Lecţia 61 Ioan 2

Lecţia 61

Ioan 2

Introducere

În Cana, când a transformat apa în vin, Salvatorul a înfăptuit primul miracol în public din timpul slujirii Sale în viaţa muritoare. Isus Hristos S-a dus la Ierusalim de Paşte. El a curăţat templul alungând schimbătorii de bani care pângăreau casa Tatălui Său.

Sugestii pentru predare

Ioan 2:1-11

Isus transformă apa în vin

Invitaţi cursanţii să se gândească la următoarele „prima oară” care au avut loc în viaţa lor: prima lor zi de şcoală, primul lor loc de muncă, prima oară când îşi amintesc că L-au simţit pe Duhul Sfânt.

De ce acordăm uneori importanţă acestor evenimente şi altora pe care le trăim pentru „prima oară” în viaţă?

Explicaţi cursanţilor că, pe măsură ce vor studia Ioan 2:1-11, vor învăţa despre primul miracol consemnat pe care Isus l-a înfăptuit în timpul slujirii Sale în viaţa muritoare. Invitaţi cursanţii să caute motive pentru care acest prim miracol consemnat poate fi important.

Explicaţi că, la scurt timp după ce Isus a fost botezat, El şi ucenicii Săi au participat la o nuntă în Cana, un sat situat aproape de Nazaret, locul în care a crescut Isus. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 2:1-3, şi rugaţi membrii clasei să afle ce problemă a apărut în timpul nunţii.

Ce problemă a apărut în timpul nunţii?

Explicaţi că vinul era o băutură obişnuită la nunţi. Uneori, nunta ţinea mai multe zile. Faptul de a rămâne fără vin ar fi fost stânjenitor pentru gazdele ospăţului. Se pare că Maria se considera responsabilă de ospăţ, aşa că, atunci când s-a terminat vinul, ea a venit la Fiul ei şi L-a rugat să o ajute încercând să scutească de ruşine familia care găzduia ospăţul. Răspunsul lui Isus a fost o dovadă de respect şi compasiune faţă de dorinţa mamei Lui de a ajuta la nuntă.

Citiţi Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Ioan 2:4 şi rugaţi cursanţii să fie atenţi la răspunsul lui Isus către mama Sa: „Isus i-a spus: «Femeie, ce doreşti să fac pentru tine? Acel lucru îl voi face; însă nu Mi-a venit încă ceasul»”.

Ce i-a răspuns Isus mamei Sale?
Cum arată răspunsul lui Isus respect faţă de mama Sa? (Nu numai că Isus a întrebat-o pe mama Sa ce voia ca El să facă, ci Şi-a exprimat şi dorinţa de a face acel lucru. Puteţi explica faptul că, în acea perioadă, termenul „femeie” era o modalitate politicoasă de a te adresa mamei tale.)
La ce se referea Isus când a spus „nu Mi-a venit încă ceasul”?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 2:5 şi rugaţi membrii clasei să afle ce le-a spus Maria slujitorilor. Invitaţi cursanţii să spună ce au aflat.

Ce ne învaţă instrucţiunile Mariei către slujitori cu privire la credinţa ei în Isus?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 2:6-7 şi rugaţi membrii clasei să afle ce i-a instruit Isus pe slujitori să facă.

Ce i-a instruit Isus pe slujitori să facă?

Explicaţi că, pe vremea lui Isus, vasele din piatră erau considerate pure în ceea ce priveşte ritualurile din cadrul ceremoniilor religioase. Era tradiţia iudeilor de a se purifica în mod ceremonios înainte de a lua masa spălându-şi mâinile folosind apă din aceste vase.

vase de piatră — Vase de piatră din Israelul din perioada Noului Testament

Cât de mult au umplut slujitorii vasele?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă cantitatea de apă care putea fi pusă în vase, arătaţi un recipient deschis care poate conţine un litru (sau un galon). Explicaţi cursanţilor că o „vedră” avea 34 de litri (sau 9 galoane), aşa că cele şase vase puteau conţine între aproximativ 380 şi 600 de litri (sau între aproximativ 100 şi 160 de galoane). Umpleţi recipientul cu apă.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 2:8 şi rugaţi membrii clasei să afle ce i-a instruit Isus pe slujitori să facă mai departe. Rugaţi cursanţii să vă spună ce au aflat. În timp ce cursanţii vă spun ce au aflat, introduceţi o cană în recipientul cu apă şi ridicaţi-o.

Dacă aţi fi fost unul dintre aceşti slujitori, ce aţi fi simţit sau la ce v-aţi fi gândit când aţi fi dus un pahar nunului sau oaspetelui celui mai de seamă al nunţii?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 2:9-10 şi invitaţi membrii clasei să afle ce a spus nunul după ce a gustat din băutura care îi fusese adusă.

Ce făcuse Isus cu apa?
Ce a spus nunul despre vinul cel nou? (Explicaţi că, deseori, vinul cel mai bun era folosit la începutul ospăţului şi vinul de o calitate mai slabă era folosit mai târziu.)

Explicaţi că Isus nu a oferit niciodată o interpretare anume cu privire la înţelesul sau simbolul primului miracol consemnat din timpul slujirii Sale în viaţa muritoare. Totuşi, există multe adevăruri importante pe care le putem învăţa din această relatare despre primul miracol consemnat al lui Isus.

Împărţiţi cursanţii în grupuri de câte doi sau trei. Invitaţi fiecare grup să scrie, pe o foaie de hârtie, cât mai multe adevăruri pe care le pot învăţa din Ioan 2:1-11. După ce le-aţi acordat timp suficient, invitaţi câte un membru din fiecare grup să împărtăşească membrilor clasei adevărurile identificate de grupul său. Invitaţi un cursant să vină să scrie pe tablă. Rugaţi cursantul de la tablă să scrie fiecare răspuns unic care este împărtăşit. Următoarele sunt câteva posibile adevăruri pe care cursanţii le pot identifica: Isus Hristos are putere asupra elementelor fizice. Salvatorul ştia că avea de îndeplinit o misiune divină. Mesia Şi-a manifestat puterea divină prin miracole. Fiul lui Dumnezeu Şi-a iubit şi respectat mama.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 2:11 şi rugaţi membrii clasei să afle ce efect a avut acest miracol asupra ucenicilor lui Isus.

Ce efect a avut acest miracol asupra ucenicilor lui Isus?

Încercuiţi următorul adevăr de pe tablă, din lista cu adevăruri identificate de cursanţi: Isus Hristos are putere asupra elementelor fizice. (Notă. Dacă membrii clasei nu au menţionat acest adevăr, adăugaţi-l în listă.)

Cum poate credinţa voastră în Isus Hristos să fie întărită de înţelegerea faptului că Isus are putere asupra elementelor fizice?
Ce alte relatări pe care le-am studiat în Noul Testament ilustrează, de asemenea, faptul că Isus are putere asupra elementelor fizice? (Răspunsurile pot include: cele două miracole cu pâini şi peşti [cinci mii: Marcu 6:33-44; patru mii: Marcu 8:1-9], potolirea furtunii [Marcu 4:35-41], sau mersul pe apă [Matei 14:22-33].)

Ioan 2:12-25

Isus curăţă templul

Invitaţi cursanţii să numească jocuri pe care le jucau, în aer liber, când erau copii. După ce numesc mai multe jocuri, adresaţi următoarea întrebare:

Deşi aceste jocuri sunt inocente şi amuzante, v-aţi simţi bine dacă le-aţi juca în curtea templului?

Împărţiţi cursanţii în grupuri de câte doi. Invitaţi fiecare grup să citească Ioan 2:12-17. Pe măsură ce citesc, rugaţi grupurile să caute şi să discute răspunsurile la următoarele întrebări (scrieţi aceste întrebări pe tablă):

Ce a găsit Isus în templu?
De ce credeţi că S-a supărat Isus?
Ce a făcut Isus pentru a rezolva problema?

După ce le-aţi acordat suficient timp, expuneţi ilustraţia Isus curăţând templul (Carte cu picturi inspirate din Evanghelie [2009], nr. 51; vezi, de asemenea, LDS.org) şi rugaţi câteva grupuri să vă spună răspunsurile lor. Puteţi explica că miile de vizitatori care veneau la Ierusalim pentru sărbătorirea Paştelui trebuiau să cumpere animale pentru a le oferi drept jertfe în templu ca parte a preaslăvirii lor. Schimbătorii de bani schimbau banii romani şi alţi bani în bani ai templului pentru ca oamenii să poată cumpăra animale pentru jertfe, iar alţi negustori vindeau animalele necesare. Deşi comerţul era necesar, desfăşurarea unor astfel de activităţi la templu reprezenta lipsă de respect şi de pioşenie.

Ce adevăr despre templu putem învăţa din descrierea templului făcută de Isus în versetul 16? (Cursanţii trebuie să identifice un adevăr asemănător următorului: Templul este casa lui Dumnezeu.)
În ce moduri sunt templele casa lui Dumnezeu? (Răspunsurile cursanţilor pot varia, dar pot include următoarele idei: Templele sunt locuri în care Dumnezeu poate veni, în care prezenţa sau Spiritul Său pot fi simţite şi în care sunt înfăptuire rânduielile cu privire la munca Sa de salvare. Templele sunt cele mai sfinte locuri de preaslăvire de pe pământ.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedintelui Howard W. Hunter. Rugaţi cursanţii să afle cum a contribuit înţelegerea lui Isus cu privire la caracterul sfânt al templelor la hotărârea Sa de a-i alunga din templu pe schimbătorii de bani şi pe negustori.

„Motivul supărării este cuprins în trei cuvinte: «Casa Tatălui Meu». Nu era o casă obişnuită, era casa lui Dumnezeu. Era ridicată pentru preaslăvirea lui Dumnezeu. Era un cămin pentru cei care aveau pioşenie în inimă. Scopul acestuia era de a fi un loc pentru consolarea omului încărcat de tristeţe şi probleme, chiar poarta cerului… Devotamentul [lui Isus] faţă de Cel Preaînalt a aprins un foc în sufletul Său şi a oferit cuvintelor Sale forţa care i-a pătruns ca un pumnal pe cei care au încălcat legea” („Hallowed Be Thy Name”, Ensign, nov. 1977, p. 53).

Cum au arătat faptele lui Isus pioşenia Sa faţă de casa Tatălui Său?

Scrieţi, pe tablă, următoarea afirmaţie incompletă: Ne arătăm pioşenia faţă de templu prin…

Împărţiţi cursanţii în grupuri de câte doi sau trei. Rugaţi grupurile să scrie, pe o foaie de hârtie, cât mai multe moduri în care pot completa afirmaţia. După un minut sau două, rugaţi un grup să împărtăşească lista sa membrilor clasei. În timp ce primul grup împărtăşeşte, rugaţi celelalte grupuri să bifeze fiecare lucru din lista lor care este menţionat. Apoi, rugaţi alt grup să împărtăşească lucrurile din lista sa care nu au fost menţionate de primul grup. Repetaţi acest proces până împărtăşesc toate grupurile.

Cum ne putem arăta pioşenia faţă de templu chiar şi când nu suntem în templu?

Invitaţi fiecare cursant să scrie în caietul său pentru seminar sau în jurnalul pentru studiul scripturilor de ce crede că este important să facă tot ce poate pentru a da dovadă de pioşenie faţă de templu. De asemenea, invitaţi cursanţii să scrie un obiectiv de a face un lucru prin care să dea dovadă de pioşenie faţă de templu. Încurajaţi-i să acţioneze conform acestui obiectiv.

Împărtăşiţi-vă mărturia despre principiile identificate în lecţia de astăzi.

Recapitularea scripturii de bază

Această activitate poate fi utilizată pentru a prezenta sau pentru a recapitula un set de fragmente care conţin scripturi de bază. Alegeţi un număr de cartonaşe cu scripturi de bază şi pregătiţi-vă să le daţi cursanţilor. (Asiguraţi-vă că aveţi mai multe exemplare ale fiecărui cartonaş, pentru ca mai mulţi cursanţi să primească acelaşi fragment care conţine o scriptură de bază. Puteţi folosi un număr de cartonaşe care să permită fiecărui cursant să aibă două sau trei fragmente diferite.) Oferiţi cursanţilor cartonaşele. Acordaţi timp cursanţilor să studieze fragmentul care conţine o scriptură de bază, referinţa, cuvintele chei, descrierea contextului, doctrina sau principiul şi ideile privind punerea în practică de pe fiecare cartonaş. Spuneţi indiciile care se găsesc pe cartonaşe (de exemplu cuvinte din fragmentul care conţine scriptura de bază ori cuvinte cheie, context, doctrină ori principiu sau punere în practică). Cursanţii care au cartonaşele asociate acestor indicii trebuie să se ridice în picioare şi să spună, cu glas tare, referinţa scripturii de bază.

Comentarii şi informaţii generale

Ioan 2:1-11. „Vinul cel bun”

„Sunt multe referinţe în Biblie cu privire la relele reprezentate de beţie şi de băuturile tari (de exemplu, vezi Proverbele 23:20-21; Isaia 5:11-12; Efeseni 5:18). Aceste versete nu interzic, în mod explicit, consumul de alcool, dar condamnă abuzul şi beţia. În zilele noastre, Domnul a revelat Cuvântul de înţelepciune, care interzice consumul de băuturi alcoolice (vezi D&L 89:4-7). Trebuie să evităm să îi judecăm pe oamenii din dispensaţiile anterioare prin prisma poruncilor pe care Domnul le-a dat în zilele noastre” (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 208).

Ioan 2:4. „Femeie, ce am a face Eu cu tine?”

„Aşa cum apare în versiunea King James a Bibliei, răspunsul Salvatorului către mama Sa poate părea nepoliticos, dar atât în Traducerea Bibliei de Joseph Smith, cât şi în versiunea în limba greacă a Bibliei, este indicat faptul că El a vorbit respectuos. Vârstnicul James E. Talmage (1862-1933), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat: «Modul de adresare „femeie”, folosit de un fiu către mama sa ni se poate părea dur, chiar şi nepoliticos, dar era o adresare care exprima exact contrariul… Când era în ultimele clipe ale vieţii Sale muritoare, Hristos suferea agonia morţii pe cruce şi S-a uitat, în jos, la Maria, mama Lui, care plângea şi a lăsat-o în grija iubitului apostol Ioan, rostind aceste cuvinte: „Femeie, iată fiul tău!” [Ioan 19:26]. Ne putem imagina că, în acel moment măreţ, grija Domnului faţă de mama de care avea să fie separat de moarte era asociată cu alte sentimente decât acelea de respect, blândeţe şi iubire?» (Jesus the Christ, a 3-a ediţie [1916], p. 144-145).

Traducerea Bibliei de Joseph Smith ne ajută să înţelegem şi că Isus nu a întrebat-o doar pe mama Sa ce voia de la El, ci Şi-a exprimat şi dorinţa de a face acel lucru: «Femeie, ce doreşti să fac pentru tine? Acel lucru îl voi face» (Traducerea Bibliei de Joseph Smith, Ioan 2:4). În esenţă, întrebarea «ce am a face Eu cu tine?» a însemnat «Ce vrei să fac?» (Ioan 2:4)” (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 208).