Lecţia 134 Filimon

Lecţia 134

Filimon

Introducere

Pavel l-a lăudat pe Filimon pentru credinţa şi dragostea sa faţă de Salvator şi faţă de ceilalţi membri ai Bisericii. Pavel l-a sfătuit pe Filimon să-l primească înapoi ca pe un frate în Evanghelie pe sclavul său, Onisim, care fugise.

Sugestii pentru predare

Filimon 1

Pavel îl sfătuieşte pe Filimon să-l primească înapoi ca pe un frate în Evanghelie pe sclavul său, Onisim, care fugise

Rugaţi cursanţii să-i vizualizeze pe tinerii din episcopia sau ramura lor. Explicaţi că, în calitate de membri ai Bisericii, noi avem ocazia de a interacţiona de aproape cu oameni foarte diferiţi de noi.

În ce mod se diferenţiază tinerii din episcopia sau ramura voastră? (Amintiţi cursanţilor să vorbească cu respect unii de alţii.)

Explicaţi că, în calitate de membri ai Bisericii, noi întâlnim, de asemenea, oameni noi. Rugaţi cursanţii să-şi imagineze că o persoană nouă se alătură episcopiei sau ramurii lor.

Ce fel de încercări sociale ar putea avea cineva care se alătură Bisericii sau care se mută într-o nouă episcopie sau ramură? (Dacă vreunul dintre cursanţi s-a alăturat Bisericii sau s-a mutat într-o episcopie sau ramură nouă în ultimii ani, invitaţi-l să descrie orice încercare socială pe care a avut-o.)

Rugaţi cursanţii să mediteze la întrebările care urmează.

Cum vă comportaţi cu membrii Bisericii care sunt diferiţi, au interese difere sau aparţin altor grupuri sociale decât ale voastre?
Cum vă comportaţi cu membrii noi din episcopia sau ramura voastră?

Invitaţi cursanţii ca, pe măsură ce studiază epistola lui Pavel către Filimon, să caute un adevăr care îi poate îndruma în înteracţiunile lor cu ceilalţi membri ai Bisericii.

Explicaţi că Pavel era în închisoare când i-a scris lui Filimon, care era probabil un convertit grec din Biserică. Rezumaţi Filimon 1:1-3 explicând faptul că Pavel şi-a început epistola salutându-l pe Filimon şi pe alţii, inclusiv congregaţia care se întrunea în casa lui Filimon.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Filimon 1:4-7. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle de ce l-a lăudat Pavel pe Filimon. Explicaţi că, în acest context, cuvântul părtăşie se referă la participare sau înfrăţire şi expresia „să se arate prin fapte” înseamnă a deveni activ sau a avea efect.

De ce l-a lăudat Pavel pe Filimon? (Datorită credinţei şi dragostei lui Filimon faţă de Salvator şi faţă de ceilalţi membri ai Bisericii) ((delete this segment))

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarele informaţii despre o problemă discutată de Pavel în epistola sa:

Filimon avea un slujitor sau un sclav, numit Onisim, care fugise şi, este posibil, să fi furat ceva de la Filimon (vezi Filimon 1:18). Sclavia nu era considerată rea în cadrul culturii iudeo-creştine din perioada Noului Testament şi era susţinută de legea romană. Pedepsele pentru sclavii care fugeau includeau bătaia cruntă, marcarea pe frunte sau chiar moartea. După ce a fugit, Onisim l-a întâlnit pe apostolul Pavel.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Filimon 1:8-12. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle ce l-a implorat sau rugat Pavel pe Filimon să facă.

Ce l-a rugat Pavel pe Filimon să facă?
Dacă aţi fi fost în locul lui Filimon, la ce v-aţi fi putut gândi sau ce aţi fi simţit dacă aţi fi auzit cererea lui Pavel?

Scoateţi în evidenţă expresia „pe care l-am născut în lanţurile mele” (versetul 10). Explicaţi că unul dintre sensurile verbului a naşte este de a da viaţă cuiva.

La ce credeţi că s-a referit Pavel când a folosit această expresie? (Când Pavel era în închisoare, el îl ajutase pe Onisim să înceapă o nouă viaţă în calitate de ucenic al lui Isus Hristos.)

Rezumaţi Filimon 1:13-14 explicând faptul că Pavel a dorit să-l ţină pe Onisim cu el ca acesta să-l poată ajuta, dar nu dorea ca Onisim să facă acest lucru fără consimţământul lui Filimon.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Filimon 1:15-16. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle cum l-a încurajat Pavel pe Filimon să privească relaţia sa cu noul convertit Onisim.

Potrivit celor relatate în versetul 16, cum trebuia să-l vadă Filimon pe Onisim?
În ce mod ar fi putut fi dificil pentru Filimon să-l vadă pe Onisim ca pe un „frate preaiubit”? (Răspunsurile pot să includă faptul că ei aparţineau unor clase sociale şi economice diferite şi că este posibil ca Onisim să-i fi greşit lui Filimon potrivit obiceiurilor din acele zile.)
Ce adevăr putem învăţa din versetul 16 despre relaţiile dintre noi datorită Evangheliei? (Ajutaţi cursanţii să identifice un adevăr asemănător următorului: Noi suntem fraţi şi surori în Evanghelie. Scrieţi acest adevăr pe tablă.)
Ce ne face să fim fraţi şi surori în Evanghelie?

Dacă este necesar, explicaţi faptul că toţi suntem copii de spirit ai Tatălui Ceresc (vezi Evrei 12:9) şi, astfel, noi toţi suntem fraţi şi surori. În plus, prin intermediul rânduielii botezului şi celei a confirmării, prin exercitarea în mod constant a credinţei în Isus Hristos şi prin supunerea şi pocăinţa consecventă, cu toţii ne naştem din nou spiritual. În acest fel, devenim fii şi fiice ale lui Isus Hristos (vezi Mosia 5:7) şi, astfel, fraţi şi surori în familia Sa de legământ. Indiferent de sexul, vârsta, mediul sau statutul nostru social, noi devenim egali în împărăţia lui Dumnezeu.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedintelui Spencer W. Kimball. Rugaţi membrii clasei să asculte pentru a afla cum poate fi influenţat modul în care ne comportăm unii cu alţii, în special cu membrii noi ai Bisericii de adevărul pe care tocmai l-au identificat.

„Am fost întotdeauna înălţat spiritual când am citit scurta epistolă a lui Pavel către Filimon; aceasta ne învaţă un principiu şi o atitudine cu privire la frăţia din cadrul Evangheliei …

Este o mare inspiraţie şi bucurie să vedem acelaşi spirit în acţiune, în întreaga Biserică, să vedem sfinţii acceptându-i, ajutându-i şi rugându-se pentru cei care intră, zi de zi, în împărăţia Domnului nostru. Continuaţi să vă oferiţi prietenia unii altora – şi celor mulţi care se vor alătura Bisericii. Uraţi-le bun venit, iubiţi-i şi fiţi prietenii lor.

Din păcate, au fost uneori incidente în care unii dintre noi nu au făcut acest lucru, relatări cu privire la persoane care i-au respins pe cei pe care Domnul i-a acceptat pentru a fi botezaţi. Dacă Domnului «nu [I-a fost] ruşine să-i numească fraţi» (Evrei 2:11), haideţi… să-i primim pe fraţii şi pe surorile noastre printre cei care ne sunt prieteni şi să le oferim grija şi dragostea noastră” („Always a Convert Church: Some Lessons to Learn and Apply This Year”, Ensign, sept. 1975, p. 4).

Potrivit celor relatate de preşedintele Kimball, cum ar trebui să se comporte unul faţă de celălalt cei care sunt fraţi şi surori în Evanghelie?

Amintiţi cursanţilor de întrebările la care au fost invitaţi să se gândească mai devreme, în timpul lecţiei, despre cum se comportă cu membrii Bisericii care sunt diferiţi de ei sau care sunt noi în episcopia sau ramura lor.

De ce credeţi că este important să înţelegem că suntem fraţi şi surori în Evanghelie?
Când aţi văzut pe cineva că se comportă cu alţii precum cu nişte fraţi şi surori în Evanghelie?

Pentru a pregăti cursanţii să identifice un alt adevăr pe care Pavel l-a ilustrat în epistola sa către Filimon, rugaţi-i să se gândească la un moment în care cineva i-a jignit sau le-a greşit. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Filimon 1:17. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să afle ce l-a sfătuit Pavel pe Filimon să facă.

Ce l-a sfătuit Pavel pe Filimon să facă?

Explicaţi că Pavel îl ruga pe Filimon să-l primească pe Onisim în acelaşi mod în care l-ar primi pe Pavel. Urmând această instrucţiune, Filimon avea să renunţe la pedeapsa gravă, primită, în mod normal, de sclavii care fugeau.

Aşa cum este ilustrat în instrucţiunile lui Pavel către Filimon, ce responsabilitate au toţi ucenicii lui Isus Hristos faţă de cei care îi jignesc sau le greşesc? (Ajutaţi cursanţii să identifice următorul adevăr: Ucenicii lui Isus Hristos au milă faţă de alţii şi sunt iertători. Scrieţi acest adevăr pe tablă.)
De ce poate fi, uneori, dificil să avem milă faţă de alţii şi să fim iertători?

Explicaţi că, având milă faţă de cei care ne-au greşit şi iertându-i, nu înseamnă neapărat că le permitem să evite consecinţele faptelor lor, nici nu înseamnă restaurarea imediată a încrederii noastre în ei. În schimb, înseamnă că arătăm compasiune faţă de alţii şi renunţăm la orice fel de resentiment, mânie sau durere pe care le-am putea simţi. Când este potrivit, le putem permite celor care ne-au greşit să recapete încrederea noastră. Deşi poate fi dificil să-i iertăm pe alţi, ne putem ruga Tatălui Ceresc pentru ajutor şi El ne va ajuta.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Filimon 1:18-21. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor pentru a afla ce s-a oferit Pavel să facă în numele lui Onisim.

Ce s-a oferit Pavel să facă în numele lui Onisim? (Să-i plătească lui Filimon pentru orice pagubă financiară pe care a avut-o din cauza faptelor lor Onisim.)
În ce mod se aseamănă eforturile lui Pavel pentru Onisim cu faptele Salvatorul pentru noi? (Aşa cum Pavel a intervenit pentru Onisim, tot aşa Isus Hristos intervine pentru noi şi pledează cauza noastră înaintea Tatălui Ceresc [vezi D&L 45:3-5]. De asemenea, Isus Hristos a plătit datoria spirituală cauzată de păcatele noastre.)
În ce mod ne poate ajuta faptul de a ne aminti ce a făcut Isus Hristos pentru noi să avem milă faţă de alţii şi să-i iertăm?

Împărţiţi cursanţii în grupuri de câte trei sau patru (sau faceţi această activitate împreună dacă nu aveţi suficienţi cursanţi pentru a-i împărţi în grupuri). Oferiţi fiecărui grup câte un exemplar al următoarei foi de prezentare cu instrucţiuni:

Filimon 1

Noul Testament – Manual pentru învăţătorul de la seminar, lecţia 134

Discutaţi următoarele întrebări împreună, în cadrul grupului vostru. Asiguraţi-vă că răspunsurile voastre nu conţin lucruri prea personale sau particulare.)

Când a fost nevoie să aveţi milă şi să iertaţi pe cineva, aşa cum i s-a întâmplat lui Filimon? Cum aţi putut avea milă faţă de acea persoană şi s-o iertaţi? În ce mod aţi fost binecuvântaţi datorită acestui lucru?
Când aţi fost precum Onisim, sperând să primiţi mila şi iertarea cuiva? Cum aţi căutat să primiţi mila şi iertarea acelei persoane? În ce mod aţi fost binecuvântaţi făcând acest lucru?
Când aţi fost, precum Pavel, un mijlocitor între cineva care căuta iertare şi o persoană care avea nevoie să ofere iertare şi să aibă milă? Cum aţi putut ajuta persoana care a greşit să primească iertare şi persoana căreia i s-a greşit să ierte?

După ce cursanţii au discutat aceste întrebări în cadrul grupurilor lor, invitaţi un cursant din fiecare grup să împărtăşească membrilor clasei experienţa sa în una dintre aceste situaţii sau pe cea a unuia dintre membrii grupului lor (cu aprobarea membrului grupului). (O altă abordare este de a oferi fiecărui cursant un exemplar al foii de prezentare cu întrebările sau a le scrie pe tablă şi a-i invita pe cursanţi să răspundă la una dintre întrebări în caietele pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor. După ce a trecut suficient timp, invitaţi câţiva cursanţi, care doresc să facă acest lucru, să împărtăşească membrilor clasei ceea ce au scris.)

Invitaţi cursanţii să scrie în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor ce pot face pentru a avea milă faţă de alţii şi a-i ierta. Îndemnaţi cursanţii să pună în practică ceea ce au scris.

Comentarii şi informaţii generale

Filimon 1. Sclavia

Scriindu-i lui Filimon să-l primească înapoi pe sclavul Onisim care a fugit, Pavel nu a discutat în mod direct despre sclavie, care era acceptată de majoritatea oamenilor în societatea în care trăiau. Totuşi, Domnul a spus în revelaţia modernă că „nu este drept ca un om să fie înrobit de un altul” (D&L 101:79).

Cererea lui Pavel ca Filimon să-l primească pe Onisim „nu ca pe un rob” (Filimon 1:16) poate să însemne că Pavel dorea ca Filimon să-l elibereze pe Onisim şi, apoi, să-l trimită înapoi la Pavel pentru a-l ajuta în slujirea sa (vezi versetele 13-14).

Filimon 1:7, 12, 20. „Inimile sfinţilor au fost înviorate prin tine”

Cuvântul grecesc tradus inimi se referă la sentimente şi emoţii. ((delete this segment)) ((delete this segment))

Filimon 1:11. „Nefolositor” şi „folositor”

Numele Onisim înseamnă „folositor” (versetul 11) (vezi Arthur A. Rupprecht, „Philemon”, în The Expositor’s Bible Commentary, editată de Frank E. Gaebelein, 12 volume [1976-1992], 11:461). Este posibil ca Onisim să fi fost „nefolositor” (versetul 11) lui Filimon deoarece fugise şi nu îşi mai putea îndeplini îndatoririle sau deoarece furase, probabil, ceva de la Filimon când plecase (vezi versetul 18). Totuşi, Pavel a spus că, de atunci, Onisim fusese „folositor” atât lui Filimon, cât şi lui Pavel (versetul 11). În cazul lui Pavel, este posibil ca Onisim să-i fi fost folositor deoarece îl putea ajuta pe Pavel cât timp acesta era în închisoare (vezi versetul 13).