Bibliotecă
Lecţia 42 Marcu 11-16

Lecţia 42

Marcu 11-16

Introducere

Spre sfârşitul slujirii Sale din timpul vieţii muritoare, Salvatorul a observat o văduvă săracă aruncând doi bănuţi în vistieria templului. Mai târziu, în timp ce lua cina în Betania, Maria L-a uns cu mir pe Isus ca parte a pregătirii pentru înmormântarea Sa. Salvatorul a suferit în Ghetsimani. El a fost judecat şi condamnat la moarte. După ce a murit pe cruce şi a înviat, Domnul le-a apărut apostolilor Săi şi i-a însărcinat să ducă Evanghelia lumii.

Sugestii pentru predare

Marcu 11-13

Salvatorul propovăduieşte la templu şi observă că o văduvă aruncă bănuţi în vistieria templului

Citiţi următoarele scenarii cu glas tare şi rugaţi cursanţii să asculte pentru a găsi diferenţele dintre donaţiile oferite Domnului în fiecare scenariu.

  1. O femeie i-a dat episcopului ei o sumă foarte mare de bani ca donaţie de post. O altă femeie din aceeaşi episcopie i-a dat episcopului ei o sumă foarte mică de bani ca donaţie de post.

  2. Un bărbat slujeşte în calitate de preşedinte de ţăruş. Un alt bărbat din cadrul aceluiaşi ţăruş slujeşte în calitate de învăţător la Societatea Primară.

  • Ce diferenţe aţi observaţi în ceea ce priveşte donaţiile oferite în fiecare scenariu?

  • Cum s-ar simţi cineva dacă donaţiile lui sau ale ei către Domnul ar părea mici în comparaţie cu donaţiile altora?

Invitaţi cursanţii ca, pe măsură ce studiază Marcu 11-14, să caute adevăruri care îi vor ajuta să ştie cum priveşte Domnul donaţiile oferite de ei.

Intrarea triumfătoareală în Ierusalim

Expuneţi ilustraţia Intrarea triumfătoare în Ierusalim (Carte cu picturi inspirate din Evanghelie [2009], nr. 50; vezi, de asemenea, LDS.org). Rezumaţi pe scurt Marcu 11:1-12:40, explicând că, spre sfârşitul slujirii Salvatorului din viaţa muritoare, El a intrat triumfător în Ierusalim, i-a alungat pe schimbătorii de bani din templu şi i-a învăţat pe oameni acolo. Amintiţi cursanţilor că, în încercarea de a-L compromite pe Salvator, fariseii şi cărturarii I-au pus întrebări dificile în timp ce El propovăduia în templu. După ce Salvatorul a răspuns la întrebările lor, El a denunţat ipocrizia fariseilor şi a cărturarilor (vezi Matei 23).

Explicaţi că, în timp ce Isus era la templu, El a văzut multe persoane care aduceau bani în vistieria templului ca donaţie lui Dumnezeu. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 12:41-44 şi rugaţi membrii clasei să caute ceea ce Salvatorul a văzut la vistierie.

  • Ce a văzut Salvatorul la vistierie?

Arătaţi un ban cu cea mai mică valoare din ţara dumneavoastră şi explicaţi că un bănuţ reprezenta „cea mai mică monedă din bronz folosită de iudei” (Ghid pentru scripturi, „Bani”).

  • Cum s-ar simţi cineva dacă ar putea să dea doar doi bănuţi ca donaţie lui Dumnezeu?

  • Ce a spus Salvatorul despre donaţia văduvei în comparaţie cu donaţiile celorlalţi?

  • De ce credeţi că Salvatorul a considerat că văduva a dat „mai mult” decât toţi ceilalţi?

  • Având în vedere ceea ce a spus Domnul despre văduvă, ce principiu putem învăţa despre faptul de a face donaţii Domnului? (Deşi cursanţii pot răspunde folosind cuvinte diferite, ei trebuie să exprime un principiu asemănător acestuia: Dacă suntem dispuşi să-I dăruim Domnului tot ce avem, El ne va accepta donaţia, chiar dacă pare mică în comparaţie cu donaţia altora.)

Rezumaţi Marcu 13, explicând că Salvatorul i-a învăţat pe apostolii Săi despre a Doua Venire. Amintiţi cursanţilor că au studiat despre aceste învăţături în lecţia despre Joseph Smith – Matei.

Marcu 14:1-9

Maria Îl unge pe Salvator cu mir

Explicaţi că, după ce Salvatorul i-a învăţat pe ucenicii Săi semnele celei de-a Doua Sa Veniri, El a plecat din Ierusalim şi a mers în Betania, la casa unui om pe nume Simon, care fusese mai demult bolnav de lepră.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 14:3 şi pe un altul să citească Ioan 12:3. Rugaţi cursanţii să asculte ce I s-a întâmplat Salvatorului când stătea la masă.

  • Ce I s-a întâmplat Salvatorului când stătea la masă în casa lui Simon? (Explicaţi că femeia care L-a uns cu mir pe Salvator este Maria, sora Martei şi a lui Lazăr [vezi Ioan 12:1-3].)

  • În ce mod I-a arătat Maria dragostea şi devotamentul ei Salvatorului?

Explicaţi că faptul de a unge capul şi picioarele Salvatorului cu mir (un ulei scump) era un act de respect reverenţios oferit rar chiar şi regilor (vezi James E. Talmage, Jesus the Christ, a 3-a ediţie [1916], p. 512).

Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, Marcu 14:4-9. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor pentru a afla cum a reacţionat la ceea ce Maria a făcut cineva care lua parte la cină. Explicaţi că aflăm din Ioan 12:4-5 că Iuda Iscarioteanul a fost cel care s-a plâns în legătură cu ceea ce Maria a făcut.

  • În ce mod a reacţionat Iuda Iscarioteanul la faptul că Maria L-a uns cu mir scump pe Salvator?

  • Potrivit celor relatate în versetul 5, cât de scump era mirul? (Explicaţi că trei sute de lei reprezenta suma pe care un muncitor obişnuit o câştiga într-un an.)

  • Cum a reacţionat Salvatorul la criticile lui Iuda îndreptate către Maria?

Atrageţi atenţia asupra expresiei „ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine” din versetul 6 şi explicaţi că aceasta arată că Salvatorul era mulţumit cu ceea ce făcuse Maria. De asemenea, atrageţi atenţia asupra expresiei „ea a făcut ce a putut” din versetul 8 şi explicaţi că aceasta implică faptul că ea îi dăduse tot ce avea mai bun Domnului.

  • Ce adevăr putem învăţa din aceste versete despre ce crede Salvatorul atunci când îi dăm Lui tot ce avem mai bun? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar trebuie să identifice următorul principiu: Salvatorul este mulţumit când Îi oferim tot ce avem mai bun.)

Faceţi referire la cele două scenarii care au fost prezentate la începutul lecţiei. Rugaţi cursanţii să explice modul în care persoanele din fiecare scenariu ar putea să Îi facă pe plac Domnului folosind adevărurile identificate în Marcu 12 şi Marcu 14.

  • În ce mod faptul de a crede aceste adevăruri îi poate ajuta pe cei care simt că nu prea au ce să Îi dea Domnului?

  • Când aţi văzut că cineva a dat tot ce are mai bun Domnului?

Invitaţi cursanţii să se gândească dacă momentan dau tot ce au ei mai bun Domnului. Încurajaţi-i să aleagă un aspect din viaţa lor în care pot să facă îmbunătăţiri şi să-şi fixeze un obiectiv care să-i ajute să ofere tot ce au mai bun Domnului.

Marcu 14:10-16:20

Isus Îşi începe ispăşirea când suferă în Ghetsimani pentru păcatele noastre; El este trădat de Iuda Iscarioteanul şi adus în faţa conducătorilor iudei

Rugaţi cursanţii să mediteze, în gând, la următoarele întrebări:

  • Aţi simţit vreodată că nimeni nu vă înţelege sau nu înţelege prin ce treceţi?

  • Aţi simţit vreodată că nu puteţi fi iertaţi pentru păcatele din trecut?

Pe măsură ce studiază Marcu 14, invitaţi cursanţii să caute adevăruri care pot ajuta pe cineva care simte astfel de lucruri.

Rezumaţi Marcu 14:10-31 explicând că, la câteva zile după ce Maria L-a uns cu mir pe Isus, El şi apostolii au sărbătorit Paştele evreiesc. După aceea, Salvatorul s-a dus în Grădina Ghetsimani.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 14:32-34. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor pentru a căuta modul în care Salvatorul s-a simţit în Grădina Ghetsimani.

  • Cum S-a simţit Salvatorul în Grădina Ghetsimani?

După ce cursanţii răspund, scrieţi următoarele expresii pe tablă: să Se spăimânte, să Se mâhnească, de o întristare.

Explicaţi că aceste expresii se referă la suferinţa pe care Isus Hristos a îndurat-o ca parte a ispăşirii Sale.

  • Ce ne învaţă aceste expresii despre ispăşirea lui Isus Hristos? (După ce cursanţii răspund, scrieţi următorul adevăr pe tablă: Ca parte a ispăşirii Sale, Isus Hristos a suferit şi a pătimit în Grădina Ghetsimani.)

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Marcu 14:35-42. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor pentru a căuta ce a făcut Salvatorul din cauza suferinţei Sale intense.

  • Ce a făcut Salvatorul din cauza suferinţei Sale intense? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă că suferinţa lui Isus a fost atât de intensă, încât El a întrebat dacă era posibil ca El să nu o mai simtă.)

Scrieţi următoarea afirmaţie pe tablă: Isus Hristos a suferit… pentru ca El…

Explicaţi că alte fragmente scripturale ne pot ajuta să înţelegem suferinţa lui Isus Hristos şi de ce era El dispus să sufere pentru noi.

Scrieţi următoarele referinţe scripturale pe tablă: Isaia 53:3-5 şi Alma 7:11-13. Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi şi invitaţi-i să citească versetele împreună pentru a căuta pentru ce a suferit Salvatorul şi de ce a suferit. Rugaţi cursanţii să scrie în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele lor pentru studiul scripturilor cum ar completa fraza scrisă pe tablă, folosind ceea ce au învăţat din Isaia 53:3-5 şi Alma 7:11-13. (Puteţi explica faptul că termenul ajute din Alma 7:12 înseamnă a te grăbi să oferi alinare sau a merge să ajuţi pe cineva.)

După ce le-aţi acordat suficient timp, invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească modul în care au completat fraza. Răspunsurile lor trebuie să fie asemănătoare cu următorul: Isus Hristos a îndurat durerile, suferinţele, ispitele, bolile, infirmităţile şi tristeţile noastre, astfel încât El să ştie cum să ne ajute. Isus Hristos a suferit pentru păcatele noastre pentru ca El să ne poată şterge păcatele. Amintiţi cursanţilor că suferinţele pe care Salvatorul le-a îndurat pentru păcatele omenirii au început în Ghetsimani şi au continuat şi au culminat cu răstignirea Sa pe cruce.

  • În ce mod faptul de a şti ce suferinţe a îndurat Salvatorul şi motivul pentru care a suferit vă ajută pe voi atunci când aveţi de înfruntat încercări, dureri şi suferinţe?

  • Când aţi simţit că Salvatorul v-a ajutat în momente dureroase, de boală sau de tristeţe?

  • Ce sentimente aţi avut pe măsură ce v-aţi pocăit şi aţi simţit că păcatele voastre au fost şterse (sau îndepărtate) prin intermediul ispăşirii lui Isus Hristos?

Rezumaţi Marcu 14:43-16:20 explicând că Isus a fost dus la un proces ilegal în faţa Sinedriului (conducătorii iudei) şi condamnat la moarte. După ce Salvatorul a murit pe cruce şi a înviat, El le-a apărut apostolilor Săi şi i-a însărcinat să ducă Evanghelia lumii.

Puteţi să încheiaţi lecţia depunându-vă mărturia despre adevărurile pe care le-aţi discutat astăzi.

Comentarii şi informaţii generale

Marcu 12:41-44. Bănuţii văduvei sărace

„Bănuţii pe care văduva i-a donat vistieriei templului erau monede iudaice mici, numite lepta (cuvânt în limba greacă însemnând mic). Acestea cântăreau aproximativ jumătate de gram (mai puţin de o cincime din 28 de grame) şi valorau mai puţin decât un gologan, care, în acea perioadă, era moneda romană cu cea mai mică valoare (vezi Marcu 12:42).

Faptul că văduva a dat «tot ce avea» a exemplificat devotamentul ei sincer faţă de Dumnezeu, contrastând cu prefăcătoria cărturarilor (vezi Marcu 12:38-40). Vârstnicul James E. Talmage (1862-1933), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat motivul pentru care Domnul a lăudat-o pe văduvă chiar dacă donaţia ei a fost una relativ mică: «Bogaţii au dat mai mult, dar au păstrat pentru ei mai mult; darul văduvei era tot ce avea. Nu faptul că donaţia ei a fost foarte mică a făcut ca aceasta să fie acceptabilă, ci spiritul de sacrificiu şi devotamentul sincer cu care a oferit-o» (Jesus the Christ, a 3-a ediţie [1916], p. 561-562). De asemenea, vârstnicul Talmage a spus: «Indiferent dacă este darul unui om sau al unei naţiuni, lucrul cel mai bun, dacă este oferit de bună voie şi cu intenţie pură, este întotdeauna excelent în ochii lui Dumnezeu, indiferent cât de neînsemnat este acel lucru cel mai bun în comparaţie cu altele» (The House of the Lord, ediţie revizuită [1968], p. 3)” (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 128-129).

Marcu 14:3-9 Maria Îl unge pe Salvator cu mir

Vârstnicul James E. Talmage a explicat faptul că ceea ce Maria a făcut a arătat dragostea ei mare pentru Isus:

„A unge capul unui musafir cu ulei obişnuit însemna a-i aduce onoare; a unge picioarele unui musafir însemna, de asemenea, a-i arăta o stimă deosebită; dar a unge capul şi picioarele unui musafir cu mir din abundenţă era un act de respect reverenţios oferit rar chiar şi regilor. Ceea ce a făcut Maria a fost o expresie de adorare, a fost revărsarea înmiresmată a unei inimi pline de slavă şi afecţiune” (Jesus the Christ, a 3-a ediţie, [1916], p. 512).

Marcu 14:32-36. Suferinţa Salvatorului în Ghetsimani

„Cuvintele lui Marcu depun mărturie despre realitatea şi intensitatea suferinţelor Salvatorului (vezi Marcu 14:23-36). Cuvântul din limba greacă tradus „să Se spăimânte” poate face referire la o gamă largă de emoţii, inclusiv uimire, înfiorare, suprindere urmate de un mare şoc şi de o durere imensă. Verbul din limba greacă tradus „să Se mâhnească” poate însemna faptul de a fi deprimat, demoralizat şi plin de suferinţă şi tristeţe. Împreună, aceste cuvinte descriu o agonie adâncă şi extremă. Salvatorul a spus că sufletul Său a fost «curpins de o întristare de moarte» (Marcu 14:34) – şi anume că suferinţa Sa a fost atât de intensă încât El a simţit că este pe moarte …

Vârstnicul Neal A. Maxwell (1926-2004), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a vorbit despre suferinţa provocată de ispăşire:

«În Ghetsimani, Isus, cel aflat în suferinţă, a început să Se «spăimânte» (Marcu 14:33) sau, în limba greacă, să fie «copleşit de înfiorare» şi «uluit».

Imaginaţi-vă, Iehova, Creatorul acestei lumi şi a altora, «uluit»! El nu a ştiut niciodată în mod personal procesul insuportabil şi dificil al ispăşirii. Astfel, atunci când întreaga agonie L-a cuprins, aceasta a fost mult, mult mai intensă decât Şi-ar fi putut imagina El, chiar şi cu înţelegerea unică pe care o avea! …

«Întreaga greutate a tuturor păcatelor comise de muritori – în trecut, prezent şi viitor – a apăsat asupra acelui Suflet sensibil şi fără de păcat! Toate infirmităţile şi bolile noastre au făcut parte, de asemenea, într-un fel, din aritmetica îngrozitoare a ispăşirii. (Vezi Alma 7:11-12; Isaia 53:3-5; Matei 8:17.)» («Willing to Submit», Ensign, mai 1985, p. 72-73)” (New Testament Student Manual [manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2014], p. 130).