Lecţia 6

1 Nefi 1

Introducere

Cartea lui Mormon începe cu Lehi care îşi îndeplineşte cu credinţă rolul său de profet. Lehi a fost unul dintre „[mulţii] profeţi… [care au profeţit] poporului că ei trebuie să se pocăiască” (1 Nefi 1:4). Când a profeţit despre distrugerea Ierusalimului şi a depus mărturie despre mântuirea ce vine prin Mesia, mulţi oameni l-au batjocorit şi au vrut să-l omoare. Cu toate acestea, Lehi s-a bucurat de mila şi puterea de salvare a Domnului. Pe măsură ce cursanţii învaţă despre slujirea lui Lehi, ei îşi pot spori înţelegerea despre rolul profeţilor din aceste zile. Pe măsură ce ei vor căuta dovezi ale milei şi preocupării lui Dumnezeu faţă de vieţile lor, relaţia lor cu El va deveni mai strânsă.

Studiul zilnic al scripturilor

Îi puteţi ajuta pe cursanţi să-şi îndeplinească rolul în procesul de învăţare, încurajându-i să studieze zilnic din Cartea lui Mormon. Pe tot parcursul anului, aveţi în vedere modalităţi de a-i ajuta să-şi dezvolte obiceiul de a studia zilnic din scripturi. Puteţi împărtăşi, din când în când, mărturia despre binecuvântările care rezultă din studiul zilnic al Cărţii lui Mormon.

Sugestii pentru predare

1 Nefi 1:1–3

Nefi îşi începe cronica.

Invitaţi-i pe cursanţi să citească în gând 1 Nefi 1:1–3. Rugaţi-i să identifice de ce a scris Nefi această cronică.

• Ce motive a avut Nefi să facă o cronică despre experienţele sale de viaţă?

• De ce credeţi că Nefi a simţit că era „foarte plăcut Domnului” deşi trecuse prin „multe suferinţe”?

1 Nefi 1:4–20

Lehi primeşte o viziune şi-i avertizează pe oameni că Ierusalimul va fi distrus.

Invitaţi-i pe cursanţi să se gândească la un moment în care părinţii lor i-au avertizat cu privire la un pericol.

• De ce v-au avertizat părinţii voştri cu privire la acel pericol?

• În ce feluri îi avertizează Tatăl Ceresc pe copiii Săi?

Explicaţi că prima relatare din Cartea lui Mormon vorbeşte despre o perioadă în care mulţi oameni din Ierusalim erau ticăloşi. Invitaţi un cursant să citească 1 Nefi 1:4. Rugaţi-i pe cei din clasă să găsească în ce moduri i-a avertizat Domnul pe oamenii din Ierusalim.

Explicaţi că Lehi, tatăl lui Nefi, s-a aflat printre acei „mulţi profeţi” menţionaţi în acest verset. El i-a avertizat pe oameni că trebuie să se pocăiască. Pentru a-i ajuta pe cursanţi să descopere avertizările şi învăţăturile lui Lehi, organizaţi-i în echipe de câte doi şi rugaţi fiecare echipă să citească 1 Nefi 1:5–13. Rugaţi-i să identifice lucrurile pe care le-a văzut Lehi în viziune, fie însemnându-şi scripturile, fie făcând o listă pe hârtie. Acordaţi-le perechilor câteva minute să discute despre următoarea întrebare. (Puteţi scrie această întrebare pe tablă.)

• Cum v-aţi simţi dacă aţi vedea în viziune că oraşul vostru urmează să fie distrus?

După activitate, invitaţi cursanţii să citească în gând 1 Nefi 1:15, pentru a descoperi ce sentimente a avut Lehi în urma acestei viziuni.

• Care a fost reacţia lui Lehi faţă de lucrurile pe care le-a văzut?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Nefi 1:14–15. Îndemnaţi clasa să caute motivele pentru care s-a bucurat Lehi. (Poate va trebui să explicaţi că, deşi Lehi a aflat că Ierusalimul urma să fie distrus, el a văzut, de asemenea, că cei care se încredeau în Dumnezeu nu aveau să piară.)

• În ce momente dificile din viaţa voastră L-aţi putut lăuda pe Dumnezeu?

• Care sunt câteva dintre binecuvântările pe care le primim pentru că recunoaştem, atunci când trecem prin momente dificile, „bunătatea şi îndurarea” Domnului?

Rugaţi un cursant să citească cu glas tare următoarea afirmaţie:

„Asemenea profeţilor din vechime, profeţii de astăzi depun mărturie despre Isus Hristos şi predau Evanghelia Sa. Ei fac cunoscută voinţa şi caracterul adevărat al lui Dumnezeu. Ei vorbesc cu mult curaj şi clar, demascând păcatul şi avertizând despre consecinţele acestuia. Din când în când, ei ar putea fi inspiraţi să profeţească despre evenimente viitoare spre binele nostru” (Fideli credinţei: referinţe pentru Evanghelie [2004], p. 142).

Subliniaţi faptul că Lehi este un exemplu al adevărului că profeţii avertizează împotriva păcatului şi propovăduiesc că salvarea vine prin Isus Hristos. (Puteţi scrie acest adevăr pe tablă.)

Invitaţi cursanţii să citească cu glas tare 1 Nefi 1:19–20.

• Ce a propovăduit Lehi?

• Cum au reacţionat oamenii la învăţăturile lui Lehi?

• De ce resping unii oameni din zilele noastre mesajele care vin din partea profeţilor Domnului?

• Când aţi fost binecuvântaţi sau protejaţi pentru că aţi urmat profetul?

1 Nefi 1:20

Nefi depune mărturie despre îndurarea blândă a Domnului.

Scoateţi în evidenţă faptul că, în cea de-a doua frază din 1 Nefi 1:20, Nefi îşi întrerupe povestirea pentru a împărtăşi un mesaj tuturor celor care-i citesc cuvintele. Rugaţi cursanţii să citească individual 1 Nefi 1:20, căutând mesajul pe care Nefi vrea să ni-l transmită. După cum este nevoie, îndreptaţi-le atenţia asupra expresiei pe care a folosit-o Nefi pentru a-şi prezenta mesajul („Eu, Nefi, vă voi arăta…”).

Căutaţi expresii cheie

O modalitate de a-i ajuta pe cursanţi să aibă o mai bună experienţă în studiul zilnic al scripturilor este de a-i învăţa să caute expresii cheie. Autorii Cărţii lui Mormon au folosit, adesea, expresii cheie pentru a accentua învăţămintele pe care încercau să le transmită sau pentru a recapitula principii pe care le-au propovăduit – expresii de genul „vă voi arăta”, „astfel, [noi] vedem” şi „vă vorbesc”. Îndemnaţi cursanţii să acorde atenţie învăţămintelor care se desprind din astfel de expresii.

• În ce fel vă ajută faptul că acordaţi atenţie deosebită acestui fel de expresii în studiul personal al Cărţii lui Mormon?

• Ce a vrut Nefi să ne arate?

Invitaţi un cursant să citească cu glas tare 1 Nefi 1:20. Invitaţi un alt cursant să citească Moroni 10:3. Rugaţi-i pe cei din clasă să găsească idei asemănătoare în ambele versete.

• Ce idee asemănătoare au vrut Nefi şi Moroni să observe cititorii Cărţii lui Mormon?

Ajutaţi cursanţii să identifice acest principiu: Îndurarea blândă a Domnului este oferită tuturor celor care dau dovadă de credinţă în El. (Puteţi scrie acest principiu pe tablă.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă ce este îndurarea blândă a Domnului şi cum să o recunoască în viaţa lor, împărtăşiţi următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Îndurarea blândă a Domnului înseamnă binecuvântări foarte personale şi individualizate, întărire, putere, protecţie, asigurare, îndrumare, amabilitate iubitoare, consolare, sprijin şi daruri spirituale pe care le primim de la Domnul Isus Hristos, datorită Lui şi prin El…

Îndurarea blândă a Domnului nu apare întâmplător sau pur şi simplu prin coincidenţă. Credinţa, supunerea şi umilinţa invită îndurarea blândă în vieţile noastre şi deseori aceasta se întâmplă exact în momentul [în care] Domnul ne arată cum să recunoaştem şi să preţuim aceste binecuvântări importante.

Nu ar trebui să subestimăm sau să trecem cu vederea puterea îndurării blânde a Domnului” („Îndurarea blândă a Domnului”, Ensign sau Liahona, mai 2005, p. 99–100).

• În ce fel a explicat vârstnicul Bednar expresia „îndurarea blândă a Domnului”?

• Ce exemple ale îndurării blânde a Domnului aţi văzut în vieţile voastre sau ale persoanelor pe care le cunoaşteţi?

După ce li se acordă cursanţilor timp să răspundă la aceste întrebări, invitaţi-i să se gândească cum pot recunoaşte mai bine îndurarea blândă a Domnului în vieţile lor. Îndemnaţi-i să fie mai atenţi la îndurarea blândă pe care le-o oferă Domnul. Puteţi sugera să-şi consemneze experienţele legate de îndurarea blândă a Domnului în jurnalele lor. Le puteţi acorda timp să scrie în jurnalele lor pentru studiul scripturilor sau în caietele lor pentru seminar unul sau două moduri în care Domnul le-a oferit îndurarea Sa blândă.

Încheiaţi repetând mărturia lui Nefi din 1 Nefi 1:20 referitoare la îndurarea blândă a Domnului. Împărtăşiţi-vă mărturia despre realitatea binecuvântărilor Domnului şi grijii pe care o poartă fiecăruia dintre noi. Îndemnaţi cursanţii să caute exemple ale îndurării blânde a Domnului în viaţa lor şi în întreg cuprinsul Cărţii lui Mormon.

Comentarii şi informaţii generale

1 Nefi 1:2. „Limba egiptenilor”

Nefi a spus că şi-a scris cronica în „limba egiptenilor” (1 Nefi 1:2). După aproximativ 470 de ani, regele Beniamin şi-a învăţat fiii „limba egiptenilor” (Mosia 1:1-4). Expresia „[egipteană reformată]” apare în Mormon 9:32. Moroni a indicat că, până în zilele sale, aproximativ 1.000 de ani de la timpul în care au trăit Lehi şi Nefi, oamenii schimbaseră limbile egipteană şi ebraică pe care le folosiseră Lehi şi Nefi.

1 Nefi 1:4. „Mulţi profeţi”

Nefi a spus că „mulţi profeţi” au venit printre oamenii din Ierusalim. Ştim că Ieremia, Obadia, Naum, Habacuc şi Ţefania au fost cu toţii profeţi care au trăit în aceeaşi perioadă şi au depus mărturie în Împărăţia lui Iuda. Ieremia 35:15 include un comentariu asemănător despre numeroşii profeţi care au fost trimişi de Domnul pentru a avertiza poporul (vezi, de asemenea, 2 Cronici 36:15-16).

Ieremia a fost un profet puternic, contemporan lui Lehi şi Nefi, aşa cum se menţionează în 1 Nefi 5:13 şi 7:14. El a slujit printre iudei între anii 626 î.H. - 586 î.H. Spre deosebire de Lehi, Ieremia a rămas în Ierusalim şi a continuat să-i cheme pe oameni la pocăinţă (vezi Ghid pentru scripturi, „Ieremia”). După ce Lehi a părăsit Ierusalimul, Ieremia a fost aruncat în închisoare. În timp ce se afla în închisoare, el a scris cartea Plângerile lui Ieremia, în care a deplâns distrugerea Ierusalimului şi faptul că oamenii nu s-au pocăit.

Idei suplimentare pentru predare

1 Nefi 1:2-3, 20. Să consemnăm îndurarea blândă din vieţile noastre

• Ce însemnătate are faptul de a vă consemna experienţele într-un jurnal?

Nefi a depus mărturie despre îndurarea blândă a Domnului în viaţa sa. El ne-a învăţat că toţi cei care au credinţă în Isus Hristos pot avea parte de o asemenea binecuvântare. Preşedintele Henry B. Eyring, din Prima Preşedinţie, a descris un moment în care a simţit îndemnul de a consemna dovezi ale bunătăţii lui Dumnezeu faţă de familia dânsului:

„Am venit acasă târziu de la o îndatorire de la Biserică. Se întunecase deja. Socrul meu, care locuia lângă noi, m-a surprins în timp ce mă îndreptam spre uşa de la intrarea casei mele. Căra pe umeri o grămadă de ţevi, mergând foarte repede, şi era îmbrăcat în hainele de lucru. Ştiam că tot lucra la un sistem de pompare a apei de la un izvor aflat sub proprietatea noastră.

Mi-a zâmbit, a vorbit în şoaptă, şi apoi a zbughit-o pe lângă mine în întuneric pentru a-şi continua munca. Am făcut câţiva paşi spre casă, gândindu-mă la ce făcea el pentru noi şi, cum am ajuns lângă uşă, am auzit în mintea mea – nu din glasul meu – aceste cuvinte: «Nu îţi ofer aceste experienţe pentru tine. Notează-le».

Am intrat. Nu m-am dus la culcare. Deşi eram obosit, am scos o foaie de hârtie şi am început să scriu. Şi cum făceam aşa, am înţeles mesajul pe care-l auzisem în mintea mea. Trebuia să ţin o evidenţă, astfel încât copiii mei să citească, la un moment dat în viitor, despre cum am văzut influenţa mâinii lui Dumnezeu binecuvântând familia noastră…

Am scris câteva rânduri în fiecare zi timp de ani de zile. N-am ratat nicio zi, indiferent de cât de obosit eram sau de cât de devreme trebuia să încep următoarea zi. Înainte de a începe să scriu, mă gândeam la această întrebare: «Am văzut influenţa mâinii lui Dumnezeu întinsă azi spre a ne atinge pe mine şi pe copiii mei sau pe familia noastră?». Tot gândindu-mă, ceva a început să se întâmple. Gândindu-mă la cele întâmplate peste zi, vedeam dovada a ceea ce făcuse Dumnezeu pentru unul dintre noi şi pe care nu o sesizasem în momentele ocupate ale zilei” („O, aduceţi-vă aminte, aduceţi-vă aminte”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 66-67).

1 Nefi 1:4-20. Analogii între Lehi şi Joseph Smith

Invitaţi cursanţii să citească 1 Nefi 1:4-20 şi să fie atenţi la evenimentele majore din această perioadă a vieţii lui Lehi. Apoi, rugaţi-i să recapituleze Joseph Smith – Istorie 1:1-35 şi să fie atenţi la evenimentele majore din viaţa profetului Joseph Smith. Rugaţi cursanţii să găsească analogii între viaţa lui Lehi şi cea a lui Joseph Smith. (Răspunsurile pot fi: amândoi L-au căutat pe Dumnezeu în rugăciune sinceră, I-au văzut pe Tatăl şi pe Fiul, le-au spus altora despre viziunile lor, au fost respinşi de mulţi oameni, vieţile le-au fost ameninţate, au trebuit să se mute în locuri noi şi L-au pus pe Dumnezeu mai presus de bunurile lumeşti şi de lauda lumii.)