi devotament şi conform practicilor corecte ale Bisericii.

  1. icon indicând o adnotare în jurnalÎn jurnalul vostru pentru studiul scripturilor, descrieţi un moment în care aţi făcut fapte neprihănite de devoţiune – cum ar fi rugăciune sau post – pentru a-L mulţumi pe Tatăl Ceresc. Scrieţi modurile în care v-aţi simţit binecuvântaţi pentru preaslăvirea voastră sinceră.

În Matei 6:7-15, Salvatorul a oferit instrucţiuni şi un model privind modul corespunzător de a ne ruga. Exemplul Său de rugăciune este cunoscut sub denumirea de Rugăciunea Domnului. Citiţi aceste versete şi căutaţi alte adevăruri pe care le puteţi învăţa despre rugăciune din exemplul Domnului.

Aveţi în vedere să găsiţi un loc liniştit şi retras pentru a vă ruga cu glas tare şi pentru a spune o rugăciune sinceră către Tatăl Ceresc. Ce diferenţe aţi observat între faptul de a spune o rugăciune cu glas tare şi cel de a spune o rugăciune în gând? Au fost gândurile voastre mai concentrate când v-aţi putut ruga cu glas tare?

  1. icon indicând o adnotare în jurnalÎn jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi câteva idei din studiul vostru din Matei 6:7-15 care vă pot ajuta să fiţi mai eficienţi în rugăciunile personale.

Matei 6:19-24

Isus Hristos îi învaţă pe ucenicii Săi să-şi strângă comori în cer

Termenul comoară se referă la tot ceea ce preţuim foarte mult.

monede şi pungă mică

Citiţi Matei 6:19-21 şi identificaţi tipurile de comori pe care Salvatorul i-a învăţat pe ucenicii Săi să le caute.

Care a spus Salvatorul că este diferenţa dintre comorile strânse pe pământ şi comorile strânse în cer?

În tabelul de mai jos, enumeraţi trei exemple de comori pe care oamenii s-ar putea să le strângă aici, pe pământ şi trei exemple de comori pe care le putem strânge în cer.

Comori pe pământ

Comori în cer

Citiţi Matei 6:22-24 şi aflaţi ce ne-a învăţat Salvatorul că ne poate ajuta să strângem comori în cer.

Traducerea Bibliei de Joseph Smith pentru Matei 6:22 ne ajută să înţelegem că Salvatorul a propovăduit că, pentru a putea strânge comori în cer, trebuie să ne menţinem ochiul „îndreptat numai către slava lui Dumnezeu” (Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Matei 6:22), ceea ce înseamnă că perspectiva şi voia noastră să fie cele ale lui Dumnezeu.

Din ultima frază din Matei 6:24, învăţăm următorul adevăr care ne poate ajuta să ne amintim să strângem comori în cer: Nu putem sluji şi lui Dumnezeu şi lui Mamona. Termenul Mamona se referă la bogăţii sau la deşertăciune lumească.

  1. icon indicând o adnotare în jurnalÎn jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarea întrebare: De ce credeţi că nu putem sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona în acelaşi timp?

Cugetaţi asupra propriei vieţi şi gândiţi-vă la un exemplu despre cum faptul de a vă concentra dorinţele asupra vreunei deşertăciuni lumeşti vă poate distrage de la faptul de a-I sluji lui Dumnezeu şi de a vă strânge comori în cer.

Matei 6:25-34

Salvatorul îi instruieşte pe ucenicii Săi să caute mai întâi împărăţia lui Dumnezeu

După cum este consemnat în Matei 6:25-34, Salvatorul i-a instruit pe ucenicii Săi să nu se îngrijoreze de faptul de a-şi asigura cele necesare vieţii. Traducerea Bibliei de Joseph Smith pentru Matei 6:25-27 ne ajută să înţelegem că El se adresa în mod concret celor care urmau să se ducă să propovăduiască Evanghelia Sa (vezi Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Matei 6:25-27).

Citiţi Matei 6:31-34 şi aflaţi ce i-a învăţat Isus pe ucenicii Lui să caute mai întâi în viaţa lor. (Observaţi formularea din Traducerea Bibliei de Joseph Smith pentru Matei 6:33.)

Ce principiu putem învăţa din Matei 6:33?

„Împărăţia lui Dumnezeu” (Matei 6:33) reprezintă pe Biserica lui Isus Hristos de atunci şi de acum. În zilele noastre, reprezintă Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, care a fost restaurată pentru a-i pregăti pe copiii Tatălui Ceresc pentru împărăţia Sa din cer – împărăţia celestială.

Următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson vă poate ajuta să înţelegeţi cum să puneţi în practică acest principiu în viaţa voastră:

Preşedintele Ezra Taft Benson

„Trebuie să-L punem pe Dumnezeu înaintea tuturor celorlalte lucruri din viaţa noastră. El trebuie să fie pe primul loc …

Când Îl punem pe Dumnezeu pe primul loc, toate celelalte lucruri îşi ocupă locul corespunzător sau nu mai fac parte din viaţa noastră. Dragostea noastră pentru Domnul va guverna modul în care ne oferim afecţiunea, timpul, interesele pe care le urmăm şi ordinea priorităţilor pe care le avem.

Trebuie să-L punem pe Dumnezeu înaintea tuturor celorlalţi din viaţa noastră” („The Great Commandment – Love the Lord”, Ensign, mai 1988, p. 4).

  1. icon indicând o adnotare în jurnalÎn jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarea întrebare: Când aţi avut parte de binecuvântările Tatălui Ceresc în timp ce aţi căutat să-L puneţi pe primul loc în viaţa voastră?

Matei 7:1-5

Isus Hristos îi învaţă pe ucenicii Săi despre faptul de a judeca drept

Citiţi Matei 7:1-2 şi aflaţi ce a propovăduit Salvatorul despre faptul de a judeca.

Matei 7:1 este adesea înţeles greşit că nu trebuie să judecăm niciodată. Totuşi, din Traducerea Bibliei de Joseph Smith învăţăm că, Isus Hristos a propovăduit că noi trebuie să „[judecăm] cu judecată dreaptă”.

Ce credeţi că înseamnă să judecăm drept?

Citiţi Matei 7:3-5 şi cugetaţi asupra analogiei folosite de Salvator pentru a ne învăţa cum să evităm să-i judecăm pe alţii nedrept (vezi, de asemenea, Ioan 7:24).

Vârstnicul Dallin H. Oaks ne-a vorbit despre mai multe feluri de judecăţi:

Vârstnicul Dallin H. Oaks

„Fusesem nedumerit de faptul că în unele scripturi ni se porunceşte să nu judecăm, iar în altele suntem învăţaţi că trebuie să judecăm şi ni se spune chiar şi cum s-o facem. Însă, în timp ce am studiat aceste fragmente, m-am convins că aceste îndrumări aparent contradictorii sunt consecvente când le privim prin perspectiva eternităţii. Cheia este să înţelegem că există două feluri de judecăţi: judecăţi finale, pe care ni se interzice să le facem, şi judecăţi intermediare, pe care suntem îndrumaţi să le facem, dar să fie bazate pe principii corecte …

În contrast cu faptul că muritorilor le este interzis să facă judecăţi finale, scripturile cer ca muritorii să facă ceea ce eu voi numi «judecăţi intermediare». Aceste judecăţi sunt esenţiale pentru exercitarea libertăţii morale de a alege …

Cu toţii judecăm atunci când ne alegem prietenii, când alegem modul în care ne petrecem timpul şi cum ne cheltuim banii şi, desigur, când ne alegem partenera sau partenerul etern …

În judecăţile intermediare pe care le facem, trebuie să ne asigurăm că judecăm drept. Când luăm hotărâri, trebuie să căutăm îndrumarea Spiritului. Trebuie să ne limităm judecăţile la propria administrare. Ori de câte ori este posibil, trebuie să ne abţinem să judecăm oamenii până când avem o bună cunoaştere a faptelor. Pe cât de mult posibil, ar trebui să judecăm circumstanţele, nu oamenii. În toate judecăţile noastre, trebuie să punem în practică standardele neprihănirii. Şi, în toate acestea, trebuie să ne amintim de porunca de a ierta” („«Judge Not» and Judging”, Ensign, aug. 1999, p. 7, 9, 13).

Preşedintele Dieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie, a spus despre Matei 7:3-5:

Preşedintele Dieter F. Uchtdorf

„Această chestiune legată de bârne şi paie pare să fie strâns legată de incapacitatea noastră de a ne vedea clar pe noi înşine. Nu sunt sigur de ce putem diagnostica şi recomanda remedii atât de bine pentru problemele altora, însă, adesea, ne este greu să le vedem pe ale noastre.

În urmă cu mulţi ani, a fost scris un articol despre un bărbat care credea că, dacă îşi punea suc de lămâie pe faţă, devenea invizibil în faţa camerelor de filmat. Aşadar, şi-a pus suc de lămâie pe toată faţa, a ieşit şi a jefuit două bănci. Nu după mult timp, a fost arestat după ce chipul său a fost arătat în cadrul buletinelor de ştiri din cursul serii. Când poliţiştii i-au arătat bărbatului înregistrările cu el făcute de camerele de securitate, el a rămas uimit. «Dar am avut suc de lămâie pe faţă!», a spus el. [Vezi Errol Morris, «The Anosognosic’s Dilemma: Something’s Wrong but You’ll Never Know What It Is» (Part 1), New York Times, 20 iunie 2010; opinionator.blogs.nytimes.com/2010/06/20/the-anosognosics-dilemma-1.]

Când un savant de la Universitatea Cornell a auzit despre această întâmplare, a fost uimit de faptul că un om poate fi atât de inconştient de propria incompetenţă. Pentru a vedea dacă aceasta este o problemă generală, doi cercetători i-au invitat pe studenţi să participe la o serie de teste legate de diverse aptitudini privind viaţa şi, apoi, le-au cerut să evalueze cum s-au descurcat. Studenţii care au obţinut note proaste au fost cei care şi-au evaluat cel mai greşit modul în care s-au descurcat – unii dintre ei estimându-şi notele ca fiind de cinci ori mai mari decât erau de fapt. [Vezi Justin Kruger şi David Dunning, «Unskilled and Unaware of It: How Difficulties in Recognizing One’s Own Incompetence Lead to Inflated Self-Assessments», Journal of Personality and Social Psychology, dec. 1999, p. 1121-1134.]

Acest studiu a fost făcut în multe alte moduri, confirmând din nou şi din nou aceeaşi concluzie: mulţi dintre noi au probleme în a se vedea aşa cum sunt cu adevărat şi chiar şi oamenii de succes îşi supraestimează contribuţia şi subestimează contribuţia celorlalţi. [Vezi Marshall Goldsmith, What Got You Here Won’t Get You There (2007), capitolul 3.]

Poate că nu este important să supraestimăm cât de bine conducem o maşină sau cât de departe putem trimite cu crosa o minge de golf. Dar când începem să credem că propriile contribuţii acasă, la muncă şi în cadrul Bisericii sunt mai mari decât în realitate, ne împiedicăm singuri să vedem binecuvântările şi ocaziile de a ne perfecţiona în moduri semnificative şi profunde” („Nu cumva sunt eu, Doamne?”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 56-57).

Matei 7:6-14

Salvatorul propovăduieşte despre primirea revelaţiei personale

Traducerea Bibliei de Joseph Smith pentru Matei 7:6 ne ajută să înţelegem că Isus Hristos i-a trimis pe ucenicii Săi să se ducă în lume şi să propovăduiască. Ei trebuiau să propovăduiască pocăinţa, dar să ţină pentru ei tainele împărăţiei. Cu alte cuvinte, ei nu trebuiau să vorbească despre subiecte sacre cu oamenii care nu erau pregătiţi să le primească. (Vezi Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Matei 7:9-11 [în Ghidul pentru scripturi].)

Potrivit Traducerii Bibliei de Joseph Smith, Matei 7:7 începe cu următoarea frază: „Le-a spus: Cereţi de la Dumnezeu”. Citiţi versetul 7 începând cu această frază şi aflaţi ce le-a spus Salvatorul ucenicilor Săi să propovăduiască.

Din acest verset învăţăm următorul principiu: Când cerem, căutăm şi batem la uşă în căutarea adevărului, Tatăl Ceresc ne răspunde şi ne binecuvântează cu revelaţie personală.

Ce ne învaţă cuvintele cereţi, căutaţi şi bateţi că trebuie să facem pentru a primi revelaţie personală?

Gândiţi-vă la un moment în care faptul că aţi cerut, aţi căutat şi aţi bătut la uşă a înlesnit revelaţia personală.

După cum este consemnat în Matei 7:9-11, Salvatorul ne-a învăţat că, aşa cum un tată iubitor nu i-ar da fiului său o piatră sau un şarpe când acesta cere o pâine sau un peşte, tot aşa nici Tatăl Ceresc nu ar reţine darul revelaţiei personale către copiii Săi care-I cer lucruri potrivite.

Citiţi Matei 7:12-14 şi aflaţi celelalte adevăruri pe care Salvatorul le-a cerut ucenicilor Săi să le propovăduiască. Termenul strâmtă din acest fragment se referă la faptul că poarta este îngustă.

Matei 7:15-27

Salvatorul promite salvare celor care fac voia Tatălui

Care sunt câteva dintre ideile care sunt, în principiu, acceptate de lume, dar care sunt contrare planului Tatălui Ceresc?

Gândiţi-vă de ce este important pentru voi să puteţi înţelege dacă o persoană sau un grup promovează o idee care este contrară planului Tatălui Ceresc.

Citiţi Matei 7:15 şi căutaţi avertizarea Domnului adresată ucenicilor Săi.

Vârstnicul M. Russell Ballard

Vârstnicul M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a avertizat cu privire la „profeţii şi învăţătorii mincinoşi, bărbaţi şi femei, deopotrivă, care se consideră propovăduitori ai doctrinelor Bisericii”, cât şi „cei care vorbesc şi publică împotriva profeţilor adevăraţi ai lui Dumnezeu şi care încearcă, în mod activ, să-i convingă pe alţii nepăsându-le deloc de bunăstarea eternă a celor pe care-i ademenesc” („Beware of False Prophets and False Teachers”, Ensign, nov. 1999, p. 63).

Citiţi Matei 7:16-20 şi descoperiţi o modalitate prin care putem discerne dacă cineva este un profet mincinos sau un învăţător mincinos.

Din aceste versete învăţăm următorul adevăr: Putem discerne cine sunt profeţi mincinoşi după roadele lor. Aşa cum identificăm calitatea plantelor după tipul sau calitatea fructelor pe care le fac, tot aşa putem identifica profeţii şi învăţătorii mincinoşi după învăţăturile, faptele şi ideile lor.

Care credeţi că ar fi unele dintre roadele profeţilor mincinoşi?

Citiţi Matei 7:21-27 şi aflaţi ce a propovăduit Salvatorul despre importanţa faptului de a trăi conform învăţăturilor Sale. Observaţi că Traducerea Bibliei de Joseph Smith schimbă afirmaţia din versetul 23, „Niciodată nu v-am cunoscut” cu „Voi niciodată nu M-aţi cunoscut” (Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Matei 7:33).

  1. icon indicând o adnotare în jurnalÎn jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi cum veţi pune în practică, în viaţa voastră, unul sau mai multe dintre principiile pe care le-aţi identificat în această lecţie.

  2. icon indicând o adnotare în jurnalÎn jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

    Am studiat Matei 6-7 şi am încheiat această lecţie în data de (data).

    Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: