Lecţia 102 Romani 12-16

Lecţia 102

Romani 12-16

Introducere

Pavel îi învaţă pe membrii Bisericii din Roma să aducă trupurile lor ca o jertfă vie lui Dumnezeu şi să se supună poruncilor lui Dumnezeu. De asemenea, Pavel îi învaţă pe sfinţi cum să promoveze pacea atunci când apar diferenţe din cauza preferinţelor personale. La încheierea acestei epistole, Pavel i-a avertizat pe sfinţi cu privire la cei care caută să înşele.

Sugestii pentru predare

Romani 12 –13

Pavel îi învaţă pe sfinţi să aducă trupurile lor ca o jertfă vie lui Dumnezeu şi să se supună poruncilor lui Dumnezeu

Aduceţi în clasă două recipiente de diferite forme şi o cană cu apă. Expuneţi un recipient şi o cană cu apă.

Dacă turnaţi apa în acest recipient, cum se va schimba forma apei? (Apa va lua forma recipientului.)

Turnaţi apa în recipient. Apoi, turnaţi apa în cel de-al doilea recipient şi subliniaţi modul în care, din nou, ea va lua forma recipientului.

Explicaţi că, în această demonstraţie, apa reprezintă oamenii, iar recipientele reprezintă diferitele crezuri şi practici lumeşti.

Care sunt pericolele care pot veni dacă ne conformăm crezurilor şi practicilor lumeşti?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Romani 12:1-2. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să afle ce i-a îndemnat Pavel pe membrii Bisericii din Roma să facă.

Ce i-a îndemnat Pavel pe aceşti membri ai Bisericii să facă?

Explicaţi că, rugându-i pe membrii Bisericii să-şi aducă trupurile lor ca „o jertfă vie” (versetul 1), Pavel făcea o paralelă la practica sacrificării animalelor din Vechiul Testament. Acele animale erau jertfe dedicate lui Dumnezeu.

La ce credeţi că s-a referit Pavel când a scris „aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie… lui Dumnezeu” (versetul 1)? (Membrii Bisericii trebuie să-şi dedice complet vieţile lui Dumnezeu renunţând la dorinţe păcătoase.)
Având în vedere îndemnul lui Pavel din verstele 1-2, ce aşteaptă Dumnezeu de la noi? (Ajutaţi-i pe cursanţi să identifice următorul adevăr: Dumnezeu aşteaptă să-I dedicăm vieţile noastre şi să ne abţinem de la a ne conforma tendinţelor lumii. Scrieţi acest adevăr pe tablă.)

Explicaţi că în Romani 12–13, găsim multe principii predate de Pavel membrilor Bisericii care aveau să-i ajute să-şi dedice vieţile lui Dumnezeu şi să se abţină de la a se conforma tendinţelor lumii. Pentru a ajuta cursanţii să cerceteze unele dintre aceste principii, împărţiţi cursanţii în grupuri de câte trei. Oferiţi fiecărui cursant o foaie de hârtie care include următoarele instrucţiuni în partea de sus. (Înainte să înceapă ora, încercuiţi una dintre cele trei referinţe scripturale pe fiecare foaie. Asiguraţi-vă ca fiecare cursant din fiecare grup să primească o foaie de hârtie cu o referinţă scripturală diferită încercuită.)

Noul Testament – Manual pentru învăţătorul de la seminar – Lecţia 102

Romani 12:9-16

Romani 12:17-21

Romani 13:8-13

Citiţi fragmentul din scripturi încercuit în partea de sus a foii de hârtie.
Selectaţi una dintre învăţăturile lui Pavel din versetele pe care le-aţi citit şi scrieţi-o în spaţiul de mai jos. De asemenea, scrieţi în ce mod faptul de a trăi conform acestei învăţături ne poate ajuta să ne dedicăm viaţa lui Dumnezeu şi să ne abţinem de la a ne conforma tendinţelor lumii. (Dacă nu sunteţi prima persoană care primiţi această foaie de hârtie, fie adăugaţi-vă mai jos gândurile la ce au scris cei dinainte, fie scrieţi despre altă învăţătură din versetele încercuite.)

Explicaţi cursanţilor că vor avea trei minute la dispoziţie pentru a completa activitatea conform instrucţiunilor de pe foaia lor de hârtie. La sfârşitul celor trei minute, invitaţi-i să-şi predea foia de hârtie unui alt cursant din grupul lor. Repetaţi această activitate astfel încât fiecare cursant să citească şi să comenteze toate cele trei fragmente din scripturi. Asiguraţi-vă ca toţi cursanţii să-şi primească înapoi foaia de hârtie originală.

Acordaţi cursanţilor timp pentru a revedea comentariile de pe foile lor. Invitaţi câţiva cursanţi să relateze ceva ce au învăţat despre modul în care putem să ne dedicăm viaţa lui Dumnezeu şi să ne abţinem de la a ne conforma tendinţelor lumii.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Romani 13:14. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să afle ce i-a sfătuit Pavel pe sfinţi să facă.

Ce credeţi că a vrut să spună Pavel prin expresia „îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos?”
Cum ne pot ajuta învăţăturile pe care le-am studiat în Romani 12-13 să devenim asemenea lui Isus Hristos? (După ce cursanţii răspund, completaţi declaraţia de pe tablă, astfel: Dacă ne dedicăm vieţile lui Dumnezeu şi ne abţinem de la a ne conforma tendinţelor lumii, putem deveni mai asemănători lui Isus Hristos.)
În ce mod este Salvatorul un exemplu de dedicare a propriei vieţi lui Dumnezeu şi de abţinere de la a se conforma tendinţelor lumii?
Cum ne putem abţine de la a ne conforma tendinţelor lumii? (Puteţi da câteva exemple concrete, cum ar fi respectarea zilei de sabat, stilul de a ne îmbrăca sau puncte de vedere despre aspecte culturale sau sociale care sunt diferite de principiile Evangheliei.)

Rugaţi cursanţii să se gândească la cineva cunoscut care se străduieşte să-şi dedice viaţa lui Dumnezeu şi se abţine de la a se conforma tendinţelor lumii.

La cine v-aţi gândit? De ce?
În ce mod a devenit această persoană mai asemănătoare Salvatorului?

Invitaţi cursanţii să scrie în jurnalele lor pentru studiul scripturilor sau în caietele lor pentru seminar o modalitate prin care îşi pot dedica vieţile lui Dumnezeu şi se pot abţine de la a se conforma tendinţelor lumii. Îndemnaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce au scris.

Romani 14:1–15:3

Pavel sfătuieşte membrii Bisericii să evite conflictele în probleme de preferinţe personale

Rugaţi cursanţii să ridice mâna dacă vor să răspundă la una dintre întrebările următoare. Puteţi schimba unele dintre aceste întrebări astfel încât să reflecte mai bine cultura dumneavoastră. Dacă faceţi aşa, selectaţi exemple care reprezintă probleme de alegere personală, nu probleme de supunere faţă de porunci clar definite. Răspunsurile la toate aceste întrebări trebuie să fie „da”.

Este acceptabil pentru un sfânt din zilele din urmă să (1) urmeze un regim vegetarian? (2) mănânce ciocolată? (3) poarte pantaloni scurţi în public? (4) folosească tehnologia în zilele de sabat? (5) participe la celebrarea unor sărbători din cadrul altor tradiţii religioase sau culturale?

Explicaţi că, în timp ce unele comportamente sunt în mod clar impuse sau interzise prin porunci de la Domnul, altele sunt lăsate la alegerea sau discreţia fiecărui membru al Bisericii. Aceste aspecte pot include unele alegeri în domenii, cum ar fi distracţiile, vestimentaţia, dieta, respectarea zilei de sabat şi regulile impuse de părinţi. Domnul ne-a dat standarde şi porunci pentru a ne îndruma alegerile în unele dintre aceste aspecte cum ar fi, purtarea pantalonilor scurţi care sunt decenţi, dar unele decizii sunt lăsate la discreţia persoanelor. Uneori, membrii îşi pot baza deciziile în asemenea aspecte pe inspiraţie potrivit situaţiilor sau nevoilor concrete.

În timp ce cursanţii studiază Romani 14:1–15:3, invitaţi-i să caute adevăruri pe care le-a predat Pavel despre modul în care trebuie să rezolvăm problemele legate de preferinţe personale în Biserică.

Rezumaţi Romani 14:1–5 şi explicaţi că una dintre problemele de preferinţă personală cu care se confruntau membrii Bisericii a fost cea a dietei personale. Unele persoane nu acordau atenţie restricţiilor privind dieta. Altele se fereau de carne şi mâncau numai legume, ca o continuare a dietei din timpul legii lui Moise, chiar dacă aceste restricţii nu mai erau impuse. Pe lângă aceasta, unii membri ai Bisericii alegeau să respecte în continuare obiceiurile, practicile şi sărbătorile iudeilor.

Ce probleme credeţi că au apărut în cadrul Bisericii când membrii au luat hotărâri personale diferite cu privire la aceste aspecte?

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Romani 14:3 şi să caute spre ce i-au condus aceste preferinţe personale pe unii membri ai Bisericii.

Care sunt problemele cu care se confruntau membrii Bisericii? (Unii membri ai Bisericii îi dispreţuiau şi judecau pe alţi membri ai Bisericii ale căror alegeri erau diferite de cele ale lor.)
De ce credeţi că aveau să se întâmple aceste lucruri ?

Scrieţi pe tablă următoarele referinţe scripturale: Romani 14:10–13, 15, 21. Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, aceste versete. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să caute ce i-a învăţat Pavel pe membrii Bisericii să se abţină de a face în acest aspect al preferinţelor personale. După ce un cursant a citit versetul 15, explicaţi că, în Traducerea lui Joseph Smith în limba engleză, în Romani 14:15 citim: „Dar, dacă fratele tău se mâhneşte din pricina mâncării tale, nu mai umbli în dragoste dacă o mănânci. De aceea, nu-l distruge cu mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos”.

Bazându-ne pe ceea ce ne-a învăţat Pavel în versetul 13, ce adevăr putem învăţa cu privire de la ceea ce ar trebui să ne abţinem să facem în aspecte în care nu ni s-au dat porunci concrete? (Răspunsurile cursanţilor trebuie să reflecte următorul adevăr: În aspecte în care nu ni s-au dat porunci concrete, noi trebuie să ne abţinem de la a judeca alegerile altora.)
De ce este o problemă atunci când membrii Bisericii dispreţuiesc sau condamnă alţi membri ai Bisericii care fac alegeri diferite în situaţii în care nicio poruncă nu impune sau nu interzice un anumit comportament?

Subliniaţi expresia „să fie o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire” din versetul 13. Explicaţi că acest lucru se referă la influenţarea cuiva să se împiedice sau să cadă din punct de vedere spiritual în eforturile sale atunci când face eforturi de a crede în Isus Hristos şi de a trăi conform Evangheliei Sale.

Cum ar putea membrii Bisericii să-i influenţeze pe alţii să se împiedice sau să cadă din punct de vedere spiritual atunci când mănâncă anumite mâncăruri?
Ce i-a sfătuit Pavel pe membrii Bisericii să facă dacă alegerea lor personală în privinţa dietei ar putea face rău altcuiva? (Pavel i-a sfătuit pe sfinţi să aibă în vedere efectele practicilor lor asupra altora şi să fie dornici să renunţe la acţiuni care i-ar putea influenţa pe alţii să se împiedice din punct de vedere spiritual.)
Ce adevăr învăţăm din instruirea lui Pavel cu privire la acţiunile noastre în aspectele în care nu s-au dat porunci concrete? (Ajutaţi-i pe cursanţi să identifice următorul adevăr: În probleme în care nu s-au dat porunci concrete, noi trebuie să fim atenţi la felul în care-i afectează pe alţii alegerile noastre.) Notă. Un adevăr similar va fi discutat mai pe larg în 1 Corinteni 8.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Romani 14:19. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să afle ce i-a încurajat Pavel pe sfinţi să urmărească.

În ce mod poate influenţa sfatul lui Pavel cu privire la problemele de preferinţe personale pacea şi edificarea membrilor Bisericii?

Amintiţi cursanţilor aspectele legate de preferinţele personale menţionate mai devreme. Rugaţi cursanţii să descrie cum pot membrii Bisericii să urmeze sfatul lui Pavel în astfel de probleme.

Romani 15:4-16:27

Pavel încheie epistola sa către romani

Explicaţi că, în timp ce Pavel se apropia de concluziile epistolei sale, el a dat membrilor Bisericii din Roma sfaturi suplimentare. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Romani 15:4. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să caute ce a spus Pavel despre motivul pentru care au fost scrise scripturile.

Ce adevăr putem învăţa din versetul 4despre motivul pentru care au fost scrise scripturile? (Răspunsurile cursanţilor trebuie să reflecte următorul adevăr: Scripturile au fost scrise pentru a ne învăţa şi a ne da speranţă.)

Explicaţi faptul că Pavel a ilustrat acest adevăr citând câteva scripturi din Vechiul Testament pentru a-i încredinţa pe sfinţi că munca misionară în rândul neamurilor era în concordanţă cu planul lui Dumnezeu (vezi Romani 5:9-12 ).

Rezumaţi restul versetelor din Romani 15–16 şi explicaţi că Pavel a încheiat epistola sa descriind eforturile sale de a predica Evanghelia. De asemenea, el i-a îndemnat să se ferească de cei care produc dezbinări, predică doctrine false şi caută să înşele pe alţii (vezi Romani 16:17-18).

Încheiaţi, depunându-vă mărturia despre adevărurile discutate în această lecţie.

Comentarii şi informaţii generale

Romani 12:1. „Aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie”

Preşedintele Russell M. Nekson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat cu privire la felul sacrificiului (sau jertfei) pe care-l putem oferi lui Dumnezeu.

„Nouă încă ni se porunceşte să facem sacrificii, dar nu prin vărsare de sânge al animalelor. Cel mai înalt sentiment de sacrificiu este împlinit când suntem mai sacri sau mai sfinţi. Acest lucru îl facem când ne supunem poruncilor lui Dumnezeu. Astfel, legile supunerii şi sacrificiului sunt inseparabil conectate… Când trăim conform acestora şi conform altor porunci, ceva minunat ni se întâmplă. Devenim disciplinaţi! Devenim ucenici! Devenim mai sacri şi sfinţi – la fel ca Domnul!” („Lessons from Eve”, Ensign, nov. 1987, p. 88).

Romani 13:1-7. „[Fiţi supuşi] stăpânirilor celor mai înalte”

În Traducerea lui Joseph Smith în limba engleză, Romani 13:1-7 indică faptul că declaraţiile lui Pavel din aceste versete se referă nu numai la a respecta autorităţile civice, ci şi autorităţile Bisericii. De exemplu, în Traducerea lui Joseph Smith, Romani 13:1, profetul Joseph Smith a adăugat cuvintele „în Biserică”: „Nu este stăpânire în Biserică care să nu vină de la Dumnezeu”.

În Traducerea lui Joseph Smith în limba engleză, Romani 13:4, cuvântul „sabia” a fost schimbat cu „sceptrul”. Şi în Traducerea lui Joseph Smith în limba engleză, Romani 13:6, cuvântul „birurile” (taxele) a fost schimbat cu „consacrările oferite de voi”.

Sfatul lui Pavel de a „[fi] supus stăpânirilor celor mai înalte” (Romani 13:1) reflectă principiul celui de-al 12-lea articol de credinţă: „Noi credem că trebuie să ne supunem regilor, preşedinţilor, conducătorilor şi magistraţilor şi să ne supunem, să onorăm şi să susţinem legea”. Descriind autorităţile civile ca fiind „rânduite de Dumnezeu” şi „slujitori ai lui Dumnezeu” (Romani 13:1, 6), Pavel a recunoscut că toţi cei care deţin poziţii de putere sunt răspunzători în faţa lui Dumnezeu şi că ei deţin puterea doar în măsura în care Dumnezeu le permite (vezi Ioan 19:11). De asemenea, Pavel a amintit sfinţilor faptul că, făcând fapte bune, lor nu trebuie să le frică de puterea conducătorilor faţă de care erau supuşi. Ci, făcând „binele”, sfinţii vor primi lauda conducătorilor (vezi Romani 13:2-4).

Romani 14:1-15:3. Aspecte pentru care nu au fost date porunci concrete

Vârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a declarat faptul că, în Biserică, conducătorii şi învăţătorii trebuie să predea doctrine şi principii ale Evangheliei şi nu reguli concrete în unele probleme. Apoi, el a spus următoarele:

„Învăţătorii… trebuie, în general, să renunţe la a preda reguli şi practici concrete. De exemplu, ei nu ar trebui să predea nicio regulă pentru a determina ce este o zeciuială integrală şi nu ar trebui să pună la dispoziţie o listă cu lucruri care trebuie făcute şi lucruri care nu trebuie făcute pentru a păstra ziua de sabat sfântă. Odată ce un învăţător a predat doctrina şi principiile asociate din scripturi şi din cuvintele profeţilor în viaţă, astfel de aplicaţii sau de reguli concrete sunt, în principiu, responsabilitatea persoanelor şi familiilor” („Gospel Teaching”, Ensign, nov. 1999, p. 79).

Preşedintele Dieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie, ne-a avertizat despre pericolele care pot exista lăsând ca exagerările individuale ale principiilor Evangheliei să devină aşteptări pentru alţii:

„Uneori, principiile divine sunt explicate altfel decât doreşte Domnul, de către oameni bine intenţionaţi – dar mulţi dintre ei neinspiraţi – ceea ce complică situaţia şi alterează puritatea adevărului divin cu adăugiri omeneşti. Ideea bună a unui om – ceva ce, poate, este bun pentru el – prinde rădăcini şi devine un deziderat. Şi, treptat, principiile veşnice se pot pierde în labirintul «ideilor bune»” („Dragostea lui Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 21).