Pavel (numit anterior Saul) a pornit în prima sa călătorie misionară împreună cu colegul său, Barnaba. Ei au predicat Evanghelia şi au stabilit ramuri ale Bisericii în pofida persecuţiei continue. Când iudeii au refuzat să primească cuvântul lui Dumnezeu, Pavel şi Barnaba s-au concentrat pe propovăduirea Evangheliei printre neamuri.
Pavel şi Barnaba pleacă într-o călătorie misionară şi mustră un profet mincinos
Înainte de oră, pregătiţi un semn pe care este scris „Fără opoziţie” şi un altul pe este scris „Opoziţie constantă”. Puneţi-le pe pereţii laterali ai clasei.
Rugaţi cursanţii să-şi imagineze că spaţiul dintre cele două semne este o scală ce reprezintă nivelul de opoziţie de care are cineva parte când încearcă să trăiască în acord cu Evanghelia. Invitaţi-i să se ridice şi să stea între semne, în locul care cred că indică nivelul de opoziţie de care a avut parte Moise. Rugaţi câţiva cursanţi să-şi explice alegerea locului. Repetaţi acest exerciţiu, rugând cursanţii să stea într-un loc care ar indica nivelul de opoziţie de care au avut parte Joseph Smith şi, apoi, Nefi. Rugaţi-i pe câţiva dintre ei să-şi explice alegerea pentru fiecare dintre locuri. Invitaţi cursanţi să se întoarcă la locurile lor.
Menţionaţi faptul că fiecare ucenic al lui Isus Hristos va avea parte de opoziţie în momente diferite din viaţa sa. Rugaţi cursanţii să se gândească unde s-ar situa pe ei înşişi pe scala opoziţiei pe măsură ce au încercat să trăiască în acord cu Evanghelia. Îndemnaţi-i ca, în timp ce studiază Faptele apostolilor 13-14, să caute principii care-i pot îndruma când au parte de opoziţie în eforturile lor de a trăi în mod drept.
Rezumaţi Faptele apostolilor 13:1-6 explicând că, în timp ce anumiţi profeţi şi învăţători se adunau în Antiohia, în Siria, ei au primit îndrumare de la Duhul Sfânt că Saul (care, ulterior, a fost cunoscut sub numele de Pavel) şi Barnaba trebuie să fie chemaţi pentru a predica Evanghelia împreună. După ce Saul şi Barnaba au fost puşi deoparte, ei au călătorit din Antiohia în insula Cipru şi au propovăduit într-o sinagogă din cetatea Salamina. De acolo, au călătorit spre cealaltă parte a insulei, către cetatea Pafos. (Îi puteţi invita pe cursanţi să găsească Antiohia şi Cipru în Hărţi şi fotografii din Biblie, nr. 13, „Călătoriile misionare ale apostolului Pavel”.)
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 13:6-8. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce s-a întâmplat când Pavel şi Barnaba au sosit în Pafos.
Potrivit celor relatate în versetul 7, cine a vrut să asculte Evanghelia de la Saul şi Barnaba? (Sergius Paulus, dregătorul roman al ţării.)
De ce opoziţie au avut parte misionarii în timp ce căutau să-i predea lui Sergius Paulus Evanghelia?
Explicaţi că, începând cu Faptele apostolilor 13:9, Saul este numit Pavel. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 13:9-12. Rugaţi-i pe membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute cum a abordat Pavel opoziţia venită din partea profetului mincinos, Elima.
Ce a spus Pavel despre Elima în versetul 10? (Explicaţi că Pavel a folosit cuvinte dure deoarece Elima încerca să împiedice altă persoană să primească salvarea.)
Potrivit celor relatate în versetul 11, ce i-a făcut Pavel profetului mincinos prin puterea lui Dumnezeu?
Potrivit celor relatate în versetul 12, cum l-a influenţat pe dregător puterea lui Dumnezeu pe care acesta a văzut-o?
Ce putem învăţa din această relatare despre puterea lui Dumnezeu spre deosebire de puterea diavolului? (Deşi cursanţii pot folosi cuvinte diferite, asiguraţi-vă că ei identifică următorul adevăr: Puterea lui Dumnezeu este mult mai mare decât puterea diavolului. Le puteţi sugera cursanţilor să scrie acest adevăr în scripturile lor, lângă Faptele apostolilor 13:9-12.
Invitaţi cursanţii să se gândească în ce mod faptul de a înţelege că puterea lui Dumnezeu este mult mai mare decât puterea diavolului ne poate ajuta în timp ce avem parte de opoziţie în viaţa voastră. Rugaţi câţiva cursanţi să împărtăşească membrilor clasei gândurile lor.
Pavel relatează istoria israeliţilor şi mărturiseşte că Isus Hristos a venit pentru a împlini promisiunile lui Dumnezeu
Invitaţi cursanţii să se gândească la o greşeală pe care au făcut-o şi pentru care ar dori să poată da timpul înapoi pentru a o şterge. Explicaţi că, uneori, opoziţia de care avem parte apare din cauza propriilor noastre alegeri păcătoase. Îndemnaţi cursanţii ca, pe măsură ce studiază Faptele apostolilor 13:14-43, să caute principii care îi pot ajuta să-şi mărească credinţa.
Rezumaţi Faptele apostolilor 13:14-37 explicând că Pavel şi Barnaba au plecat din Cipru şi au navigat spre Pamfilia, (în Turcia de azi), după care unul dintre colegii lor, Ioan Marcu, s-a decis să-i părăsească şi să se întoarcă acasă. Pavel şi Barnaba au continuat spre Antiohia, în Pisidia (a nu se confunda cu Antiohia din Siria, de unde îşi începuseră misiunea). Acolo, în timpul sabatului, Pavel a stat înaintea bărbaţilor în sinagogă şi a relatat evenimente din istoria israelită. Apoi, Pavel a depus mărturie despre faptul că Isus Hristos este Salvatorul promis al lui Israel.
Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Faptele apostolilor 13:26-34 şi să afle ce ne-a învăţat Pavel despre Isus Hristos.
Ce a vrut Pavel ca cei din sinagogă să înţeleagă despre Isus Hristos?
Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 13:38-39. Invitaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce binecuvântare a spus Pavel că putem primi prin intermediul ispăşirii lui Isus Hristos.
Ce binecuvântare putem primi datorită lui Isus Hristos şi a ispăşirii Sale? (Folosind cuvintele cursanţilor, scrieţi următorul adevăr pe tablă: Putem fi iertaţi de păcatele noastre şi justificaţi prin ispăşirea lui Isus Hristos.)
Explicaţi că termenul justificat înseamnă „a fi graţiat [sau iertat] de pedeapsa păcatului şi a fi declarat fără vinăscriptures.lds.org. Atunci când o persoană este justificată prin ispăşirea lui Isus Hristos, relaţia sa cu Dumnezeu este din nou îndreptată.
În ce fel ne permite ispăşirea lui Isus Hristos să fim iertaţi sau justificaţi de păcatele noastre?
Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă această doctrină, invitaţi pe unul dintre ei să citească următoarea declaraţie a vârstnicului D. Todd Christofferson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:
Imagine
Vârstnicul D. Todd Christofferson
„[Isus Hristos] Şi-a dat viaţa pentru a ispăşi pentru păcatele întregii omenirii. Puterea ispăşirii Sale poate şterge din noi efectele păcatului. Când ne pocăim, harul Său ispăşitor ne justifică şi ne purifică (vezi 3 Nefi 27:16-20). Este ca şi cum nu ne-am fi plecat, ca şi cum nu am fi cedat ispitei” („That They May Be One in Us”, Ensign sau Liahona, nov. 2002, p. 71).
Ce trebuie să facem pentru a fi iertaţi de păcatele noastre şi pentru a fi justificaţi prin intermediul ispăşirii lui Isus Hristos?
Care sunt unii dintre oamenii din scripturi care au fost iertaţi de păcatele lor şi justificaţi prin intermediul ispăşirii lui Isus Hristos? (Printre exemple puteţi enumera pe Pavel, Alma cel Tânăr şi Enos.)
Invitaţi cursanţii să cânte primele două strofe din „Eu mă minunez” (Imnuri, nr. 117). Îndemnaţi-i ca, în timp ce cântă, să se uite la modul în care autorul imnului şi-a exprimat recunoştinţa pentru ispăşirea şi iertarea Salvatorului.
Invitaţi cursanţii să răspundă la următoarele întrebări în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor ori pe o bucată de hârtie:
Ce sentimente aveţi faţă de Isus Hristos când vă gândiţi la modul în care ispăşirea Sa face posibil să fiţi iertaţi de păcatele voastre?
După ce le-aţi acordat suficient timp, invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească ce au scris. Îndemnaţi cursanţii să urmeze eventualele îndemnuri pe care poate le-au primit de la Duhul Sfânt pentru a-i ajuta să fie iertaţi şi justificaţi prin ispăşirea lui Isus Hristos.
Rezumaţi Faptele apostolilor 13:40-43 şi explicaţi faptul că, după predica lui Pavel, multe neamuri l-au rugat să le vorbească din nou în următoarea zi de sabat.
Pavel şi Barnaba propovăduiesc cu îndrăzneală în pofida intensificării persecuţiei
Explicaţi că, în ziua de sabat care a urmat, aproape toată cetatea s-a adunat ca să-i audă pe Pavel şi Barnaba propovăduind cuvântul lui Dumnezeu (vezi Faptele apostolilor 13:44).
Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi şi invitaţi-i să citească împreună Faptele apostolilor 13:44-52. Spuneţi unuia dintre cursanţii din fiecare echipă să caute atitudinile şi acţiunile iudeilor şi celuilalt cursant să caute atitudinile şi acţiunile neamurilor care au venit să-i asculte vorbind pe Pavel şi Barnaba. Când cursanţii termină de citit, rugaţi fiecare echipă să compare şi să vadă deosebirile dintre acţiunile şi atitudinile iudeilor şi cele ale neamurilor.
Ce binecuvântări au primit cei care au fost dispuşi să-i asculte pe Pavel şi pe colegii săi?
Pe măsură ce propovăduiesc Evanghelia, Pavel şi Barnaba înfăptuiesc miracole în pofida persecuţiei continue
Scrieţi pe tablă următoarea întrebare: De ce permite Domnul ca oameni buni să treacă prin încercări dificile?
Invitaţi cursanţii ca, în timp ce studiază Faptele apostolilor 14, să caute un principiu care-i poate ajuta să înţeleagă un mod prin care pot răspunde la această întrebare.
Explicaţi că Faptele apostolilor 14:1-21 descrie câteva dintre încercările pe care Pavel şi Barnaba le-au îndurat pe măsură ce ei au continuat să propovăduiască. Invitaţi câţiva cursanţi să citească cu glas tare următoarele versete şi rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor căutând încercările de care au avut parte misionarii.
Faptele apostolilor 14:8-18 (După ce Pavel vindecă un olog, oamenii din Listra se gândesc că Pavel şi Barnaba sunt zei greci şi încearcă să le aducă jertfe.)
Ce gânduri credeţi că aţi fi avut dacă aţi fi fost cu Pavel şi Barnaba în timpul acestor încercări?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 14:22. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să fie atenţi la ceea ce ne-a învăţat Pavel despre încercări sau necazuri.
Ce principiu predă Pavel în acest verset? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, însă trebuie să identifice un principiu asemănător următorului: Pe măsură ce trecem cu credinţă prin încercări, noi vom fi pregătiţi să intrăm în împărăţia celestială.)
În ce moduri credeţi că ne poate pregăti îndurarea cu credinţă a încercărilor noastre pentru împărăţia celestială?
Rugaţi cursanţii să cugete ce binecuvântări au primit ei sau alte persoane pe măsură ce au trecut cu credinţă prin încercări. Invitaţi câţiva cursanţi să-şi împărtăşească experienţele. (Amintiţi cursanţilor că nu trebuie să împărtăşească experienţe care sunt prea sacre sau personale.) Puteţi împărtăşi experienţe personale care ilustrează mai bine acest principiu şi confirmă veridicitatea lui.
Îndemnaţi cursanţii să se gândească la adevărurile pe care le-au identificat în Faptele apostolilor 13 şi 14 şi să aleagă unul care îi va ajuta cel mai mult în încercările lor. Oferiţi fiecărui cursant un cartonaş sau o foaie de hârtie şi invitaţi-i să scrie principiul pe care l-au ales. Îndemnaţi-i să-l pună acolo unde îl vor vedea frecvent (la o oglindă, în dulapul de la şcoală şi aşa mai departe), pentru a le oferi tărie şi încurajare atunci când se confruntă cu un necaz.
„[Apostolul Pavel] fusese cunoscut înainte sub numele de Saul; numele său latin, Pavel, este menţionat pentru prima oară la începutul slujirii sale printre neamuri (Faptele apostolilor 13:9)” (Dicţionarul biblic din versiunea în limba engleză a Bibliei, „Paul”).
Vârstnicul James E. Talmage, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a oferit această explicaţie despre scuturarea prafului de pe picioare:
„A scutura praful de pe picioarele cuiva în mod ceremonios, ca o mărturie împotriva altcuiva, a fost înţeles de iudei ca simbolizând o încetare a asocierii şi o renunţare la întreaga responsabilitate faţă de consecinţele care ar putea urma. Prin îndrumările date de Domnul apostolilor Săi, acest lucru a devenit o rânduială care să stea drept acuzaţie şi mărturie, aşa cum este citat în [Matei 10:14]. În această dispensaţie, Domnul le-a poruncit, în mod asemănător, slujitorilor Săi autorizaţi să depună mărturie în acest mod împotriva acelora care, intenţionat şi cu răutate, se opun adevărului atunci când le este prezentat de către cineva care deţine autoritatea să facă acest lucru” (Jesus the Christ, a treia ediţie [1916], p. 345; vezi, de asemenea, D&L 24:15; 75:18-22; 84:92-96). Totuşi, din cauza naturii sale grave, rânduiala scuturării prafului de pe picioare nu trebuie făcută decât sub îndrumarea Primei Preşedinţii şi a Cvorumului celor Doisprezece Apostoli.
Vârstnicul Robert D. Hales, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat următoarele lucruri cu privire la necazuri sau încercări:
„Încercările prin care trecem pe acest pământ au un sens şi un scop… Fiecare dintre noi trebuie să treacă prin anumite experienţe pentru a deveni mai asemănători Salvatorului. În şcoala vieţii muritoare, învăţătorul este deseori durerea şi suferinţa, dar lecţiile sunt menite să ne perfecţioneze, să ne binecuvânteze şi să ne întărească, nu să ne distrugă” („Credinţa aduce pace şi bucurie în vremuri de suferiţă”, Ensign sau Liahona, mai 2003, p. 17).
Vârstnicul Quentin L. Cook, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat scopurile suferinţelor sau necazurilor în viaţa muritoare:
„Există multe feluri de provocări. Unele ne aduc experienţe necesare. Rezultatele negative din această viaţă muritoare nu sunt o dovadă a lipsei de credinţă sau a imperfecţiunii planului Tatălui nostru Ceresc. Focul purificator este real iar calităţile şi neprihănirea care se formează în cuptorul durerii ne desăvârşesc şi ne purifică şi ne pregătesc pentru a-L întâlni pe Dumnezeu” („Cântecele pe care ei nu le-au cântat”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 106).