Evrei 7-10

Introducere

Apostolul Pavel a propovăduit că Isus Hristos este Mijlocitorul „[noului legământ] cu casa lui Israel” (Evrei 8:8). El a explicat că sacrificiul Salvatorului a fost superior sacrificiilor pe care înalţii preoţi le-au făcut potrivit legii lui Moise. El a explicat, de asemenea, că rânduielile mozaice îi îndreptau pe oameni către Salvator şi ispăşirea Sa.

Evrei 7-8

Pavel a propovăduit că Isus Hristos este Mijlocitorul noului legământ

umbă a unui scaun, a unui violoncel şi a unei raţe

În spaţiul prevăzut, identificaţi obiectul sau vietatea care produce fiecare umbră.

De ce puteţi să identificaţi obiectele sau vietatea ţinând cont de umbra lor?

Vechiul Testament consemnează multe ceremonii şi rânduieli care erau semne şi simboluri reprezentându-L pe Salvator şi ispăşirea Sa. Deoarece Pavel ştia că iudeii creştini sau evreii cunoşteau aceste ceremonii şi rânduieli, el a făcut referire la ele în epistola sa pe măsură ce i-a învăţat pe aceşti sfinţi despre Isus Hristos.

Toate scripturile conţin tipuri, semne, simboluri şi similitudini cu privire la Isus Hristos. Explicaţi că tipurile, semnele, simbolurile şi similitudinile sunt o reprezentare a unor realităţi mai măreţe. Multe dintre aceste reprezentări redau imaginea unor oameni, obiecte sau evocă evenimente şi circumstanţe.

Legea lui Moise era menită să fie un semn şi un simbol al lui Isus Hristos sau un simbol care să-i îndrepte pe israeliţi către Isus Hristos şi sacrificiul Său ispăşitor (vezi 2 Nefi 11:4; Iacov 4:4-5). Apostolul Pavel a explicat cum mai multe aspecte ale legii au făcut acest lucru. El dorea să-i ajute pe sfinţii iudei să rămână credincioşi lui Isus Hristos în loc să se întoarcă să urmeze legea lui Moise, aşa cum făceau unii dintre ei.

În Evrei 2:17, citim că Pavel s-a referit la Isus Hristos ca fiind „un mare preot milos”. Din vremea lui Moise până în vremea lui Isus Hristos, înalt preot a fost oficiul care prezidează al Preoţiei aaronice, care este uneori numită Preoţia levitică, făcând referire la autoritatea Preoţiei aaronice deţinută de membrii tribului lui Levi (vezi Bible Dictionary din versiunea în limba engleză a Bibliei SZU, „Aaronic Priesthood”).

Moise îl cheamă pe Aaron la slujire — Moise l-a rânduit pe Aaron ca înalt preot în Preoţia aaronică.

Citiţi Evrei 7:1-4 şi aflaţi ce a propovăduit Pavel despre Melhisedec. De asemenea, citiţi Evrei 7:3 din Traducerea Bibliei de Joseph Smith (în Ghid pentru scripturi) pentru a înţelege mai bine ce a propovăduit Pavel în versetul 3.

Melhisedec a fost „un mare înalt preot, profet şi conducător care a trăit în jurul anului 2000 î.H.. El se numea regele Salemului (Ierusalim), rege al păcii şi «preot al Dumnezeului Celui Preaînalt» [Evrei 7:1]” (Ghid pentru scripturi, „Melhisedec”; vezi, de asemenea, Genesa 14:25-40 din Traducerea Bibliei de Joseph Smith [în Ghid pentru scripturi]). Pavel a înţeles măreţia lui Melhisedec şi l-a dat exemplu ca fiind un semn şi un simbol reprezentându-L pe Isus Hristos.

În Evrei 7:15-17, Pavel a citat o profeţie din Vechiul Testament despre venirea unui preot „după rânduiala lui Melhisedec” (Evrei 7:17; vezi, de asemenea, Psalmii 110:4). Pavel a propovăduit că Isus Hristos a împlinit această profeţie.

„Unul dintre scopurile lui Pavel, în Evrei 7 ,a fost de a arată superioritatea Preoţiei lui Melhisedec şi rânduielilor acesteia faţă de Preoţia levitică sau Preoţia aaronică şi a rânduielilor acesteia. Dacă perfecţiunea şi exaltarea puteau fi dobândite prin intermediul Preoţiei levitice, de ce a mai fost nevoie de trecerea la o preoţie mai mare? Pavel a propovăduit că perfecţiunea sau faptul de a te «[asemăna] cu Fiul lui Dumnezeu» (Evrei 7:3) nu se poate face prin intermediul Preoţiei levitice, ci prin intermediul lui Isus Hristos şi al preoţiei Sale. Isus Hristos «a ieşit din Iuda», nu din Levi, astfel încât Pavel a propovăduit că dreptul Său privind preoţia nu ţinea cont de strămoşi, ci de «puterea unei vieţi nepieritoare» (vezi Evrei 7:14-16). În calitate de Iehova din viaţa premuritoare, El a creat pământul şi a guvernat evenimentele din Vechiul Testament cu aceeaşi putere a preoţiei pe care avea să o deţină în timpul slujirii Sale în viaţa muritoare” (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 480).

Citiţi Evrei 7:23-28 şi căutaţi diferenţele dintre Isus Hristos şi înalţii preoţi leviţi care administrau rânduielile Preoţiei aaronice pentru oameni. Expresia „pune mari preoţi pe nişte oameni supuşi slăbiciunii”, din versetul 28, înseamnă că aceştia au slăbiciuni. De asemenea, citiţi Evrei 7:25-26 din Traducerea Bibliei de Joseph Smith (în Ghid pentru scripturi).

În Evrei 7:25, expresia „pentru că trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei” înseamnă că misiunea lui Isus Hristos este să intervină pentru noi pentru a ne ajuta să ne întoarcem în prezenţa lui Dumnezeu.

Cum aţi explica diferenţele dintre Isus Hristos şi înalţii preoţi leviţi?

Citiţi Evrei 8:1-4 şi aflaţi ce sacrificiu sau dar a oferit Isus Hristos. Observaţi că, în Evrei 8:4 din Traducerea Bibliei de Joseph Smith, citim: „Drept urmare, când a fost pe pământ, El a oferit viaţa Sa drept sacrificiu pentru păcatele oamenilor. Acum, fiecare preot care respectă această lege trebuie să ofere daruri sau sacrificii potrivit legii”.

Ce adevăr putem învăţa din Evrei 8:4 din Traducerea Bibliei de Joseph Smith despre ce a făcut Isus Hristos pentru noi?

Gândiţi-vă ce înseamnă pentru voi sacrificiul ispăşitor al lui Isus Hristos şi completaţi, în jurnalul vostru pentru studiul scripturilor, una dintre afirmaţiile de mai jos. Gândiţi-vă la un moment în care puteţi împărtăşi ceea ce aţi scris unui membru al familiei sau unui prieten.
1. Sunt recunoscător pentru Salvatorul meu, deoarece…
2. Eu ştiu că Salvatorul mă iubeşte, deoarece…
3. Am fost binecuvântat datorită sacrificiul ispăşitor al lui Isus Hristos, deoarece…

Un mijlocitor este o persoană care rezolvă problemele dintre două persoane sau grupuri. Ispăşirea lui Isus Hristos împacă toţi oamenii (toţi fiind păcătoşi) cu Dumnezeu Tatăl. Datorită sacrificiului Său, „legământul al cărui Mijlocitor este [Isus Hristos], e mai bun” (Evrei 8:6), un legământ în care Domnul a declarat că El „[Îşi va pune] legile [Sale] în mintea lor şi le [va] scrie în inimile lor” şi El „[va] fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul [Său]” (Evrei 8:10). Acest legământ, dacă este acceptat de oameni, îi va ajuta să ajungă să-L „[cunoască] pe Domnul” (Evrei 8:11) şi să fie curăţaţi de „păcatele şi fărădelegile lor” (Evrei 8:12).

Evrei 9-10

Pavel explică modul în care rânduielile mozaice făceau referire la ispăşire

În Evrei 9-10, citim că apostolul Pavel a continuat să-i compare pe înalţii preoţi leviţi cu Isus Hristos discutând despre îndatoririle pe care preoţii trebuiau să le îndeplinească în ziua ispăşirii.

Odată pe an, în ziua sfântă iudaică numită ziua ispăşirii (numită, de asemenea, Yom Kippur), înaltul preot putea intra în Locul prea sfânt (numit, de asemenea, Sfânta Sfintelor sau cel mai sfânt loc) din tabernacol şi, mai târziu, din Templul Ierusalim. Înainte de a intra, înaltul preot sacrifica un viţel ca act de ispăşire „pentru el şi pentru casa lui” şi, apoi, sacrifica un ţap ca act de ispăşire „pentru congregaţia lui Israel”. El stropea sângele animalelor în anumite locuri şi pe anumite obiecte din Locul prea sfânt reprezentând acte de ispăşire. Apoi, el „mărturisea toate păcatele poporului lui Israel” unui alt ţap (numit ţap ispăşitor), care era dus în pustiu, simbolizând îndepărtarea păcatelor oamenilor. După aceea îşi schimba hainele şi „sacrifica doi berbeci ca jertfe arse pentru el şi pentru oamenii săi” (Bible Dictionary din versiuea SZU a Bibliei în limba engleză, „Fasts”; vezi, de asemenea, Leviticul 16).

Citiţi Evrei 9:11-12, 24, 28 şi Evrei 10:1, 4, 10-12 şi aflaţi modul în care evenimentele din ziua ispăşirii erau semne şi simboluri ale sacrificiului ispăşitor al lui Isus Hristos.

Înalţilor preoţi li se permitea să intre în Locul prea sfânt din tabernacol o dată pe an, în ziua ispăşirii. În ce „[Loc] prea sfânt” (Evrei 9:12) a putut să intre Salvatorul (precum şi toată omenirea) datorită ispăşirii Sale?

Ce putea să facă sacrificiul lui Isus Hristos şi nu a putut „sângele taurilor şi al ţapilor” (Evrei 10:4)?

Deşi sângele animalelor nu puteau să ispăşească pentru păcatele oamenilor, înalţii preoţi leviţi făceau aceste rânduieli pentru a arăta „umbra bunurilor viitoare” (Evrei 10:1) sau pentru a arăta către ispăşirea Salvatorului.

Citiţi Evrei 10:17-20 şi aflaţi ce este posibil datorită sacrificiului Salvatorului.

Potrivit celor consemnate în Evrei 10:19, datorită sacrificiului lui Isus Hristos, putem intra în „Locul prea sfânt” sau în prezenţa lui Dumnezeu în împărăţia celestială. Expresia „calea cea nouă şi vie”, din Evrei 10:20, se referă la Evanghelia lui Isus Hristos sau la planul datorită căruia putem fi iertaţi şi sfinţiţi prin intermediul ispăşirii Lui şi, drept urmare, putem deveni demni să ne întoarcem în prezenţa lui Dumnezeu.

Citiţi Evrei 10:22-24 şi aflaţi ce trebuie să facem pentru a intra în împărăţia celestială. Apoi, completaţi următorul principiu: Datorită ispăşirii lui Isus Hristos, noi putem intra în împărăţia celestială dacă .

Ce credeţi că înseamnă „să ţinem fără şovăire” (Evrei 10:23) de credinţa noastră în Isus Hristos?

Citiţi Evrei 10:35 şi găsiţi sfatul dat de Pavel care ne poate ajuta să ne ţinem fără şovăială de credinţa noastră în Isus Hristos. Puteţi marca ceea ce găsiţi.

Ce credeţi că înseamnă să „nu [ne părăsim] dar încrederea” (Evrei 10:35)?

Vârstnicul Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat ce înseamnă să „nu [ne părăsim] dar încrederea”: „Un sfânt din zilele din urmă ar spune că este, cu siguranţă, greu – înainte de a te alătura Bisericii, în timp ce încerci să te alături şi după ce te-ai alăturat. Aşa a fost mereu, ne spune Pavel, dar nu ezitaţi. Nu vă panicaţi şi nu daţi înapoi. Nu vă pierdeţi încrederea. Nu uitaţi ce aţi simţit odată. Nu vă pierdeţi încrederea în experienţa pe care aţi trăit-o. Această tenacitate [fermitate] este ceea ce i-a salvat pe Moise şi pe Joseph Smith atunci când s-au înfruntat cu duşmanul şi este ceea ce vă va salva şi pe dumneavoastră” („Cast Not Away Therefore Your Confidence”, Ensign, mart. 2000, p. 8).

În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi despre cineva pe care-l cunoaşteţi şi care este un exemplu bun al faptului de a ţine fără şovăială de credinţa lui în Isus Hristos.
Gândiţi-vă la angajamentul vostru de a ţine fără şovăială de credinţa voastră în Isus Hristos. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi ce veţi face pentru a vă ţine mai bine angajamentul şi pentru a vă mări abilitatea de a face acest lucru.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

Am studiat Evrei 7-10 şi am încheiat această lecţie în data de (data).

Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: