Lecţia 77
Ioan 17
Introducere
Înainte de a suferi în Ghetsimani, Salvatorul a oferit măreaţa Sa rugăciune de mijlocire. El S-a rugat ca ucenicii Săi şi toţi cei care Îl urmau să Îl cunoască pe Tatăl Ceresc şi să dobândească viaţă veşnică şi ca ei să poată fi una cu El şi cu Tatăl Său.
Sugestii pentru predare
Ioan 17:1-8
Isus Hristos I Se adresează Tatălui Ceresc în rugăciune
Invitaţi cursanţii să numească persoane celebre despre care cunosc câteva lucruri. Apoi, rugaţi-i să numească persoanele din viaţa lor pe care le cunosc cel mai bine.
-
Care este diferenţa dintre faptul de a cunoaşte câteva lucruri despre cineva şi a cunoaşte acea persoană?
-
Ce trebuie să facem pentru a cunoaşte cu adevărat pe cineva?
-
Care sunt câteva dintre persoanele pe care credeţi că este important să le cunoaşteţi mai bine? De ce?
Explicaţi că Salvatorul ne-a învăţat despre importanţa faptului de a-I cunoaşte pe Tatăl Ceresc şi pe El. Invitaţi cursanţii ca, pe măsură ce studiază Ioan 17, să caute adevăruri care îi vor ajuta să ajungă să Îi cunoască pe Tatăl Ceresc şi pe Isus Hristos.
Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă contextul capitolului Ioan 17, explicaţi că, după Cina cea de taină cu ucenicii Săi şi înainte să intre în Grădina Ghetsimani, Isus a rostit o rugăciune cunoscută în mod tradiţional drept rugăciunea de mijlocire. Unul dintre înţelesurile verbului a mijloci este a vorbi cu cineva în favoarea cuiva. În acest caz, Isus Hristos a vorbit cu Tatăl Ceresc în favoarea ucenicilor Săi, rugându-Se ca ei să poată primi viaţă veşnică.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 17:1-3. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle cum a descris Salvatorul viaţa veşnică.
-
Cum a descris Salvatorul viaţa veşnică?
-
Având în vedere versetul 3, cum aţi formula un principiu care ne învaţă ce trebuie să facem pentru a primi viaţă veşnică? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că înţeleg faptul că, pentru a primi viaţă veşnică, trebuie să ajungem să Îi cunoaştem pe Tatăl Ceresc şi pe Fiul Său, Isus Hristos.
Pentru a ajuta membrii clasei să înţeleagă ce înseamnă să-L cunoaştem pe Dumnezeu, invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului Bruce R. McConkie, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:
„Este un lucru să cunoaştem câteva informaţii despre Dumnezeu şi este altceva să Îl cunoaştem. Noi cunoaştem câteva informaţii despre El atunci când aflăm că El este o fiinţă după al cărui chip a fost creat omul; când aflăm că Fiul este imaginea perfectă a Tatălui Său; când aflăm că, atât Tatăl, cât şi Fiul au anumite atribute şi puteri. Dar Îi cunoaştem, în sensul dobândirii vieţii veşnice, când ne bucurăm şi avem parte de aceleaşi lucruri pe care le au Ei. A-L cunoaşte pe Dumnezeu înseamnă să gândeşti ceea ce gândeşte El, să simţi ceea ce simte El, să ai puterea pe care o are El, să înţelegi adevărurile pe care le înţelege El şi să faci ceea ce face El. Cei care Îl cunosc pe Dumnezeu devin ca El şi trăiesc felul Lui de viaţă, care este viaţa veşnică” (Doctrinal New Testament Commentary, 3 volume [1965-1973], 1:762).
-
Care este diferenţa dintre faptul de a-I cunoaşte pe Tatăl şi pe Fiul şi cel de a cunoaşte câteva lucruri despre Ei?
-
De ce nu poate cineva să dobândească viaţă veşnică fără a-I cunoaşte pe Dumnezeu Tatăl şi pe Isus Hristos?
-
Care sunt unele dintre modurile prin care putem ajunge să-I cunoaştem cunoaşte pe Tatăl şi pe Fiul?
Rezumaţi Ioan 17:4-5 explicând că Salvatorul I-a spus Tatălui Său că a terminat lucrarea pe care Acesta I-o dăduse. El L-a rugat pe Tatăl Său să-I ofere aceeaşi slavă pe care I-o dăduse în viaţa premuritoare.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 17:6-8. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle ce au făcut ucenicii Săi pentru a ajunge să-L cunoască pe Salvator.
-
Ce au făcut ucenicii pentru a ajunge să-L cunoască pe Salvator? (Puteţi încuraja cursanţii să marcheze expresiile „le-au primit”, „cunoscut cu adevărat” şi „au crezut” din versetul 8.)
Ioan 17:9-19
Salvatorul Se roagă pentru ucenicii Săi
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 17:9. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle pentru cine anume S-a rugat Salvatorul.
-
Pentru cine S-a rugat Salvatorul înainte de a începe înfăptuirea ispăşirii?
-
De ce credeţi că a fost bine ca apostolii să-L audă pe Salvator rugându-Se pentru folosul lor?
Scrieţi, pe tablă, Ioan 17:11-18. Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi. Invitaţi-i să studieze aceste versete alături de colegii lor de echipă şi să afle pentru ce S-a rugat Isus în folosul ucenicilor Săi. Puteţi invita cursanţii să marcheze ceea ce au aflat. După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi mai mulţi dintre ei să spună celorlalţi membri ai clasei ce au aflat.
Subliniaţi că Salvatorul a menţionat faptul că ucenicii Lui aveau să continue să trăiască într-o lume rea, care îi ura.
-
Ce adevăr putem învăţa din versetele 14-16 despre faptul de a trăi în lume în calitate de ucenici ai lui Isus Hristos? (După ce cursanţii răspund, scrieţi, pe tablă, următorul adevăr: În calitate de ucenici ai lui Isus Hristos trebuie să fim în lume, dar nu ai lumii.)
-
Ce credeţi că înseamnă să fim în lume, dar nu ai lumii?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:
„În Biserică, folosim adesea dictonul: «Fiţi în lume, dar nu ai lumii» …
Poate ar trebui să folosim dictonul… sub forma a două îndemnuri separate. Primul: «Fiţi în lume». Implicaţi-vă; informaţi-vă. Încercaţi să fiţi înţelegători şi toleranţi şi să apreciaţi diversitatea. Contribuiţi în mod semnificativ la dezvoltarea societăţii prin slujire şi implicare. Al doilea: «Nu fiţi ai lumii». Nu urmaţi căi greşite sau nu vă schimbaţi pentru a vă adapta sau a accepta ceea ce nu este drept …
În calitate de membri ai Bisericii, trebuie să-i influenţăm pe alţii mai mult decât suntem noi influenţaţi. Trebuie să înotăm împotriva curentului păcatului şi al răului şi să nu ne lăsăm, pasivi, purtaţi de el. Este necesar ca fiecare dintre noi să ajute la rezolvarea problemei, nu să o evite sau să o ignore” („The Effects of Television”, Ensign, mai 1989, p. 80).
-
De ce doreşte Domnul ca noi să rămânem în lume, dar să nu fim ai lumii?
Invitaţi cursanţii să se gândească, alături de colegii lor de echipă, la un exemplu cu privire la modul în care o persoană poate fi în lume, dar nu a lumii în fiecare dintre împrejurările următoare:
-
la şcoală;
-
cu prietenii;
-
online.
După ce le-aţi acordat suficient timp, invitaţi câţiva cursanţi să explice membrilor clasei exemplele la care s-au gândit. Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească experienţe pe care le-au avut când ei sau cineva pe care-l cunosc au dovedit, în mod corespunzător, că sunt în lume, dar nu ai lumii.
Invitaţi cursanţii să scrie în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor un mod concret în care vor căuta să-L urmeze mai bine pe Salvator fiind în lume, dar nu ai lumii.
Ioan 17:20-26
Salvatorul Se roagă pentru toţi cei care acceptă Evanghelia Sa
Invitaţi un cursant să vină în faţa clasei şi să-şi murdărească mâinile făcând ceva (cum ar fi să cureţe buretele pentru tablă sau să ia un obiect dintr-un vas murdar). Încurajaţi cursantul să încerce să-şi păstreze mâinile curate în timp ce face acest lucru.
După ce termină, rugaţi cursantul să arate membrilor clasei mâinile sale.
-
Cum se aseamănă această activitate cu încercările noastre de a fi în lume, dar nu ai lumii? (În pofida celor mai mari eforturi ale noastre, nu rămânem curaţi în totalitate de păcatele şi răul care există în lume.)
-
Dacă nu am putea fi curăţaţi de păcatele noastre, de ce consecinţe am avea parte în cele din urmă? De ce? (Am fi separaţi de Dumnezeu pentru totdeauna, deoarece niciun lucru necurat nu poate sta în prezenţa Lui [vezi 1 Nefi 15:33-34].)
Mulţumiţi cursantului şi rugaţi-l să se întoarcă la locul său.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 17:20-23. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle pentru ce S-a rugat Isus Hristos.
-
Pentru ce S-a rugat Isus Hristos? (Puteţi să le sugeraţi cursanţilor să marcheze cuvântul una ori de câte ori apare în versetele 20-23.)
-
Cum este posibil ca noi să devenim una cu Tatăl şi cu Fiul? (Binecuvântările ispăşirii lui Isus Hristos, pe care le primim supunându-ne poruncilor Sale, şi darul Duhului Sfânt)
Scrieţi, pe tablă, următorul adevăr: Pe măsură ce venim la Isus Hristos şi primim binecuvântările ispăşirii Sale, putem deveni una cu Tatăl şi cu Fiul.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:
„Înţelesul exact al cuvântului englezesc atonement (ispăşire) este foarte clar: at-one-ment, aducerea la un loc a lucrurilor care au fost separate sau despărţite” („Ispăşirea lui Isus Hristos”, Liahona, mart. 2008, p. 34-35).
-
Ţinând cont de ceea ce ştiţi despre Tatăl Ceresc şi Isus Hristos, de ce doriţi să deveniţi una cu Ei?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedintelui James E. Faust, din Prima Preşedinţie. Rugaţi membrii clasei să fie atenţi ce binecuvântare vor primi cei care caută să devină una cu Tatăl Ceresc şi cu Isus Hristos.
„Ar trebui să căutăm în mod sincer nu doar să cunoaştem despre Învăţător, ci să ne străduim, aşa cum ne-a invitat El, să devenim una cu El (vezi Ioan 17:21) …
Viitorul va fi plin de suferinţă şi dificultăţi. Dar, beneficiind de alinarea pe care o aduce faptul de a avea o relaţie personală cu Dumnezeu, vom primi un curaj liniştitor” („That We Might Know Thee”, Ensign, ian. 1999, p. 2, 5).
Depuneţi mărturie despre importanţa faptului de a ajunge să-I cunoaştem pe Isus Hristos şi pe Tatăl Ceresc şi de a căuta să devenim una cu Ei.
Invitaţi cursanţii să cugete la ce pot face pentru a-I cunoaşte mai bine pe Tatăl Ceresc şi pe Isus Hristos şi pentru a-şi întări relaţia cu Ei.
Invitaţi cursanţii să-şi consemneze gândurile în jurnalele lor pentru studiul scripturilor sau în caietele pentru seminar. După ce le-aţi acordat suficient timp, invitaţi câţiva cursanţi, care doresc, să-şi împărtăşească gândurile şi sentimentele cu membrii clasei.
Scriptură de bază – Ioan 17:3
Pentru a ajuta cursanţii să memoreze Ioan 17:3, invitaţi-i să aibă cu ei, în timpul săptămânii viitoare, cartonaşul care conţine această scriptură de bază. Încurajaţi-i să recapituleze fragmentul şi să exerseze recitarea lui oricând au ocazia. Le puteţi sugera să încerce să-l recite unui membru al familiei şi să explice înţelesul acestuia. La începutul orei, în cadrul următoarelor câteva lecţii, invitaţi cursanţii să vă spună cum progresează cu memorarea acestui fragment.
Comentarii şi informaţii generale
Ioan 17:3. A-I cunoaşte pe Dumnezeu Tatăl şi pe Isus Hristos
Pentru a-I cunoaşte pe Tatăl şi pe Fiul trebuie să avem o înţelegere corectă în ceea ce Îi priveşte. Mulţi oameni cred că Dumnezeu şi Dumnezeirea sunt de neînţeles, dar aceasta este o doctrină falsă.
Vârstnicul Bruce R. McConkie, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a explicat:
„Cel mai măreţ adevăr cunoscut de om este acela că există un Dumnezeu în cer, care este infinit şi veşnic; că El este Creatorul şi Cel care sprijină şi protejează toate lucrurile; că El ne-a creat pe noi şi a creat stelele şi constelaţiile şi a rânduit şi întemeiat un plan al salvării prin care putem avansa, progresa şi deveni ca El. Adevărul referitor la El este acela că El este Tatăl nostru din Cer, că are un trup din carne şi oase tot atât de tangibil ca şi cel al omului, că El este literalmente o persoană şi că, dacă noi credem şi ne supunem legilor Sale, putem dobândi exaltarea de care El Se bucură. Acesta este cel mai măreţ adevăr şi cel mai glorios concept cunoscut minţii umane” („The Seven Deadly Heresies” [seară la gura sobei desfăşurată la Universitatea Brigham Young, 1 iun. 1980], p. 7, speeches.byu.edu).
Ioan 17:12. „Fiul pierzării”
Se pare că Isus Hristos a folosit expresia „fiul pierzării” făcând referire la Iuda Iscarioteanul, care, în acel moment, îi părăsise pe Isus şi pe ceilalţi unsprezece apostoli pentru a-L vinde pe Isus conducătorilor iudei corupţi. Vârstnicul Bruce R. McConkie, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a remarcat că „Iuda… nu a fost, probabil, un fiul al pierzării în sensul că era condamnat pentru totdeauna, ci, în sensul că, în această viaţă, a fost un fiul al lui Satana sau o persoană care l-a urmat pe Satana. Vezi Matei 26:21-25” (Doctrinal New Testament Commentary, 3 volume [1965-1973], 1:765).
Ioan 17:20-23. „Cei [care] vor crede în Mine prin cuvântul lor”
Deşi Isus Hristos a început rugăciunea Sa de mijlocire rugându-Se pentru ucenicii care erau cu El, El i-a inclus în rugăciunea Sa şi pe toţi cei care cred în El „prin cuvântul lor”. Membrii Bisericii Domnului vor ajunge să-L cunoască pe Isus Hristos prin mărturia şi învăţăturile apostolilor. Acest lucru ne ajută să înţelegem cât de important este să studiem învăţăturile din zilele de azi ale Primei Preşedinţii şi ale Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. Cuvântul ei din versetul 22 se referă la apostolii şi membrii credincioşi care au studiat învăţăturile lor şi sunt în acord cu ei aşa cum şi ei sunt în acord cu Fiul lui Dumnezeu. Pentru mai multe informaţii despre cum putem „să [fim] în chip desăvârşit una” (Ioan 17:23), vezi Doctrină şi legăminte 76:69.