Unitatea 11: ziua 2 Luca 13-15

Unitatea 11: ziua 2

Luca 13-15

Introducere

Isus a propovăduit despre pocăinţă şi împărăţia lui Dumnezeu şi a vindecat în ziua de sabat. De asemenea, a folosit pilde pentru a propovădui despre umilinţă şi costul uceniciei. Fariseii şi cărturarii s-au plâns în legătură cu asocierea Salvatorului cu vameşii şi păcătoşii. Salvatorul a răspuns prin pilda despre oaia rătăcită, moneda pierdută şi fiul risipitor.

Luca 13:1-14:14

Isus vindecă în ziua de sabat şi propovăduieşte despre umilinţă şi grija faţă de cei mai puţin norocoşi

Imaginaţi-vă că staţi la masă alături de câţiva prieteni şi ei observă un elev îmbrăcat mai modest care stă singur. O persoană din grupul vostru face un comentariu răutăcios despre felul în care arată elevul şi mulţi dintre prietenii voştri râd.

Care sunt câteva moduri în care aţi putea reacţiona în această situaţie?

Pe măsură ce studiaţi Luca 13-14, căutaţi ce a propovăduit Salvatorul cu privire la faptul de a interacţiona cu oameni care sunt mai puţin norocoşi decât noi.

Citim în Luca 13 că Salvatorul a relatat o pildă despre un smochin care urma să fie tăiat dacă nu producea rod. Această pildă este pentru iudeii care ar fi trebuit să facă roade bune şi ne învaţă că, dacă nu ne pocăim, vom pieri. Isus a vindecat o femeie în ziua de sabat. El a asemănat împărăţia lui Dumnezeu cu un grăunte de muştar care a crescut şi s-a făcut un copac mare şi a propovăduit despre cei care vor intra în împărăţia Lui. De asemenea, Isus a jelit distrugerea iminentă a Ierusalimului.

În Luca 14:1-6, citim că Salvatorul a fost invitat la cină în casa unuia dintre conducătorii fariseilor într-o zi de sabat. Înainte de masă, Salvatorul a vindecat un bărbat care suferea de dropică, o boală care făcea ca trupul bărbatului să fie umflat cu lichid.

Citiţi Luca 13:15-16 şi Luca 14:5-6 pentru a afla ce răspuns le-a dat Salvatorul fariseilor care L-au acuzat de încălcarea zilei de sabat prin vindecarea acestor persoane.

Ce putem învăţa din exemplul Salvatorului despre faptul de a cinsti ziua de sabat şi a o ţine sfântă? Una dintre lecţiile pe care le putem învăţa este că Isus a spus că faptul de a sluji în ziua de sabat pentru a împlini nevoile oamenilor este un comportament neprihănit. Acest lucru este în opoziţie cu atitudinile unora dintre fariseii care au justificat nevoia de a ajuta animalele, dar nu şi oamenii în ziua de sabat. Gândiţi-vă la ce faceţi voi în ziua de sabat. Ce puteţi face în ziua de sabat pentru a fi mai asemănători lui Isus?

Luca 14:7-10 conţine o pildă pe care Salvatorul a folosit-o pentru a propovădui un adevăr al Evangheliei cu privire la relaţia dintre umilinţă şi exaltare. „Locurile dintâi” (Luca 14:7) erau locuri de cinste. Isus a observat că unii dintre cei care fuseseră invitaţi la ospăţ căutau locuri de cinste pentru ei, aşezându-se aproape de gazdă.

Citiţi Luca 14:11 pentru a afla ce a propovăduit Salvatorul despre umilinţă. Cuvântul smerit înseamnă a fi adus într-o poziţie inferioară.

Citiţi Luca 14:12-14 şi fiţi atenţi la ce l-a învăţat Salvatorul pe fariseul care Îl invitase la cină. De ce oamenii, precum acest fariseu, îşi invită prietenii sau vecinii bogaţi sau importanţi la cină?

În perioada în care a trăit Salvatorul, oamenilor schilozi (răniţi), ologilor sau orbilor le era foarte greu să-şi asigure cele necesare traiului şi, deoarece aveau dizabilităţi, erau săraci. Unii dintre farisei îi dispreţuiau pe aceşti oameni. Care sunt unele dintre motivele pentru care oamenii din ziua de astăzi i-ar dispreţui pe alţii?

Din aceste versete putem învăţa următorul principiu: Dacă încercăm să-i ajutăm pe oamenii mai puţin norocoşi decât noi, Domnul ne va răsplăti.

Pe lângă faptul că ne va răsplăti la înviere, Domnul ne va binecuvânta, de asemenea, în această viaţă când încercăm să-i ajutăm pe oamenii mai puţin norocoşi decât noi (vezi Matei 6:4).

În jurnalul pentru studiul scripturilor, faceţi una sau ambele activităţi care urmează:
1. Scrieţi despre un moment în care voi sau o persoană pe care o cunoaşteţi aţi fost binecuvântaţi pentru că aţi încercat să ajutaţi pe cineva mai puţin norocos. („Mai puţin norocos” se poate referi şi la altceva în afară de lipsit de lucruri materiale; de exemplu, se poate referi la o persoană singură sau care nu are prieteni.)
2. Reflectaţi la moduri în care îi puteţi ajuta pe cei care sunt mai puţin norocoşi decât voi şi scrieţi un ţel prin care să-i slujiţi.

Luca 14:15-35

Isus a propovăduit pilda celor poftiţi la cină şi costul uceniciei

Care sunt câteva dintre lucrurile pe care s-ar putea să ni se ceară să le sacrificăm sau la care să renunţăm în calitate de ucenici ai lui Isus Hristos?

Care sunt unele dintre scuzele pe care le-ar putea folosi o persoană pentru a nu face aceste sacrificii?

După ce Salvatorul l-a sfătuit pe fariseu să-i invite pe cei mai puţin norocoşi la masă, o persoană din încăpere i-a spus: „Ferice de acela care va prânzi în împărăţia lui Dumnezeu!” (Luca 14:15). Drept răspuns la această afirmaţie, Salvatorul a relatat pilda celor poftiţi la cină.

Citiţi Luca 14:16-24 şi fiţi atenţi ce invitaţie au primit oamenii din pildă şi ce scuze au avut cei care au refuzat invitaţia.

Isus le vorbea iudeilor care se comportau ca oamenii din pildă care fuseseră invitaţi primii la cină. Cum se aseamănă Evanghelia lui Isus Hristos cu o cină mare? Ce scuze au avut oamenii care nu au acceptat invitaţia la marea cină? Ce ne arată aceste scuze despre priorităţile acestor oameni?

Un principiu pe care-l putem învăţa din această pildă este că, dacă punem alte priorităţi înaintea Domnului şi Evangheliei Sale, vom pierde binecuvântările pe care le-am fi putut primi în caz contrar.

Uitaţi-vă la lista cu lucrurile pe care s-ar putea să ni se ceară să le sacrificăm sau la care să renunţăm în calitate de ucenici ai lui Isus Hristos. Ce binecuvântări puteţi pierde dacă nu sunteţi dispuşi să faceţi aceste sacrificii? Aţi avut vreodată impresia că sacrificaţi ceva, dar, mai târziu, v-aţi dat seama că binecuvântările pe care le-aţi primit au fost mai mari decât ceea ce aţi crezut că aţi sacrificat?

După ce a propovăduit această pildă, Salvatorul a vorbit mulţimii despre ceea ce cere de la ucenicii Săi. Citiţi Luca 14:25-27 şi fiţi atenţi ce a spus Salvatorul că trebuie să fie dispuşi să facă ucenicii Săi.

„În contextul versetului Luca 14:26, cuvântul grecesc tradus prin «urăşte» înseamnă «iubeşte mai puţin» sau «stimează mai puţin». Salvatorul nu anula porunca «cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta» (Exodul 20:12); El propovăduia despre priorităţi. Pentru un ucenic, devotamentul faţă de familie trebuie să urmeze după devotamentul faţă de Isus Hristos” (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 165; vezi, de asemenea, Matei 10:37).

Cuvântul crucea din Luca 14:27 se referă la răstignire şi reprezintă dorinţa de a sacrifica. Traducerea Bibliei de Joseph Smith ne ajută să înţelegem că „[să-şi poarte] crucea” (Luca 14:27) înseamnă „să nege [sieşi] tot ceea ce este necuvios şi orice poftă lumească şi să ţină poruncile [Domnului]” (Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Matei 16:26 [din Ghid pentru scripturi]).

Aceste versete ne învaţă că ucenicii lui Isus Hristos trebuie să fie dispuşi să sacrifice totul pentru a-L urma pe El. Puteţi scrie acest adevăr pe marginea paginii din scripturile voastre, lângă Luca 14:25-27.

După ce a propovăduit despre ce trebuie să fie dispuşi ucenicii Lui să facă, Isus a spus: „Astfel, stabiliţi în inima voastră că veţi face ceea ce vă voi învăţa şi vă voi porunci” (Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Luca 14:28 ). Aici, cuvântul stabiliţi înseamnă a hotărî sau a decide în mod ferm. Un principiu pe care-l putem învăţa din acest verset este că, atunci când stabilim în inima noastră să facem ceea ce ne învaţă şi ne porunceşte Isus Hristos, devenim ucenicii Săi.

Reflectaţi la modul în care putem ajunge la un nivel în calitatea noastră de ucenici în care suntem cu adevărat hotărâţi în inima noastră să facem ceea ce ne învaţă şi ne porunceşte Isus Hristos.

După ce a propovăduit aceste principii despre ucenicie, Salvatorul a oferit două analogii. Citiţi Luca 14:28-30 şi Luca 14:31-33 gândindu-vă ce ilustrează aceste două analogii.

Un turn dintr-un sat din Nazaret, Israel, asemănător turnului descris în Luca 14:28-30

Salvatorul a dorit ca oamenii care Îl urmau să se gândească bine dacă ar fi fost dispuşi să sacrifice orice lucru ar fi necesar pentru a continua continue să fie ucenicii Săi până la sfârşit (vezi, de asemenea, Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Luca 14:31 ). Aveţi în vedere să marcaţi Luca 14:33, care redă un rezumat simplu al învăţăturilor Salvatorului din acest capitol.

Gândiţi-vă care ar fi preţul de plătit sau cerinţa de îndeplinit ca voi să fiţi ucenici adevăraţi ai Domnului Isus Hristos. Gândiţi-vă la binecuvântările faptului de a trăi potrivit Evangheliei şi la răsplata vieţii eterne. Ce decizii puteţi lua acum care vă vor ajuta să-L puneţi pe Domnul înaintea tuturor altor priorităţi din viaţa voastră? Răspundeţi la această întrebare în jurnalul pentru studiul scripturilor şi includeţi câteva ţeluri care vă pot ajuta să deveniţi un ucenic mai bun al lui Isus Hristos.

Luca 15

Isus propovăduieşte pildele despre oaia rătăcită, moneda pierdută şi fiului risipitor

femeie care găseşte o monedă — Moneda pierdută

bărbat care îşi îmbrăţişează fiul — Fiul risipitor

Gândiţi-vă la un moment în care aţi găsit ceva important pe care l-aţi pierdut. Cum v-aţi simţit?

Gândiţi-vă la o persoană pe care o cunoaşteţi care poate fi „pierdută” din punct de vedere spiritual. Această persoană poate fi cineva care nu a primit încă Evanghelia restaurată a lui Isus Hristos sau care nu trăieşte, în prezent, potrivit învăţăturilor Evangheliei.

Pe măsură ce studiaţi Luca 15, căutaţi adevăruri referitoare la sentimentele Tatălui Ceresc faţă de cei care sunt pierduţi din punct de vedere spiritual şi responsabilităţile pe care le avem noi faţă de ei.

Citiţi Luca 15:1-2 şi căutaţi de ce se plângeau fariseii.

Drept răspuns la nemulţumirea fariseilor şi cărturarilor, Salvatorul a propovăduit trei pilde: o pildă despre o oaie, una despre o monedă şi una despre un fiu. Aceste pilde erau menite, în egală măsură, să dea speranţă păcătoşilor şi să dojenească şi să condamne ipocrizia şi făţărnicia cărturarilor şi fariseilor. Pe măsură ce studiaţi aceste pilde, fiţi atenţi la motivul pentru care subiectul din fiecare pildă s-a pierdut şi modul în care a fost găsit.

Citiţi fiecare pildă, căutând răspunsuri la întrebările din coloana din stânga a tabelului următor. Scrieţi răspunsurile voastre în spaţiile libere corespunzătoare.

Pildele despre oaia pierdută, moneda pierdută şi fiul rătăcitor
Întrebări	Luca 15:3-7	Luca 15:8-10	Luca 15:11-32 (în versetul 16, cuvântul mult înseamnă „bucuros”).
Ce s-a pierdut?
De ce s-a pierdut?
Cum a fost găsit?
Care cuvinte sau expresii descriu reacţia din momentul găsirii lucrului pierdut?

Fiul risipitor — „Tatăl său l-a văzut… şi a alergat… şi l-a sărutat” (Luca 15:20).

Observaţi că oaia s-a pierdut urmând cursul normal al vieţii, moneda s-a pierdut din cauza neglijenţei sau nepăsării proprietarului, iar fiul risipitor (cheltuitor sau nesăbuit) s-a pierdut din cauza propriei nesupuneri.

Care credeţi că este responsabilitatea noastră faţă de cei care sunt pierduţi, indiferent de motivul pentru care s-au pierdut?

Observaţi expresiile care descriu reacţiile atunci când se găseşte animalul, obiectul sau persoana. Amintiţi-vă că unul dintre scopurile acestor pilde a fost să-i dojenească pe fariseii şi cărturarii făţarnici care protestau în legătură cu faptul că Isus vorbea cu vameşii şi păcătoşii. Când Isus a spus că va fi mai multă bucurie în cer „pentru un singur păcătos care se pocăieşte decât pentru nouăzeci şi nouă de oameni neprihăniţi care n-au nevoie de pocăinţă” (Luca 15:7), El propovăduia că există mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte decât pentru nouăzeci şi nouă de farisei şi cărturari care, din cauza mândriei, cred că nu au nevoie de pocăinţă.

Ţinând cont de răspunsurile celor care au găsit ceea ce a fost pierdut, cum aţi completa afirmaţia următoare: Când îi ajutăm pe alţii să simtă o dorinţă să se pocăiască, ne simţim .

Răspundeţi la următoarea întrebare în jurnalul pentru studiul scripturilor: Ce lucruri puteţi să faceţi pentru a ajuta o persoană care este pierdută din punct de vedere spiritual să simtă o dorinţă de a se pocăi sau de apropia mai mult de Tatăl Ceresc?
În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:

Am studiat Luca 13-15 şi am încheiat această lecţie în data de (data).

Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: