Activităţi pentru învăţarea scripturilor de bază

Introducere

Această secţiune conţine câteva idei pe care le puteţi folosi pentru a-i ajuta pe cursanţi să-şi însuşească fragmentele cheie care conţin scripturi importante. În timp ce îi ajutaţi şi îi încurajaţi pe cursanţi să-şi dezvolte aceste abilităţi, îi ajutaţi să înveţe să se bizuie pe forţele proprii în studiul scripturilor. Cursanţii pot utiliza aceste abilităţi de cunoaştere perfectă pe parcursul vieţii lor pentru a localiza, înţelege, pune în practică şi memora mai bine fragmente din scripturi. Mai jos, sunt enumerate idei pentru predarea fiecărui element al însuşirii perfecte a scripturilor de bază. Utilizarea unei varietăţi de activităţi de acest tip îi poate ajuta pe cursanţi să-şi însuşească mai bine fragmentele care conţin scripturi de bază.

Activităţi care ajută cursanţii să localizeze fragmentele care conţin scripturi de bază

Marcarea fragmentelor

Marcarea fragmentelor care conţin scripturi de bază îi poate ajuta pe cursanţi să-şi amintească aceste fragmente şi să le localizeze mai repede. Luaţi în considerare să-i încurajaţi pe cursanţi să marcheze aceste fragmente importante în scripturile lor într-un mod care să le diferenţieze de alte fragmente pe care le marchează.

Cunoaşterea cărţilor

Memorarea numelor şi a ordinii cărţilor din Noul Testament îi poate ajuta pe cursanţi să localizeze mai repede fragmentele care conţin scripturi de bază. Următoarele exemple de activităţi îi pot ajuta pe cursanţi să se familiarizeze cu cărţile din Noul Testament.

Găsiţi cuprinsul – Ajutaţi cursanţii să se familiarizeze cu cuprinsul Bibliei pentru a-i ajuta să localizeze cărţile în care se găsesc referinţele la scripturile de bază.
Intonaţi un cântec – Înlocuiţi cuvintele unui imn cunoscut sau ale unui cântec de la Societatea Primară cu numele cărţilor Noului Testament. Învăţaţi-i pe cursanţii dumneavoastră cântecul (sau folosiţi cântecul „The Books in the New Testament” [Children’s Songbook, p. 116-117]). Rugaţi cursanţii să cânte, periodic, în timpul anului, acest cântec pentru a-i ajuta să-şi amintească numele şi ordinea cărţilor Noului Testament.
Folosiţi primele litere – Scrieţi pe tablă primele litere ale cărţilor din Noul Testament (M, M, L, I şi aşa mai departe). Rugaţi-i pe cursanţi să exerseze spunând numele cărţii care corespunde fiecărei litere. Repetaţi această activitate până când vor putea recita din memorie numele cărţilor.
Identificaţi cărţile – Numiţi una dintre cărţile în care se găseşte un fragment care conţine o scriptură de bază şi rugaţi-i pe cursanţi să-şi deschidă scripturile la orice pagină din cartea respectivă. Cronometraţi cât timp durează pentru ca întreaga clasă să găsească fiecare carte. Această activitate poate fi repetată pentru a permite cursanţilor să aibă succes în a-şi aminti şi a găsi cărţile din Noul Testament.

Să ne amintim referinţele şi conţinutul

Când cursanţii învaţă locul şi conţinutul fragmentelor care conţin scripturi de bază, Duhul Sfânt îi poate ajuta să-şi aducă aminte de referinţele suplimentare la scripturi când este necesar (vezi Ioan 14:26). Cuvinte sau expresii cheie, cum ar fi „se naşte cineva din apă şi din Duh” (Ioan 3:5) şi „roada Duhului” (Galateni 5:22-23), îi pot ajuta pe cursanţi să-şi aducă aminte de conţinutul şi învăţătura doctrinară a fiecărui fragment. Următoarele metode îi pot ajuta pe cursanţi să facă o asociere între referinţele la scripturile de bază şi conţinutul sau cuvintele cheie. (Puteţi păstra activităţile în care sunt implicate competiţii, întreceri sau cronometrări pentru mai târziu în timpul anului, după ce cursanţii au demonstrat că ştiu unde se află fragmentele care conţin scripturi de bază. Astfel de activităţi îi vor ajuta să consolideze ceea ce au învăţat.)

Referinţe şi cuvinte cheie – Încurajaţi cursanţii să memoreze referinţele şi cuvintele cheie pentru fiecare fragment care conţine o scriptură de bază dintre cele enumerate pe cartonaşele cu scripturi de bază. (Cartonaşele cu scripturi de bază pot fi comandate online pe store.lds.org. Puteţi să le sugeraţi cursanţilor să-şi creeze setul lor de cartonaşe cu scripturi de bază.) Acordaţi timp cursanţilor să studieze cartonaşele cu un coleg şi, apoi, să-şi adreseze întrebări unul celuilalt. Încurajaţi cursanţii să fie creativi în modurile în care studiază împreună şi în care îşi adresează întrebări unul celuilalt. Pe măsură ce cunosc mai bine fragmentele care conţin scripturi de bază, îi puteţi invita să utilizeze indicii cu privire la contextul sau punerea în practică a doctrinelor şi principiilor din fragmentele scripturale. Persoana căreia i se adresează întrebări poate răspunde verbal sau în scris.
Cartonaşe cu scripturi de bază – Această activitate poate fi utilizată pentru a prezenta sau pentru a recapitula un set de fragmente care conţin scripturi de bază. Selectaţi un număr de cartonaşe cu scripturi de bază şi pregătiţi-vă să le distribuiţi cursanţilor. (Asiguraţi-vă că aveţi mai multe exemplare ale fiecărui cartonaş, pentru ca mai mulţi cursanţi să primească acelaşi fragment care conţine o scriptură de bază. Puteţi folosi un număr de cartonaşe care să permită fiecărui cursant să aibă două sau trei fragmente diferite.) Distribuiţi cartonaşele cursanţilor. Acordaţi timp cursanţilor să studieze fragmentul care conţine o scriptură de bază, referinţa, cuvintele cheie, descrierea contextului, doctrina sau principiul şi ideile privind punerea în practică de pe fiecare cartonaş. Citiţi cu glas tare unele indicii care se găsesc pe cartonaşe (de exemplu, cuvinte din fragmentul care conţine o scriptură de bază sau cuvinte cheie, context, doctrină ori principiu sau punere în practică). Cursanţii care au cartonaşele asociate acestor indicii trebuie să se ridice în picioare şi să spună, cu glas tare, referinţa la scriptura de bază.
Identificarea versetelor – Folosiţi indicii pentru a-i ajuta pe cursanţi să exerseze localizarea rapidă a fragmentelor în scripturile lor. Puteţi folosi ca indicii cuvinte cheie, descrierea contextelor, doctrine şi principii şi idei de punere în practică a acestora care se găsesc pe cartonaşele cu scripturi de bază. Puteţi, de asemenea, să vă creaţi propriile indicii. Activităţile de identificare a versetelor în care cursanţii se întrec pentru a localiza fragmentele scripturale îi pot ajuta să se implice activ în memorarea fragmentelor care conţin scripturi de bază. Când folosiţi activităţi de identificare a versetelor pentru a ajuta la memorarea scripturilor de bază, faceţi acest lucru într-un mod care să nu rănească sentimente sau care să nu îndepărteze Spiritul. Ajutaţi cursanţii să evite comportamentul lipsit de reverenţă faţă de scripturi sau competitivitatea excesivă. De asemenea, încurajaţi competitivitatea faţă de un standard, nu între cursanţi. De exemplu, cursanţii se pot întrece cu învăţătorul ori le puteţi cere să se întreacă între ei pentru a vedea dacă un anumit procentaj din clasă poate găsi un fragment scriptural într-o anumită perioadă de timp.
Identificarea povestirii – Oferiţi indicii prin inventarea unor scenarii care să demonstreze importanţa fragmentelor care conţin scripturi de bază în viaţa de zi cu zi. De exemplu, ca indiciu pentru Matei 28:19-20 sau Filipeni 4:13, puteţi spune: „Daniel este eligibil pentru a sluji în misiune şi simte că este datoria lui de preot să facă astfel, dar este îngrijorat că nu are suficientă cunoaştere pentru a preda bine Evanghelia. De asemenea, îl îngrijorează faptul că îi va fi greu să le vorbească oamenilor necunoscuţi. Când se roagă pentru asigurare, el îşi aminteşte că, după ce Isus Hristos a înviat, El i-a însărcinat pe apostolii Săi: «Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile» şi le-a spus că Domnul va fi cu ei întotdeauna. De asemenea, Daniel s-a gândit la cuvintele lui Pavel: «Pot totul în Hristos, care mă întăreşte»”. În timp ce cursanţii ascultă acest scenariu, rugaţi-i să localizeze în scripturi fragmentele importante care conţin scripturi de bază.
Chestionare şi teste – Oferiţi cursanţilor ocazii de a testa măsura în care au memorat fragmentele care conţin scripturi de bază. Indiciile pot fi cuvinte cheie sau referinţe din scripturi, citate din fragmentele scripturale ori scenarii care ilustrează adevărurile predate în fragmentele respective. Chestionarele şi testele pot fi date verbal, pe tablă sau pe hârtie. După ce cursanţilor li s-au adresat întrebări sau după ce au dat un test, aveţi în vedere să formaţi echipe de câte doi cursanţi, un cursant care a obţinut un rezultat foarte bun şi unul cu un rezultat mai slab. Cursantul cu rezultatul foarte bun poate acţiona ca învăţător pentru a-l ajuta pe cel cu rezultat mai slab să studieze şi să-şi îmbunătăţească rezultatele. Ca parte a acestui efort, echipa îşi poate stabili ca obiectiv realizarea unui rezultat comun mai bun la următorul test. Aveţi în vedere alcătuirea unei diagrame sau a unui avizier de informare pentru a expune obiectivele cursanţilor şi a evidenţia progresul lor.

Activităţi care ajută cursanţii să înţeleagă fragmentele care conţin scripturi de bază.

Explicarea cuvintelor şi expresiilor

Explicarea cuvintelor şi a expresiilor din fragmentele care conţin scripturi de bază (sau ajutarea cursanţilor să le explice) îi va ajuta pe cursanţi să afle înţelesul întregului fragment. Când astfel de explicaţii sunt esenţiale pentru înţelegerea doctrinei şi a principiilor din fragmentul scriptural, puteţi sugera cursanţilor să scrie aceste explicaţii în scripturile lor. Recapitulaţi înţelesul cuvintelor şi al expresiilor când recapitulaţi fragmentele care conţin scripturi de bază.

Identificarea contextului

Identificarea contextului unui fragment scriptural poate ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine semnificaţia fragmentului. Contextul cuprinde informaţii cu privire la cel care vorbeşte, cui i se adresează şi de ce, împrejurările (istorice, culturale şi geografice) şi problema sau situaţia din care a rezultat conţinutul fragmentului scriptural. De exemplu, învăţăturile Domnului din Ioan 3:5 sunt parte a unei conversaţii dintre Isus Hristos şi un fariseu numit Nicodim care era de acord cu Salvatorul şi care a venit noaptea la Salvator să-L întrebe despre doctrina Sa. Domnul i-a spus lui Nicodim: „Dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu” (Ioan 3:3). Încurcat, Nicodim a întrebat cum este posibil ca un om bătrân să se nască din nou. Ioan 3:5 conţine răspunsul Domnului la întrebarea lui Nicodim. Cunoaşterea acestor informaţii poate să-i ajute pe cursanţi să înţeleagă mai clar la ce întrebări a răspuns Domnul atunci când a declarat: „Dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu”. În timp ce predaţi lecţii care cuprind fragmente care conţin scripturi de bază, puneţi accent pe contextul în care s-au produs evenimentele descrise în acele fragmente. Activităţi suplimentare, precum cea de mai jos, pot ajuta cursanţii să înţeleagă aceste fragmente care conţin scripturi de bază.

Identificarea contextului – Scrieţi următoarele titluri în partea de sus a tablei: Vorbitor, Auditoriu, Scop şi Alte cunoştinţe utile. Împărţiţi cursanţii în grupuri şi desemnaţi fiecărui grup câte un fragment care conţine o scriptură de bază. Invitaţi-i să descopere contextul fragmentului care le-a fost desemnat prin identificarea informaţiilor care corespund fiecărui titlu de pe tablă. Rugaţi-i să scrie răspunsurile lor pe tablă. Apoi, rugaţi fiecare grup să explice contextul fragmentului scriptural care i-a fost desemnat şi modul în care aceste informaţii le afectează măsura în care înţeleg adevărurile cuprinse în fiecare fragment. Pentru a oferi o nouă dimensiune acestei activităţi, puteţi provoca membrii clasei să ghicească referinţele scripturilor de bază, bazându-se pe descrierile de pe tablă, înainte ca fiecare grup să explice ceea ce au scris membrii săi.

Analizarea

Analizarea implică identificarea doctrinelor şi principilor cuprinse în fragmentele scripturale. De asemenea, implică faptul de a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă importanţa acestor adevăruri pentru ei. Acest lucru poate conduce la punerea în practică, într-o măsură mai mare, în viaţa lor a doctrinelor şi principiilor. Activitatea care urmează poate ajuta cursanţii să analizeze fragmentele care conţin scripturi de bază.

Scrieţi indicii – După ce cursanţii se familiarizează cu fragmentele care conţin scripturi de bază, invitaţi-i să alcătuiască întrebări, scenarii sau alte indicii care ilustrează doctrine şi principii propovăduite în fragmentele din scripturi. Acestea pot fi utilizate pentru a crea concursuri pentru membrii clasei.

Explicaţi

Explicarea fragmentelor din scripturi de către cursanţi îi ajută să înţeleagă mai bine şi să-şi perfecţioneze capacitatea de a preda doctrine şi principii din scripturi. Cele două metode care urmează ajută cursanţii să înveţe să explice fragmentele care conţin scripturi de bază.

Cuvinte şi expresii cheie – Invitaţi cursanţii să citească singuri acelaşi fragment care conţine scriptură de bază şi să identifice un cuvânt sau o expresie despre care cred că are importanţă deosebită pentru semnificaţia fragmentului. Apoi, invitaţi un cursant să citească fragmentul în faţa clasei şi să sublinieze cuvântul sau expresia pe care a ales-o. Rugaţi cursantul să explice motivul pentru care acel cuvânt sau acea expresie este importantă pentru a înţelege fragmentul. Invitaţi alţi câţiva cursanţi să facă acelaşi lucru. Cursanţii pot alege cuvinte sau expresii diferite pentru acelaşi fragment. În timp ce cursanţii ascultă aceste puncte de vedere diferite, ei pot ajunge să înţeleagă mai bine fragmentul respectiv.
Pregătiţi un exerciţiu de devoţiune – Oferiţi cursanţilor ocazii de a folosi fragmente care conţin scripturi de bază în timp ce pregătesc şi prezintă exerciţii de devoţiune la începutul orelor. Ajutaţi-i să se pregătească să rezume contexte, să explice doctrine şi principii, să împărtăşească experienţe sau exemple pline de învăţăminte şi să depună mărturie despre doctrine şi principii care se găsesc în fragmentele respective. De asemenea, puteţi sugera cursanţilor să se gândească la folosirea unei lecţii practice pentru a explica ideile cuprinse în fragmente.

Simţiţi importanţa doctrinelor şi principiilor

Ajutaţi cursanţii să înţeleagă şi să dobândească o mărturie spirituală cu privire la doctrinele şi principiile predate în fragmentele care conţin scripturi de bază. Vârstnicul Robert D. Hales, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat: „Un învăţător adevărat, după ce a predat faptele [din Evanghelie]… îi îndrumă pe cursanţi să facă încă un pas pentru a dobândi în inima lor mărturia spirituală şi cunoaşterea care duc la acţiune şi fapte” („Teaching by Faith” [cuvântare adresată învăţătorilor de religie SEB, 1 febr. 2002], p. 5, si.lds.org; vezi, de asemenea, Teaching Seminary: Preservice Readings [2004], p. 92). Când cursanţii simt adevărul, importanţa şi prioritatea principiului sau doctrinei respective prin intermediul influenţei Spiritului Sfânt, creşte dorinţa lor de a pune în practică în viaţa lor acel adevăr. Învăţătorii pot ajuta cursanţii să invite şi să hrănească spiritual aceste sentimente insuflate de Duhul Sfânt oferindu-le ocazii de a împărtăşi experienţe pe care le-au avut în timp ce au trăit potrivit principiilor Evangheliei cuprinse în fragmentele care conţin scripturi de bază. Acest lucru va ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine adevărurile predate în fragmentele care conţin scripturi de bază şi va face ca aceste adevăruri să fie scrise în inimile cursanţilor. Următoarea activitate poate ajuta cursanţii să simtă importanţa doctrinelor şi principiilor predate în fragmentele care conţin scripturi de bază.

Ascultaţi fragmente din scripturi – Invitaţi cursanţii să identifice fragmente care conţin scripturi de bază în timp ce ascultă cuvântări şi lecţii la Biserică, cuvântări de la conferinţe generale sau când au discuţii în familie şi cu prieteni. Periodic, invitaţi cursanţii să vă spună ce fragmente au ascultat, modul în care fragmentele au fost folosite, ce adevăruri au fost predate şi ce experienţe au trăit ei sau alţii cu privire la adevărurile respective. Căutaţi ocazii pentru a depune mărturie (şi invitaţi cursanţii să depună mărturie) despre adevăruri predate în fragmente care conţin scripturi de bază.

Activităţi care ajută cursanţii să pună în practică fragmente care conţin scripturi de bază

Predare

Fragmentele care conţin scripturi de bază şi doctrinele de bază au fost puse împreună şi aliniate în mod intenţionat spre beneficiul cursanţilor. (Fragmentele care conţin scripturi de bază sunt prezentate în documentul Doctrine de bază.) Când cursanţii învaţă şi exprimă doctrinele şi principiile cuprinse în fragmentele care conţin scripturi de bază, ei vor învăţa şi vor exprima, de asemenea, doctrinele de bază. Şi, în timp ce învaţă să exprime doctrinele de bază cu propriile cuvinte, cursanţii se pot baza pe fragmentele care conţin scripturi de bază, pe care le-au memorat pentru a-i ajuta. Atunci când oferim cursanţilor ocazii de a preda doctrine şi principii ale Evangheliei utilizând fragmente care conţin scripturi de bază, ei îşi pot dezvolta încrederea în ei înşişi şi în cunoaşterea scripturilor. Când cursanţii predau şi depun mărturie despre doctrine şi principii cuprinse în fragmentele care conţin scripturi de bază, ei, de asemenea, îşi întăresc mărturiile. Încurajaţi cursanţii să utilizeze fragmente care conţin scripturi de bază atunci când predau şi explică Evanghelia în clasă sau în conversaţii cu prietenii, familia şi cu alţii.

Prezentarea unui mesaj – Atribuiţi cursanţilor sarcina de a pregăti cuvântări sau lecţii cu o durată de 3 până la 5 minute, bazate pe fragmente care conţin scripturi de bază. Rugaţi-i să se pregătească în clasă sau acasă. Pe lângă fragmentele care conţin scripturi de bază, ei pot folosi alte materiale pentru a se pregăti, cum ar fi cartonaşe cu scripturi de bază, Ghidul pentru scripturi sau Fideli credinţei: referinţe pentru Evanghelie. Fiecare cuvântare sau lecţie trebuie să cuprindă o introducere, fragmentul care conţine o scriptură de bază, o povestire sau un exemplu despre principiul predat şi mărturia cursantului. Cursanţii se pot oferi voluntar pentru a-şi prezenta mesajul în clasă, în cadrul unei seri în familie sau în cadrul cvorumurilor sau claselor, ca parte a eforturilor de a îndeplini programul Datoria faţă de Dumnezeu sau programul Progresul personal. În cazul în care cursanţii îşi rostesc cuvântările sau îşi prezintă lecţiile în afara clasei, gândiţi-vă să îi invitaţi să vă vorbească despre experienţele lor.
Interpretarea rolului de misionar – Pregătiţi câteva cartonaşe cu întrebări pe care un simpatizant le poate adresa şi care pot primi răspunsuri cu ajutorul fragmentelor care conţin scripturi de bază (de exemplu: „Ce cred membrii Bisericii voastre cu privire la Isus Hristos?”). Invitaţi cursanţii să vină în faţa clasei, în echipe de câte doi, pentru a răspunde la o întrebare aleasă de pe cartonaşele respective. Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă modul în care misionarii pot răspunde unor întrebări asemănătoare, puteţi sugera câteva metode de predare eficiente, ca de exemplu: (1) să prezinte contextul fragmentului scriptural, (2) să explice o doctrină sau un principiu, (3) să adreseze întrebări pentru a afla dacă cei cărora le predau înţeleg sau cred ceea ce li s-a predat, (4) să împărtăşească experienţe şi mărturia şi (5) să-i invite pe cei cărora le predau să acţioneze potrivit adevărului predat. Cereţi membrilor clasei să împărtăşească ce le-a plăcut din modul în care fiecare echipă a răspuns întrebării primite.
Depuneţi mărturie – Invitaţi cursanţii să citească fragmentele care conţin scripturi de bază şi să aleagă unul care să cuprindă o doctrină sau un principiu despre care pot depune mărturie. Invitaţi-i să depună mărturie despre adevărul pe care l-au ales şi să împărtăşească experienţele care i-au făcut capabili să poată mărturisi despre acest adevăr. Când ei îşi împărtăşesc mărturiile, Duhul Sfânt va confirma, de asemenea, adevărul doctrinelor şi principiilor despre care ei depun mărturie. De asemenea, mărturiile lor pot inspira şi pe alţii să acţioneze cu credinţă.

Notă. Cursanţii trebuie să-şi depună mărturiile în mod voluntar. Cursanţii nu trebuie să fie obligaţi să-şi împărtăşească mărturiile sau să fie făcuţi să simtă că trebuie să pretindă că au o cunoaştere pe care simt că nu o au. Pe lângă aceasta, unii cursanţi ezită să-şi împărtăşească mărturiile, deoarece ei cred, în mod greşit, că este necesar să înceapă cu expresia: „Eu doresc să îmi depun mărturia…” sau că exprimarea mărturiei lor trebuie însoţită de o manifestare emoţională. Ajutaţi cursanţii să înţeleagă că, atunci când depun mărturie, ei pot să împărtăşească, pur şi simplu, doctrine sau principii despre care ştiu că sunt adevărate. Împărtăşirea mărturiei poate fi la fel de simplă precum a spune: „Eu cred că acest lucru este adevărat” sau „Eu cred acest lucru din toată inima mea”.

Punerea în practică în viaţa de fiecare zi

Dacă le sugeraţi cursanţilor modalităţi de punere în practică a doctrinelor şi principiilor cuprinse în fragmente scripturale (sau dacă invitaţi cursanţii să se gândească la astfel de modalităţi), acest lucru le oferă ocazia de a învăţa prin exercitarea credinţei.

Vârstnicul David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat:

„Cursantul care-şi exercită libertatea de a alege acţionând conform principiilor corecte îşi deschide inima către Duhul Sfânt şi invită puterea Sa de a preda şi de a mărturisi, precum şi mărturia Sa care confirmă. Când învăţăm prin credinţă este nevoie de efort spiritual, mintal şi fizic şi nu doar acceptare pasivă. Prin sinceritatea şi fermitatea acţiunii noastre bazată pe credinţă, Le arătăm Tatălui nostru Ceresc şi Fiului Său, Isus Hristos, dorinţa noastră de a învăţa şi de a primi instruire de la Duhul Sfânt” („Seek Learning by Faith”, Ensign, sept. 2007, p. 64).

Asiguraţi cursanţilor ocazii de a-şi împărtăşi mărturiile despre experienţele trăite atunci când au pus în practică doctrine şi principii. Mai jos, este prezentată o metodă de a încuraja cursanţii să pună în practică în viaţa lor fragmente care conţin scripturi de bază.

Stabiliţi obiective – Bazându-vă pe secţiunea privind punerea în practică din cartonaşele cu scripturi de bază, invitaţi cursanţii să stabilească obiective pentru a trăi în mai mare măsură potrivit principiilor cuprinse în fragmente care conţin scripturi de bază. Rugaţi-i să scrie obiectivele lor pe o foaie de hârtie pentru a le avea mereu la îndemână în scopul de a-şi aminti de acestea. Când este potrivit, invitaţi cursanţii să vă vorbească despre realizările lor.

Activităţi care ajută cursanţii să memoreze fragmente care conţin scripturi de bază

Memorare

Memorarea fragmentelor scripturale poate aprofunda înţelegerea Evangheliei şi dezvolta abilitatea cursantului de a preda Evanghelia. Atunci când cursanţii memorează scripturi, Duhul Sfânt le poate aminti expresii sau idei în momentele în care este nevoie (vezi Ioan 14:26; D&L 11:21). Amintiţi-vă să adaptaţi activităţile de memorare abilităţilor cursanţilor dumneavoastră.

Vârstnicul Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a încurajat să memorăm fragmentele scripturale, spunând:

„Prin memorarea scripturilor se poate obţine o mare putere. A memora un verset din scripturi înseamnă a-ţi crea o nouă relaţie de prietenie. Este ca şi cum ai descoperi o nouă persoană care poate ajuta la nevoie, poate asigura inspiraţie şi alinare şi poate fi o sursă de motivare pentru schimbări necesare” („Puterea scripturii”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 6).

Fiecare dintre activităţile următoare poate fi repetată câteva zile la rând la începutul sau la finalul orei, pentru a-i ajuta pe cursanţi să ajungă la o memorare care să dureze mult timp.

Întrecere prin câte un cuvânt – Invitaţi cursanţii să recite un fragment care conţine o scriptură de bază rostind fiecare pe rând câte un cuvânt din respectivul fragment. De exemplu, când îi ajutaţi pe cursanţi să memoreze Matei 5:14-16, primul cursant va spune cuvântul voi, al doilea cursant va spune cuvântul sunteţi, al treilea cursant va spune lumina şi aşa mai departe până când întregul verset va fi terminat. Cronometraţi cursanţii şi acordaţi-le mai multe ocazii de a încerca realizarea acestui lucru într-un anumit interval de timp. În timp ce repetaţi această activitate, gândiţi-vă să schimbaţi ordinea cursanţilor, astfel încât aceştia să spună cuvinte diferite.
Primele litere – Scrieţi pe tablă prima literă a fiecărui cuvânt dintr-un fragment care conţine o scriptură de bază. Arătaţi către fiecare literă în timp ce cursanţii repetă fragmentul din scripturi împreună cu dumneavoastră, folosind scripturile dacă este nevoie. Repetaţi această activitate până când cursanţii se simt încrezători în abilităţile lor de a recita fragmentul doar cu ajutorul primelor litere. Puteţi şterge câteva litere de fiecare dată când cursanţii recită fragmentul. Acest lucru va mări treptat dificultatea exerciţiului până când cursanţii vor putea repeta fragmentul din scripturi fără utilizarea primelor litere.
Puzzle cu fâşii de hârtie – Scrieţi sau cereţi unui cursant să scrie, pe o foaie de hârtie liniată, cuvintele dintr-un fragment care conţine o scriptură de bază. Tăiaţi hârtia în fâşii, lăsând rânduri ale versetului intacte. Tăiaţi unele fâşii mai scurte pentru a păstra doar câteva cuvinte din fragment pe fiecare dintre ele. Amestecaţi fâşiile de hârtie şi daţi-le echipelor sau grupurilor mici de cursanţi. Invitaţi cursanţii să aranjeze fâşiile de hârtie în ordine, folosindu-şi scripturile. Cereţi-le să exerseze până când nu vor mai avea nevoie de scripturi. După ce termină, cereţi-le să recite fragmentul cu glas tare. De asemenea, puteţi cronometra cursanţii pentru a vedea care grup poate aşeza, mai repede, fâşiile de hârtie în ordine. Sau, puteţi cronometra toţi cursanţii pentru a vedea cât timp durează pentru ca toate grupurile să realizeze puzzle-ul (când primul grup termină, permiteţi membrilor lui să îi ajute pe cei care nu au terminat).