Bibliotecă
Lecţia 36 Marcu 4-5


Lecţia 36

Marcu 4-5

Introducere

Pe malurile Mării Galileii, Isus a propovăduit ucenicilor Săi folosind pilde. În timp ce se afla pe mare, Salvatorul a potolit o furtună. Isus şi-a demonstrat superioritatea asupra diavolilor alungându-i dintr-un bărbat. În timp ce slujea în Capernaum, El a vindecat o femeie cu o scurgere de sânge şi o readuce la viaţă pe fiica lui Iair.

Sugestii pentru predare

Marcu 4

Isus foloseşte pilde pentru a propovădui despre împărăţia lui Dumnezeu şi, apoi, potoleşte o furtună

Invitaţi cursanţii să se gândească la cea mai mare furtună în care s-au aflat. Rugaţi câţiva cursanţi să descrie pe scurt experienţele lor.

  • În ce mod sunt încercările vieţii asemănătoare unei furtuni?

Scrieţi următoarele cuvinte pe tablă (lăsând spaţiu liber sub fiecare cuvânt): Fizice, Spirituale, Mintale, Sociale. Adresaţi următoarea întrebare în funcţie de fiecare cuvânt scris pe tablă:

  • Care ar fi câteva exemple de furtuni de natură fizică (sau spirituală, mintală sau socială) pe care tinerii le au de înfruntat? (Scrieţi răspunsurile cursanţilor sub cuvântul corespunzător de pe tablă.)

Invitaţi cursanţii ca, în timp ce studiază Marcu 4-5, să caute principii care îi pot ajuta atunci când au de înfruntat furtunile vieţii.

Rezumaţi Marcu 4:1-34 explicând că, în timp ce se afla la malul Mării Galileii, Salvatorul a propovăduit câteva pilde unei mulţimi.

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Marcu 4:35-38. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor pentru a afla ce încercări au avut de îndurat ucenicii atunci când au traversat Marea Galileii.

  • Ce problemă a apărut în timp ce Salvatorul şi ucenicii Săi traversau Marea Galileii?

Explicaţi că Marea Galileii se află la 213 metri sub nivelul mării şi este încojurată în trei părţi de munţi. Uneori, un vânt rece, uscat bate dinspre munţi şi se ciocneşte cu aerul cald şi umed al Mării Galieii, creeând pe loc furtuni intense – uneori în doar câteva minute – cu valuri mari în această întindere de apă relativ mică.

Marea Galileii şi Muntele Arbel

Marea Galileii şi Muntele Arbel

  • Ce efect a avut furtuna asupra corabiei?

  • Dacă v-aţi afla într-o corabie în aceste circumstanţe, ce gânduri şi sentimente aţi avea?

  • De la cine au cerut ajutor ucenicii într-un moment atât de înfricoşător? Ce L-au întrebat pe Salvator?

  • În ce moduri am putea fi ispitiţi să reacţionăm aşa cum au făcut-o ucenicii lui Isus în timpul propriilor furtuni ale vieţii?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 4:39. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute modul în care Salvatorul a răspuns la implorarea pentru ajutor a ucenicilor. Rugaţi-i să vă spună ce au aflat. Le puteţi sugera cursanţilor să marcheze expresiile „Taci! Fără gură” şi „linişte mare” (versetul 39).

  • Dacă vom căuta ajutorul Domnului în perioade de încercare sau frică, ce poate El face pentru noi? (După ce cursanţii răspund, scrieţi pe tablă următorul principiu: Dacă vom căuta ajutorul Domnului în momente de încercare sau frică, El ne poate da pace.)

  • În ce moduri putem căuta ajutorul Domnului în perioade de încercare sau frică? (Ne putem ruga Tatălui Ceresc în numele lui Isus Hristos. Poate că rugăciunile noastre nu vor primi un răspuns în modul în care ne aşteptăm. Totuşi, vom fi binecuvântaţi cu pace pe măsură ce căutăm ajutorul Domnului.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 4:40-41. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce s-au întrebat ucenicii despre Isus.

  • Dacă aţi fi fost lângă ucenici, cum aţi fi răspuns la întrebarea lor din versetul 41?

  • În ce mod faptul de a înţelege „[ce fel de bărbat este]” (verse 41) Isus ne întăreşte credinţa şi ne determină să căutăm ajutorul Său în perioade de încercare sau frică?

Dacă este posibil, invitaţi cursanţii să citească versurile imnului „Doamne, furtuna vuieşte!” (Imnuri, nr. 65). Subliniaţi că Isus Hristos are puterea de a potoli nu doar furtunile adevărate, ci şi propriile furtuni din inimile noastre.

Invitaţi câţiva cursanţi să vorbească despre o perioadă în care ei au căutat pacea Domnului în timpul unei furtuni a vieţii şi El le-a alungat temerile şi i-a alinat.

Rugaţi cursanţii să scrie în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor ce pot face pentru a căuta ajutorul Domnului în timpul încercărilor lor.

Marcu 5:1-20

Isus vindecă un bărbat alungând diavoli din el

Rezumaţi Marcu 5:1-18 explicâd că Isus a vindecat un bărbat care era plin de spirite „[necurate]” sau rele. După ce aceste spirite necurate au fost alungate din bărbat, ele au intrat într-o turmă de porci, care, apoi, s-a repezit de pe râpă în mare. Apoi, bărbatul a căutat să se urce în corabia în care se afla Isus.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 5:19-20. Invitaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor pentru a căuta ce l-a instruit Salvatorul pe acest bărbat să facă.

  • Ce l-a instruit Salvatorul pe aceast bărbat să facă?

  • Cum a reacţionat bărbatul?

  • Ce principiu putem învăţa din această povestire despre ce putem face când simţim puterea Salvatorului în viaţa noastră? (Ajutaţi cursanţii să identifice următorul principiu: Când simţim puterea Salvatorului în vieţile noastre, putem depune mărturie altora despre binecuvântările Sale şi compasiunea Sa.)

Invitaţi cursanţii să se gândească la moduri în care ei se pot ajuta unul pe altul depunând mărturie despre binecuvântările şi compasiunea Salvatorului.

Marcu 5:21-43

Isus vindecă o femeie cu o scurgere de sânge şi o readuce la viaţă pe fiica lui Iair

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea relatare împărtăşită de vârstnicul Shayne M. Bowen, din Cei Şaptezeci:

Vârstnicul Shayne M. Bowen

„În data de 4 februarie 1990, ni s-a născut al treilea fiu şi al şaselea copil. I-am dat numele Tyson …

Când avea opt luni, Tyson a încercat să înghită o bucată de cretă pe care o găsise pe covor. Creta i-a rămas în gând şi el nu a mai putut respira. Fratele lui mai mare l-a adus pe Tyson la etajul de sus, strigând din răsputeri: «Bebeluşul nu respiră. Bebeluşul nu respiră». Am pus în practică procedura de resuscitare şi am sunat la 911.

Paramedicii au sosit şi l-au dus în grabă pe Tyson la spital. În sala de aşteptare, am continuat să ne rugăm cu ardoare, implorându-l pe Dumnezeu să facă o minune. După un timp care ni s-a părut o eternitate, doctoriţa a intrat în sală şi a spus: «Îmi pare rău. Nu mai putem face nimic. Puteţi merge să-l vedeţi». Apoi, a plecat” („Pentru că Eu trăiesc, şi voi veţi trăi”, Ensign sau Liahona, nov. 2012, p. 16).

  • Dacă Tyson ar fi fost fratele vostru, ce aţi fi crezut sau aţi fi făcut în acel moment?

  • În ce mod o astfel de experienţă ar pune la încercare credinţa cuiva?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 5:21-24. Invitaţi cursanţii să urmărească în scripturile lor pentru a căuta modul în care un conducător pe nume Iair s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare care i-ar fi putut pune credinţa la încercare.

  • De ce a cerut Iair ajutorul Salvatorului?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 5:25 şi rugaţi membrii clasei să caute cine mai avea nevoie de ajutorul Salvatorului.

Explicaţi că, deşi relatările din Noul Testament nu definesc natura „[scurgerii] de sânge” a femeii (versetul 25), ştim că acest lucru o făcea să sufere. Mai mult, sub legea lui Moise, cineva care avea o scurgere de sânge era considerată necurată din punct de vedere ritualic (vezi Leviticul 15:19-33). Acest lucru însemna faptul că această femeie a fost cel probabil alungată şi exclusă de-a lungul celor doisprezece ani de boală. Disperarea pe care o simţea din pricina situaţiei în care se afla era evidentă din faptul că ea „cheltuise tot ce avea” (Marcu 5:26) căutând un leac la doctori.

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, din Marcu 5:27-34. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor pentru a căuta ce a făcut această femeie pentru a primi ajutorul Salvatorului.

  • Ce a făcut această femeie care să arate credinţa ei în Isus Hristos? (Puteţi explica faptul că expresia „a venit pe dinapoi prin mulţime” [versetul 27] se referă la încercarea ei de a trece prin mulţimea de oameni care Îl înconjurau pe Salvator.)

  • Ce putem învăţa din această relatare despre ceea ce trebuie să facem dacă dorim să fi făcuţi întregi? (Ajutaţi cursanţii să identifice următorul principiu: Dacă dăm dovadă de credinţă în Isus Hristos prin eforturile noastre de a veni la El, El ne poate face întregi.)

Subliniaţi că a deveni întregi scăpând de orice infirmitate prin credinţă în Isus Hristos depinde nu doar de eforturile noastre de a veni la El, ci şi de voia lui Dumnezeu şi de timpul ales de El.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Marcu 5:35 pentru a căuta ce mesaj a primit Iair când Salvatorul S-a oprit pentru a ajuta acea femeie.

  • Ce veşti a primit Iair?

  • Dacă aţi fi fost în locul lui Iair, ce gânduri sau sentimente aţi fi avut în acel moment?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 5:36 şi invitaţi membrii clasei să caute ce i-a spus Salvatorul lui Iair.

  • Ce a spus Salvatorul care să-l fi determinat pe Iair să-şi păstreze credinţa?

Pentru a sublinia ceea ce învăţăm despre credinţă din această povestire, scrieţi pe tablă următorul adevăr: Faptul de a ne exercita credinţa în Isus Hristos necesită ca noi să continuăm să credem în El chiar şi în perioade potrivnice.

  • În ce moduri putem pune în practică acest principiu în viaţa noastră?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, din Marcu 5:37-43. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ceea ce s-a întâmplat cu fiica lui Iair.

  • Ce miracol a înfăptuit Salvatorul?

Puteţi depune mărturie despre puterea Salvatorului de a ne binecuvânta şi a ne vindeca. Subliniaţi că, uneori Salvatorul potoleşte furtunile din vieţile noastre îndepărtând greutăţile pe care le avem sau frica pe care o simţim. Alteori, El nu îndepărtează încercarea noastră, aşa cum am văzut în relatarea vârstnicului Bowen despre moartea fiului său. Totuşi, pe măsură ce ne exercităm credinţa în Isus Hristos, El ne va da pace pe parcursul încercărilor noastre.

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă cum ne putem păstra credinţa indiferent de rezultatul furtunilor noastre, citiţi mărturia de mai jos a vârstnicului Bowen. Invitaţi cursanţii să fie atenţi la modul în care el a putut să-şi păstreze credinţa chiar şi după ce fiul său a murit.

Vârstnicul Shayne M. Bowen

„În timp ce mă simţeam vinovat, furios şi autocompătimirea încerca să mă copleşească, m-am rugat ca inima mea să se poată schimba. Prin experienţe personale foarte sacre, Domnul mi-a dat o nouă inimă şi, deşi tot singuratic şi îndurerat, întreaga mea perspectivă s-a schimbat. Mi-a fost dat să cunosc că nu fusesem jefuit, ci mai degrabă că mă aştepta o mare binecuvântare dacă aveam să mă dovedesc credincios …

Eu depun mărturie că atunci… «când ne punem încrederea în ispăşirea lui Isus Hristos, El ne poate ajuta să îndurăm încercările, boala şi durerea. Putem fi plini de bucurie, pace şi alinare. Tot ce este nedrept în viaţă poate fi îndreptat prin ispăşirea lui Isus Hristos» [Predicaţi Evanghelia Mea: un ghid pentru slujirea misionară (2004), p. 52]” („Pentru că Eu trăiesc, şi voi veţi trăi”, p. 17).

  • Când v-aţi păstrat voi sau cineva cunoscut credinţa în Isus Hristos în timpul unei perioade de nesiguranţă, aşa cum a făcut Iair? Ce binecuvântări aţi primit ca urmare a acestui lucru?

Puteţi invita cursanţii să depună mărturie despre adevărurile predate în această lecţie.

Comentarii şi informaţii generale

Marcu 4:35-41. Isus Hristos a potolit o furtună

Preşedintele Howard W. Hunter ne-a împărtăşit adevăruri importante privind relatarea lui Marcu despre faptul că Salvatorul a potolit o furtună pe Marea Galileii:

„Noi toţi ne confruntăm cu furtuni neprevăzute în viaţa noastră. Unele dintre ele, deşi pot fi temporare precum cele de pe Marea Galileii, pot fi violente şi înspăimântătoare şi cu potenţial distrugător. Ca indivizi, familii, comunităţi, naţiuni, chiar ca biserică, ne confruntăm cu furtuni puternice care ne fac să adresăm, într-un fel sau altul, întrebarea: «Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?» Şi, într-un fel sau altul, auzim întotdeauna în liniştea de după furtună: «Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?»

Niciunuia dintre noi nu i-ar plăcea să creadă că nu are deloc credinţă, dar cred că dojana blândă a Domnului este, în acest caz, pe deplin meritată. Acest mare Iehova, în care spunem că ne încredem şi al Cărui nume l-am luat asupra noastră, este Cel care a spus: «Să fie o întindere între ape, şi ea să despartă apele de ape» (Genesa 1:6). Tot El este Cel care a spus: «Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului, şi să se arate uscatul!» (Genesa 1:9). Mai mult, El a fost acela care a despărţit apele Mării Roşii, permiţând israeliţilor să treacă pe pământ uscat. (Vezi Exodul 14:21-22.) Cu siguranţă nu ar trebui să fie o surpriză faptul că El a putut să poruncească elementelor care acţionau pe Marea Galileii. Şi credinţa noastră ar trebui să ne aducă aminte că El poate calma apele agitate ale vieţii noastre” („Master, the Tempest Is Raging”, Ensign, nov. 1984, p. 33).

Marcu 5:30. „O [virtute] ieşise din El”

Unele traduceri ale versetului Marcu 5:30 afirmă că „o [virtute]” a ieşit din Isus Hristos când femeia a fost vindecată. În textul original din limba greacă a Noului Testament, cuvântul [virtute] este dynamis, care înseamnă „putere” sau „tărie”.

Marcu 5:36. „Nu te teme, crede numai!”

Un adevăr pe care îl învăţăm din Marcu 4-5 este că frica şi credinţa sunt incompatibile. Atât în Marcu 4:40, cât şi în Marcu 5:36, Salvatorul i-a certat pe cei pe care El i-a învăţat să înlocuiască teama cu credinţa în El. Aceste relatări ne învaţă o lecţie puternică despre a avea credinţă în Isus Hristos şi de a nu lăsa temerile noastre să ne controleze.

Într-o cuvântarea adresată învăţătorilor de religie ai Sistemului Educaţional al Bisericii, vârstnicul Jeffery R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, i-a rugat pe cursanţi şi învăţători: „Nu [vă temeţi], [credeţi] doar!”. Dânsul ne-a încurajat să avem încredere completă în Dumnezeu şi să afirmăm cu convingere că Evanghelia lui Isus Hristos este „cel mai precis, cel mai sigur, cel mai de încredere şi cel mai rodnic adevăr de pe pământ şi în cer, din această viaţă şi din eternitate”. Dânsul depune mărturie că temerile, îndoielile şi frământările pot fi învinse pe măsură ce ne concentrăm asupra „adevărurilor măreţe, de prim rang, care sunt elemente centrale ale grandorii întregului mesaj al Evangheliei” – precum planul salvării, ispăşirea lui Isus Hristos, Prima viziune, restaurarea preoţiei şi a Cărţii lui Mormon – şi nu dăm la o parte sau desconsiderăm întregul adevăr „devenind obsedaţi de lucrurile mai puţin importante ale întregului”. (Vezi „Nu te teme, crede numai” [seară cu vârstnicul Jeffrey R. Holland, 6 febr. 2015), lds.org/broadcasts.

Vârstnicul Neil L. Andersen, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat, de asemenea, despre faptul de a ne învinge temerile cu ajutorul credinţei noastre în Domnul:

„Încercările, greutăţile, întrebările, îndoielile – acestea fac parte din viaţa muritoare. Dar noi nu suntem singuri. Ca ucenici ai Domnului Isus Hristos, noi avem enorme rezervoare spirituale de lumină şi de adevăr care sunt la dispoziţia noastră. Frica şi credinţa nu pot exista împreună în inimile noastre în acelaşi timp. În zilele noastre de încercări, alegem calea credinţei. Isus a spus: «Nu te teme, crede numai!» [Marcu 5:36]” („Ştii destul”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 14).