Isus Hristos a depus mărturie că Ioan Botezătorul a fost trimis pentru a pregăti calea pentru El şi a promis odihnă tuturor celor care vin la El. El a răspuns alegaţiilor fariseilor conform cărora puterea Sa ar fi venit de la diavol. El i-a avertizat cu privire la faptul că aduceau acuzaţii neadevărate şi că cereau semne şi a propovăduit pilda casei goale.
Isus Hristos depune mărturie că Ioan Botezătorul a fost trimis pentru a pregăti calea înaintea Lui
Imagine
ofiţer de poliţie în uniformă, medic arătând raze X, Domnul Isus Hristos
De ce este important să ştim că oamenii care se prezintă a fi ofiţeri de poliţie sau medici sunt cu adevărat ceea ce par să fie? Cum puteţi să ştiţi că ei sunt cu adevărat ceea ce par să fie?
În timpul slujirii lui Isus Hristos în viaţa muritoare, când El a înfăptuit miracole şi i-a învăţat pe oameni, mulţi căutau să ştie dacă El era cu adevărat cine părea să fie – Mesia cel promis. În acest timp, împăratul Irod l-a arestat şi întemniţat pe Ioan Botezătorul. Citiţi Matei 11:2-3 şi aflaţi cum i-a ajutat Ioan Botezătorul pe doi dintre ucenicii săi să dobândească o mărturie despre cine era Isus.
Ce întrebare i-a trimis Ioan pe ucenicii lui să-l adreseze lui Isus?
Prin întrebarea din versetul 3, ucenicii lui Ioan Îl întrebau pe Isus dacă El era Mesia. Amintiţi-vă că Ioan Botezătorul ştia deja că Isus era Mesia (vezi Matei 3:11, 13-14; Ioan 1:29-34).
De ce credeţi că Ioan i-a trimis pe ucenicii săi să afle singuri dacă Isus era Mesia, deşi el ştia deja cine era Isus?
Citiţi Matei 11:4-5 şi aflaţi cum le-a răspuns Isus la întrebare.
În loc să confirme pur şi simplu că El era Mesia, ce i-a invitat Isus să facă pe ucenicii lui Ioan Botezătorul?
Isus le-ar fi putut spune, cu uşurinţă, ucenicilor lui Ioan că El era Mesia. Însă, El i-a invitat să cugete la lucrările Sale şi, apoi, să se întoarcă la Ioan şi să depună mărturie despre lucrurile pe care L-au auzit pe Isus spunându-le şi L-au văzut făcându-le.
Cum putea cugetarea la lucrările lui Isus să-i ajute pe ucenicii lui Ioan Botezătorul să primească o mărturie mai puternică despre Salvator decât simplul fapt ca El să le fi spus cine era?
Din această relatare învăţăm că, atunci când căutăm să învăţăm despre Isus Hristos şi când depunem mărturie despre El, mărturia noastră despre El poate fi întărită.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi despre cum aţi ajuns să ştiţi că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.
Matei 11:7-27 relatează că, după cei doi ucenici au plecat, Isus a spus mulţimii că Ioan Botezătorul era profetul ales să pregătească însăşi calea pentru Mesia. Isus i-a condamnat pe cei care L-au respins pe El şi l-au respins pe Ioan Botezătorul în pofida faptului că văzuseră, în mod clar, dovada divinităţii lui Isus.
Citiţi Matei 11:28-30 şi căutaţi invitaţia şi promisiunea făcute de Isus tuturor celor care Îl acceptă pe El ca fiind Mesia. (Matei 11:28-30 este un fragment care conţine o scriptură de bază. Puteţi marca acest fragment, în mod distinct, pentru a-l găsi cu uşurinţă.)
Completaţi următorul principiu pe baza a ceea ce aţi învăţat din versetele 28-30: Dacă venim la Isus Hristos, El ne va .
În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeţi la următoarea întrebare: Când aţi simţit că Salvatorul v-a uşurat poverile în timp ce aţi venit la El?
Pentru a vă ajuta să memoraţi Matei 11:28-30, creaţi gesturi care să reprezinte cuvinte sau expresii din fiecare verset. Mimaţi aceste gesturi altcuiva (precum membrilor familiei în timpul serii în familie sau unui prieten). Exersaţi făcând gesturile în timp ce citiţi versetele până când puteţi recita fragmentul din memorie. În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieţi o frază prin care să arătaţi că aţi completat această temă.
Isus Hristos îi mustră pe farisei pentru acuzaţiile lor neadevărate şi pentru că cer un semn
Imagine
Hristos şi farisei
Din Matei 12:1-21, învăţăm că, după ce Isus a vindecat un om în ziua de sabat, unii dintre farisei au început să caute să-L distrugă. Când El a vindecat pe cineva posedat de diavol, ei au încercat să-L discrediteze înaintea oamenilor acuzându-L că făcea acele lucrări prin puterea diavolului. Isus le-a cunoscut gândurile şi a afirmat contrariul spunând că alungând diavoli El demonstra că este Mesia şi că întemeia împărăţia lui Dumnezeu.
Citiţi Matei 12:30 şi aflaţi ce a propovăduit Isus despre cei care nu I se alătură.
Potrivit celor relatate în versetul 30, dacă dorim să aparţinem împărăţiei lui Dumnezeu, trebuie să fim complet devotaţi lui Isus Hristos.
Cugetaţi la unele dintre modalităţile prin care vă puteţi demonstra deplinul angajament faţă de Isus Hristos.
Matei 12:31-42 relatează că Isus a afirmat, din nou, că lucrările Sale bune erau dovezi că El este al lui Dumnezeu, nu al diavolului. El i-a avertizat, de asemenea, pe farisei că Dumnezeu le va cere socoteală pentru cuvintele lor acuzatoare. Unii dintre cărturari şi farisei au cerut apoi un semn şi Isus i-a mustrat pentru că ei căutau un semn şi nu reuşeau să vadă că El era mai mare decât oricare alt profet sau împărat din Israel. Domnul a condamnat, de asemenea, cererea de semne în zilele noastre şi a propovăduit că credinţa nu vine prin semne (vezi D&L 63:7-11).
Ce înseamnă să comitem „[hulă] împotriva Duhului Sfânt” (Matei 12:31)?
Imagine
Profetul Joseph Smith
Profetul Joseph Smith a explicat cum poate cineva să comită acest păcat: „El trebuie să-L primească pe Duhul Sfânt, cerurile să fie deschise către el şi să Îl cunoască pe Dumnezeu iar, apoi, să păcătuiască împotriva Lui. După ce un om a păcătuit împotriva Duhului Sfânt, nu mai există loc de pocăinţă pentru el. El a ajuns să spună că soarele nu străluceşte, deşi îl vede; a ajuns să Îl nege pe Isus Hristos, deşi cerurile s-au deschis pentru el, precum şi să nege planul salvării, deşi are adevărul în faţa ochilor; şi, din acel moment, el începe să fie un duşman” (în History of the Church, 6:314).
Uneori, sfinţii din zilele din urmă sunt îngrijoraţi cu privire la păcatul de a huli împotriva Duhului Sfânt sau de a-L nega. Preşedintele Spencer W. Kimball ne-a învăţat: „Păcătuirea împotriva Duhului Sfânt necesită atâta cunoaştere, încât este practic imposibil pentru membrii obişnuiţi ai Bisericii să comită un astfel de păcat” (The Miracle of Forgiveness [1969], p. 123).
În Matei 12:39-40, cererea de semne a fost condamnată de Salvator. Profetul Joseph Smith a spus despre această învăţătură a Salvatorului: „Cel care cere un semn este un preacurvar; şi acest principiu este etern, constant şi ferm ca stâlpii cerului; pentru că ori de câte ori vedeţi un om cerând un semn, puteţi şti cu siguranţă că el este un preacurvar” (în History of the Church, 3:385).
Ulterior, profetul Joseph Smith a spus: „Când propovăduiam în Philadelphia, un quaker a cerut un semn. I-am spus să stea liniştit. După cuvântare, el a cerut din nou un semn. Am spus congregaţiei că bărbatul era un preacurvar; că doar un neam viclean şi preacurvar cere un semn; şi că Domnul mi-a spus în revelaţie, că orice om care doreşte un semn este un preacurvar. «Este adevărat», a strigat cineva, «pentru că l-am prins făcând aceasta», lucru pe care omul l-a mărturisit pe urmă, când a fost botezat” (în History of the Church, 5:268).
Imaginaţi-vă că un prieten de-al vostru v-a cerut sfatul despre cum ar putea să nu mai comită un păcat de care încearcă să scape. Ce sfat i-aţi oferi prietenului vostru pentru a-l ajuta să se împotrivească ispitei?
Isus Hristos a spus o pildă despre un duh necurat care a fost alungat dintr-un om. Când studiaţi această pildă, căutaţi un principiu care v-ar putea ajuta prietenul să înveţe cum să învingă ispita.
Citiţi Matei 12:43-44 şi aflaţi ce a făcut duhul necurat după ce a fost alungat din om.
Ce a făcut duhul necurat după ce nu şi-a mai găsit odihna?
Ce cuvinte descriu starea „casei” sau a omului la întoarcerea duhului necurat?
Citiţi Matei 12:45 şi aflaţi ce a făcut duhul necurat după ce a găsit „casa” goală sau omul fără să aibă vreun alt duh necurat în el.
Cum poate experienţa trăită de omul din această pildă să reprezinte pe cineva care se pocăieşte de păcate şi încearcă să se împotrivească ispitei?
După ce a scăpat de duhul necurat, ce nu a făcut omul din pildă permiţându-i, astfel, duhului necurat să revină?
În timp ce citiţi următoarea declaraţie a preşedintelui Spencer W. Kimball, cugetaţi la modul în care omul din pilda Salvatorului poate fi precum cineva care se străduieşte să se împotrivească ispitei:
Imagine
Preşedintele Spencer W. Kimball
„Diavolul cunoaşte locul în care să ispitească, locul asupra căruia să-şi concentreze eforturile. El găseşte punctul vulnerabil. Locul în care cineva a fost slab înainte, acela va fi cel mai uşor de ispitit din nou.
Când abandonează păcatul, o persoană nu poate doar să spere la circumstanţe mai bune. Ea trebuie să le creeze… Ea trebuie să fie sigură nu numai că a abandonat păcatul, ci şi că a schimbat condiţiile în care acesta a fost înfăptuit. Ea trebuie să evite locurile, condiţiile şi circumstanţele în care s-a produs păcatul, pentru că acestea l-ar putea genera, din nou, foarte uşor. Trebuie să părăsească persoanele alături de care a fost comis păcatul. Nu trebuie să urască persoanele implicate, dar trebuie să le evite şi să evite orice lucru asociat cu păcatul… Trebuie să elimine orice ar răscoli amintiri vechi.
Înseamnă acest lucru că omul… găseşte viaţa ca fiind goală pentru o vreme? Lucrurile pe care a ales să le facă, care i-au captat atenţia şi i-au acaparat gândurile au dispărut, iar înlocuitoare mai bune nu au umplut încă golul. Aceasta este şansa lui Satana …
Mulţi dintre cei care s-au lăsat de obiceiuri rele au înţeles că înlocuirea face parte din răspuns şi au învins obiceiul rău înlocuindu-l cu unul bun sau unul inofensiv” (The Miracle of Forgiveness, p. 171-173; caractere cursive adăugate).
Un principiu pe care îl putem învăţa din pilda Salvatorului este că putem să alungăm influenţele rele după ce le-am îndepărtat din viaţa noastră înlocuindu-le cu neprihănire. Puteţi scrie acest adevăr pe marginea scripturilor voastre, lângă Matei 12:43-45.
Studiaţi declaraţia de mai jos şi marcaţi modurile prin care ne putem împotrivi influenţelor rele umplându-ne viaţa cu neprihănire:
„Nu este de ajuns doar să încercaţi să vă împotriviţi răului sau să vă eliberaţi viaţa de păcat. Trebuie să vă umpleţi viaţa cu neprihănire şi să vă angajaţi în activităţi care aduc putere spirituală. Studiaţi în profunzime scripturile. Rugaţi-vă zilnic pentru ca Domnul să vă dea tărie peste cea pe care o aveţi. Din când în când, postiţi pentru binecuvântări speciale.
Supunerea completă aduce puterea completă a Evangheliei în viaţa dumneavoastră, incluzând o tărie mai mare de a vă birui slăbiciunile. Această supunere include acţiuni pe care dumneavoastră, iniţial, nu le-aţi considerat ca fiind parte a pocăirii, cum ar fi frecventarea adunărilor, plata zeciuielii, slujirea şi faptul de a-i ierta pe alţii” (Fideli credinţei: referinţe pentru Evanghelie [2004], p. 127-128).
Cugetaţi la unele dintre lucrurile pe care le puteţi face pentru a vă umple viaţa cu neprihănire. Scrieţi-le în jurnalul vostru pentru studiul scripturilor şi explicaţi cum poate faptul de a face aceste lucruri să vă aducă o putere spirituală mai mare în viaţa voastră şi să vă ajute să biruiţi influenţele rele.
Partea rămasă din Matei 12 relatează că, atunci când Isus propovăduia, cineva I-a spus că unii membri ai familiei Sale doreau să-I vorbească. Apoi, Domnul a spus că toţi cei care fac voia Tatălui se numără printre membrii familiei Sale.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, la sfârşitul temelor pentru astăzi, scrieţi următoarele:
Am studiat Matei 11-12 şi am încheiat această lecţie în data de (data).
Alte întrebări, gânduri şi cunoştinţe pe care aş dori să le împărtăşesc învăţătorului meu: