Lecţia 43 Luca 1

Lecţia 43

Luca 1

Introducere

Îngerul Gavril i-a apărut lui Zaharia şi l-a anunţat că, împreună cu nevasta lui, Elisabeta, urmau să aibă un fiu, căruia trebuia să-i pună numele Ioan. Şase luni mai târziu, acelaşi înger i-a apărut Mariei şi a anunţat-o că urma să fie mama Fiului lui Dumnezeu. Maria a vizitat-o pe Elisabeta şi ele s-au bucurat de venirea Salvatorului. Trei luni mai târziu, Elisabeta l-a născut pe Ioan.

Sugestii pentru predare

Luca 1:1-4

Luca explică motivele pentru care a scris această Evanghelie

Expuneţi următoarele imagini şi rugaţi un cursant să explice ce se întâmplă în fiecare: Iosif şi Maria călătoresc la Betleem (Carte cu picturi inspirate din Evanghelie [2009], nr. 29; vezi, de asemenea, LDS.org), Îngerul li se arată păstorilor (nr. 31), Simeon închinându-se copilului Hristos (nr. 32), Băiatul Isus în templu (nr. 34), Bunul samaritean (nr. 44), Maria şi Marta (nr. 45) şi Cei zece leproşi (nr. 46). Subliniaţi că aceste evenimente şi învăţături din timpul slujirii muritoare a Salvatorului şi multe altele au fost consemnate de Luca, dar nu apar în Evangeliile după Matei, Marcu şi Ioan.

Prezentaţi pe scurt Evanghelia după Luca, explicând că Luca şi-a început Evanghelia adresându-se cuiva pe nume „Teofil” (versetul 3) şi a enumerat motivele pentru care a scris. Teofil înseamnă „prieten al lui Dumnezeu” (din versiunea în limba engleză a Bibliei SZU, „Theophilus (Teofil)”). Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Luca 1:1-4. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute motivele pe care le-a avut Luca să scrie.

Care sunt unele dintre motivele pentru care Luca a scris această relatare?
Ţinând cont de cele consemnate în Luca 1:4, la ce ne poate ajuta studiul Evangheliei după Luca?

Asiguraţi cursanţii că, pe măsură ce studiază Evanghelia după Luca, pot ajunge „[să cunoască]… temeinicia” (versetul 4) adevărurile care le-au fost predate cu privire la Isus Hristos.

Luca 1:5-25

Îngerul Gavril îl anunţă pe Zaharia că se va naşte Ioan şi Elisabeta zămisleşte

Rugaţi cursanţii să refelcteze la o binecuvântare sau un răspuns de la Dumnezeu pe care îl aşteaptă sau la care speră. Invitaţi cursanţii ca, pe măsură ce studiază Luca 1, să caute adevăruri care îi pot ajuta atunci când aşteaptă o binecuvântare sau un răspuns de la Dumnezeu.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Luca 1:5-7 şi invitaţi membrii clasei să afle cine a aşteptat o anumită binecuvântare aproape toată viaţa lor.

Ce detalii aflăm despre Zaharia şi Elisabeta din aceste versete?

Rezumaţi Luca 1:8-10 explicând că Zaharia a fost numit să tămâieze în templul din Ierusalim, onoare care-i revenea unui preot poate numai o dată în viaţă.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Luca 1:11-13, pentru a afla ce s-a întâmplat în timp ce Zaharia se afla în templu.

Potrivit celor relatate în versetul 13, ce rugăciune de-a lui Zaharia şi de-a Elisabetei avea să-şi primească răspunsul? (Subliniaţi că probabil Zaharia şi Elisabeta se rugaseră mulţi ani să aibă un copil. Puteţi sugera cursanţilor să marcheze expresia „rugăciunea ta a fost ascultată” din acest verset.)
Cum s-a simţit Zaharia când a auzit că el şi Elisabeta vor avea un fiu, cu toate că erau „înaintaţi în vârstă”? (versetul 7).

Rezumaţi Luca 1:14-17 explicând că îngerul Gavril i-a spus lui Zaharia că el şi Elisabeta vor avea „bucurie şi veselie” (versetul 14) şi că fiul lor îi va pregăti pe mulţi oameni pentru Domnul.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare,Luca 1:18-20 şi rugaţi membrii clasei să caute modul în care Zaharia i-a răspuns îngerului. Invitaţi cursanţii să vă spună ce au găsit.

Ce i s-a întâmplat lui Zaharia pentru că s-a îndoit de cuvintele îngerului?
Potrivit celor relatate în versetul 20, ce-a spus îngerul că se va întâmpla cu cuvintele pe care i le-a rostit lui Zaharia? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că ei identifică următorul adevăr: Cuvintele Domnului, pe care Le rosteşte prin intermediul slujitorilor Săi, vor fi împlinite la timpul potrivit. Scrieţi acest adevăr pe tablă.)
Ce înseamnă expresia „la timpul potrivit”? (În acord cu timpul ales de Domnul.)

Faceţi referire la afirmaţia de pe tablă şi întrebaţi:

În ce fel cunoaşterea acestui adevăr influenţează modul în care reacţionăm la promisiunile Domnului? (După ce cursanţii răspund, corectaţi adevărul de pe tablă pentru a crea următoarea afirmaţie: Putem avea încredere în promisiunile Domnului deoarece cuvintele Sale vor fi împlinite la timpul potrivit.)
În ce fel poate ajuta acest adevăr pe cineva care aşteaptă demult ca o promisiune divină să fie împlinită?

Rezumaţi Luca 1:21-24 explicând că, atunci când Zaharia a plecat de la templu, nu a putut să vorbească. Mai târziu, Elisabeta a rămas însărcinată, după cum promisese îngerul.

Rugaţi un cursant (de preferat o tânără fată) să citească, cu glas tare, cuvintele Elisabetei din Luca 1:25. Invitaţi membrii clasei să se gândească cum s-a simţit Elisabeta în timp ce se pregătea să aibă un copil. S-ar putea să fie nevoie să explicaţi că afirmaţia Elisabetei conform căreia Domnul îi luase „ocara dintre oameni” se referă la ruşinea pe care trebuie să o fi simţit din cauza unor concepţii greşite a culturilor antice potrivit cărora a nu avea copii era o pedeapsă de la Dumnezeu.

Luca 1:26-38

Îngerul Gavil anunţă că Isus se va naşte din Maria

Expuneţi imaginea Bunavestire: Îngerul Gavril i se arată Mariei (Carte cu picturi inspirate din Evanghelie, nr. 28; LDS.org) şi rugaţi cursanţii să-şi imagineze cum s-ar simţi dacă un înger le-ar apărea din senin. Rezumaţi Luca 1:26-27 explicând că, în cea de-a şasea lună de sarcină a Elisabetei, îngerul Gavril a fost trimis la Maria, o tânără din Nazaret.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Luca 1:28-33. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute expresii care ar fi putut-o ajuta pe Maria să înţeleagă importanţa îndatoririi pe care i-o dădea Dumnezeu.

Ce expresii ar fi putut-o ajuta pe Maria să înţeleagă importanţa îndatoririi pe care i-o dădea Dumnezeu?
Ce înseamnă titlul „Fiul Celui Preaînalt” (versetul 32)? (Deşi cursanţii pot folosi cuvinte diferite, ei trebuie să identifice următoarea doctrină: Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu Tatăl.)

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Luca 1:34 şi să caute întrebarea Mariei. Invitaţi-i să vă spună ce au aflat. Explicaţi că afirmaţia Mariei „nu ştiu de bărbat” înseamnă că era fecioară.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare,Luca 1:35-37 şi rugaţi-i pe membrii clasei să caute răspunsul îngerului la întrebarea Mariei.

Explicaţi că nu ştim, dincolo de relatările din scripturi, cum s-a întâmplat miracolul concepţiei lui Isus Hristos; pur şi simplu, ni se spune că a fost miraculos şi că bebeluşul care avea să se nască va fi Fiul lui Dumnezeu.

După cum este consemnat în Luca 1:37, ce adevăr a rostit îngerul care explică acest eveniment miraculos? (Cursanţii trebuie să identifice următorul adevăr: Cu ajutorul lui Dumnezeu, nimic nu este imposibil. Le puteţi sugera cursanţilor să marcheze acest adevăr în scripturile lor.)
Ce credeţi că ne-ar spune Maria sau Elisabeta pentru a ne încuraja dacă am simţi că ceva la care sperăm este imposibil?
Care este una dintre experienţele care v-a întărit crezul că nimic nu este imposibil cu ajutorul lui Dumnezeu?

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Luca 1:38 şi să caute în ce mod i-a răspuns Maria îngerului.

Ce dovadă vedeţi în acest verset că Maria a crezut cuvintele îngerului?
În ce mod faptul că Maria a acceptat cuvintele îngerului este diferit de răspunsul lui Zaharia la vestea pe care a primit-o din partea îngerului în templu?

Îndemnaţi cursanţii să urmeze exemplul Mariei şi al Elisabetei crezând că, în viaţa lor, nimic din ceea ce le cere Domnul nu va fi imposibil cu ajutorul Său.

Luca 1:39-56

Maria o vizitează pe Elisabeta şi amândouă mărturisesc despre Salvator

Maria şi Elisabeta — Maria o vizitează pe Elisabeta

Dacă este posibil, expuneţi o imagine a Mariei vizitând-o pe Elisabeta în timp ce aceasta era însărcinată. Întrebaţi cursanţii dacă pot identifica cine este în imagine şi ce se întâmplă.

Maria şi Elisabeta pot părea femei obişnuite, dar în ce moduri îndeplineau roluri importante care aveau să schimbe lumea?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Luca 1:41-45. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute mărturia pe care Elisabeta a depus-o Mariei.

Ce a înţeles Elisabeta despre Maria încă din acel moment?

Invitaţi un cursant (de preferat, o tânără fată) să citească, cu glas tare, Luca 1:46-49. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute modul în care Maria L-a slăvit pe Domnul.

Ce expresie consemnată în versetul 49 a folosit Maria pentru a descrie ceea ce făcuse Domnul pentru ea? („Lucruri mari.”)

Invitaţi cursanţii să recitească, în gând, Luca 1:38, 45-46 şi să afle ce făcuse Maria pentru ca Domnul să poată face „lucruri mari” pentru ea.

Ce făcuse Maria pentru ca Domnul să poată face „lucruri mari” pentru ea?

Subliniaţi că, la fel cum Zaharia, Elisabeta şi Maria au avut propriile roluri de jucat în planul divin, şi noi avem roluri importante desemnate de Domnul.

Ţinând cont de exemplul Mariei, ce se va întâmpla în viaţa noastră dacă încercăm să ne îndeplinim cu credinţă rolul pe care Domnul îl are pentru noi? (Ajutaţi cursanţii să identifice următorul principiu: Dacă încercăm să ne îndeplinim cu credinţă rolul pe care Domnul îl are pentru noi, El poate să facă lucruri mari în viaţa noastră.)
Care sunt câteva dintre rolurile pe care Domnul doreşte să le îndepliniţi în planul Său?
Ce s-ar putea întâmpla în viaţa voastră dacă-I răspundeţi Domnului aşa cum I-a răspuns Maria?

Luca 1:57-80

Se naşte Ioan Botezătorul

Rezumaţi Luca 1:57-80 explicând că, după ce a născut Elisabeta, Zaharia a consimţit că numele copilului trebuia să fie Ioan. Imediat după ce a făcut acest lucru, el şi-a recăpătat abilitatea de a vorbi şi a profeţit despre misiunea lui Isus Hristos şi a lui Ioan.

Depuneţi mărturie că, pe măsură ce ne îndeplinim rolurile date nouă de Domnul precum au făcut Zaharia, Elisabeta şi Maria, Domnul poate face lucruri mari pentru noi şi prin intermediul nostru. Îndemnaţi cursanţii să-şi îndeplinească rolul lor în planul Domnului.

Comentarii şi informaţii generale

Luca 1:34-35. Concepţia lui Isus Hristos

Pe măsură ce predaţi Luca 1:34-35, este posibil să vi se adreseze întrebări legate de concepţia lui Isus Hristos. Dacă vi se adresează întrebări cu privire la aceasta, aduceţi-vă aminte de îndemnul la prudenţă al preşedintelui Lee:

„Dacă învăţătorii ar fi înţelepţi când vine vorba despre concepţia lui Isus Hristos, despre care Domnul a spus foarte puţin, şi-ar baza discuţia referitoare la acest subiect numai pe cuvintele consemnate în Luca 1:34-35 …

Lăsaţi-L pe Domnul să-şi încheie pledoaria cu această afirmaţie şi aşteptaţi până când consideră El că este potrivit să ne spună mai mult” (Teachings of Harold B. Lee, redactată de Clyde J. Williams [1996], p. 14).

Luca 1:38. „Facă-mi-se după cuvintele tale”

Redarea cuvintelor Mariei de către Luca reflectă tăria deciziei ei. Ea nu s-a supus cu tragere de inimă, ci şi-a acceptat cu hotărâre rolul în planul salvării, cu alte cuvinte „În mod sigur, da! Voi fi slujitoarea Domnului după cum ai spus”. (Pentru a întelege mai bine răspunsul Mariei, vezi secţiunea referitoare la Luca 1:38 din New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 142.)

Luca 1:76. „Proroc al Celui Preaînalt”

Zaharia şi Elisabeta erau amândoi urmaşi ai lui Aaron, din familia căruia proveniseră toţi preoţii şi înalţii preoţi ai lui Israel. Prin urmare, Ioan a fost un moştenitor firesc al preoţiei Aaronice şi dreptului de a fi conducător. Profetul Joseph Smith ne-a învăţat: „Ioan a fost preot după tatăl său şi a deţinut cheile Preoţiei aaronice” (în History of the Church, 5:257].

Idei suplimentare pentru predare

Luca 1:26-56. Maria a fost chemată să fie mama Fiului lui Dumnezeu.

Invitaţi-i pe cursanţi să citească, în gând, Luca 1:28, pentru a căuta ce a spus îngerul despre Maria.

Ce credeţi că înseamnă expresia „căreia ţi s-a făcut mare har”?

Rugaţi jumătate dintre membrii clasei să studieze versetele 29-30 şi cealaltă jumătate a membrilor clasei să studieze versetele 39-49, căutând fapte şi atitudini de-ale Mariei care arată de ce Domnul „[i-a] făcut mare har”.

Rugaţi cursanţii să spună ceea ce au învăţat. Puteţi depune mărturie că, în calitatea ei de mamă muritoare a lui Isus, Mariei i s-a făcut mare har şi ea a reprezentat un exemplu minunat de mamă neprihănită. Pentru a-i ajuta pe cursanţi să se gândească la ce pot învăţa din exemplul Mariei, îi puteţi întreba:

În ce fel şi-a arătat Maria credinţa şi dorinţa de a sacrifica atunci când i s-a cerut să devină mama muritoare a lui Isus Hristos?
În ce fel mamele şi taţii credincioşi de astăzi îşi arată credinţa şi dorinţa de a sacrifica atunci când îşi îndeplinesc rolurile lor divine?
În ce moduri oamenii se pot pregăti pentru a-şi îndeplini misiunile lor divine de mame şi taţi indiferent de situaţia lor actuală?

Îndemnaţi tinerii băieţi şi tinerele fete din clasa dumneavoastră să urmeze exemplul Mariei în timp ce se pregătesc să-şi îndeplinească rolul şi misiunea divine de a se sprijini unii pe alţii în eforturile lor de a fi neprihăniţi.

Luca 1:31-35. „Fiul Celui Preaînalt”

Desenaţi pe tablă diagrama următoare:

Întrebaţi un cursant:

Poţi să dai un exemplu al uneia dintre trăsăturile fizice pe care le-ai moştenit de la tatăl tău? Poţi să dai un exemplu al uneia dintre trăsăturile fizice pe care le-ai moştenit de la mama ta?

Etichetaţi diagrama folosind trăsăturile pe care le-a identificat cursantul (vezi următoarea diagramă drept exemplu):

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Luca 1:31-35. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să identifice expresiile care descriu obârşia lui Isus. (Aceste expresii includ „vei rămâne însărcinată” [versetul 31], „va fi chemat Fiul Celui Preaînalt” [versetul 32] şi „Sfântul care Se va naşte din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu” [versetul 35].) Discutaţi despre ceea ce au găsit cursanţii şi despre ce expresii care descriu naşterea Salvatorului au însemnătate mare pentru ei.

Ştergeţi diagrama de dinainte şi desenaţi pe tablă diagrama următoare:

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, afirmaţia de mai jos a vârstnicului James E. Talmage, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Copilul care urma să se nască din Maria… avea tot dreptul să fie numit «Fiul Celui Preaînalt». În natura Sa, se vor combina puterile Dumnezeirii cu capacităţile şi posibilităţile vieţii muritoare; şi aceasta prin desfăşurarea normală a legii fundamentale a eredităţii, declarată de Dumnezeu, demonstrată de ştiinţă şi admisă de filozofie, că fiinţele vii se vor înmulţi – după felul lor. Copilul Isus avea să moştenească trăsăturile fizice, mintale şi spirituale, aspiraţiile şi puterile care îi caracterizau pe părinţii Săi – Unul nemuritor şi glorificat – Dumnezeu, celălalt om – femeie” (Jesus the Christ, a 3-a ediţie [1916], p. 81).

Citiţi următoarea afirmaţie cu glas tare şi rugaţi cursanţii să fie atenţi pentru a afla ce trăsături importante a moştenit Salvatorul de la fiecare dintre părinţii Lui:

„Vârstnicul Talmage ne-a învăţat, de asemenea, că, de la mama muritoare, Maria, Isus a moştenit capacitatea de «a-şi da viaţa în mod voluntar». Dar, de la Tatăl Său, Isus a moştenit capacitatea de a îndura suferinţa în timpul sacrificiului Său ispăşitor «de o intensitate atât de mare, încât nicio altă fiinţă care a trăit pe pământ nu şi-ar putea imagina că este posibilă» (Jesus the Christ, p. 613). Deoarece suferinţele Lui aveu să fie «mai mult decât poate să sufere un om» (Mosia 3:7), numai o Fiinţă cu putere asupra morţii a putut să o îndure” (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii], 2014, p. 141).

Ce trăsături a moştenit Salvatorul de la mama Sa? Ce trăsături a moştenit El de la Tatăl Său?

Pe măsură ce cursanţii răspund, scrieţi în diagrama de pe tablă, sub numele Maria, trăsăturile pe care Isus Hristos le-a moştenit de la mama Sa (cum ar fi starea muritoare – capacitatea de a suferi durere şi de a muri din punct de vedere fizic) iar, sub Tatăl Ceresc, trăsăturile moştenite de la Tatăl Său (cum ar fi puterile Dumnezeirii – nemurirea şi puterea de a trăi veşnic).

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă că Isus a moştenit putere asupra morţii de la Tatăl Său, invitaţi câţiva cursanţi să citească, în gând, Ioan 5:26 şi să caute ce i-a dat Tatăl Fiului Său.

De ce obârşia lui Isus L-a făcut capabil în mod unic de a deveni Salvatorul nostru? (Ajutaţi-i pe cursanţi să identifice următorul adevăr: Datorită obârşiei lui Isus, El a avut atât calităţi nemuritoare, cât şi calităţi muritoare, de care a avut nevoie pentru a înfăptui ispăşirea. Asiguraţi-vă că ei înţeleg că, dacă Isus Hristos ar fi fost născut din doi părinţi muritori, El nu ar fi putut îndura durerea şi suferinţa infinită a ispăşirii sau învinge moartea. Dacă El s-ar fi născut din doi părinţi nemuritori, nu ar fi fost expus suferinţei şi morţii fizice. Pentru că Isus a fost născut dintr-un părinte divin şi unul muritor, El a avut capacitatea de a îndura suferinţa infinită, de a-Şi permite să moară şi, apoi, de a învinge moartea prin învierea Sa.)