Lecţia 90: Alma 32

Lecţia 90

Alma 32

Introducere

După ce au văzut modalitatea apostată de preaslăvire a zoramiţilor, Alma şi colegii săi au început să le predice cuvântul lui Dumnezeu. Au început să aibă un oarecare succes în rândul oamenilor care erau săraci şi care au fost alungaţi din sinagogile lor. Comparând cuvântul lui Dumnezeu cu o sămânţă, Alma i-a învăţat pe oameni cum să-l primească şi cum să-şi dezvolte credinţa.

Sugestii pentru predare

Alma 32:1–16

Zoramiţii umili demonstrează că sunt pregătiţi să asculte cuvântul lui Dumnezeu.

Invitaţi cursanţii să-şi imagineze că dumneavoastră sunteţi un prieten care i-a întrebat cum poate să ştie că Evanghelia lui Isus Hristos este adevărată. Întrebaţi-i ce v-ar spune pentru a vă ajuta să dobândiţi o mărturie.

După ce cursanţii îşi împărtăşesc gândurile, scrieţi pe tablă: Cum să dobândiţi şi să întăriţi o mărturie. Spuneţi cursanţilor că, de-a lungul lecţiei, dumneavoastră veţi face o listă cu principiile şi cunoştinţele pe care ei le descoperă despre cum să dobândeşti şi să întăreşti o mărturie.

Amintiţi cursanţilor că Alma şi fraţii săi au observat falsa preaslăvire a zoramiţilor, un grup de nefiţi apostaţi. Supărat din cauza ticăloşiei oamenilor, el s-a rugat pentru alinare şi pentru puterea de a fi în stare să le propovăduiască. (Vezi Alma 31.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 32:1–3. Rugaţi membrii clasei să afle care dintre zoramiţi au fost interesaţi de mesajele misionarilor. Rugaţi-i să vă spună ce au aflat.

Potrivit celor relatate în Alma 32:3, de ce erau aceşti oameni consideraţi săraci? („Ei erau săraci în ceea ce priveşte lucrurile lumeşti; şi ei, de asemenea, erau săraci în inimă.”)
Ce credeţi că înseamnă să fii „[sărac] în inimă”?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, invitaţi mai mulţi cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, Alma 32:4–12. (Cursanţii pot sugera că a fi sărac în inimă înseamnă să fii umil, dornic să te pocăieşti şi pregătit să auzi cuvântul lui Dumnezeu.)

Cum reflectă întrebarea din Alma 32:5 faptul că zoramiţii erau săraci în inimă?
Cum le-a adus sărăcia binecuvântări membrilor acestui grup de zoramiţi?
Ce ne învaţă aceste versete despre dobândirea şi întărirea unei mărturii? (În timp ce cursanţii împărtăşesc principii diferite, scrieţi-le sub titlul de pe tablă. Asiguraţi-vă că ei identifică următorul principiu: Umilinţa ne pregăteşte să primim cuvântul lui Dumnezeu.)
De ce este importantă umilinţa pentru procesul dobândirii şi întăririi unei mărturii?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Alma 32:13–16. Rugaţi membrii clasei să găsească două modalităţi diferite prin care oamenii pot deveni umili. (Oamenii pot alege să fie umili sau pot fi constrânşi să fie umili.)

Ce putem învăţa despre umilinţă din aceste versete? (Ajutaţi cursanţii să identifice următorul principiu: Suntem mai binecuvântaţi când alegem să fim umili decât atunci când suntem constrânşi să fim umili.) De ce credeţi că este mai bine să alegem să fim umili?
Ce credeţi că înseamnă să devii umil „din cauza cuvântului”? (Alma 32:14). Cum este acest lucru valabil în ceea ce priveşte atitudinile noastre la adunările Bisericii, la seminar sau din timpul studiului scripturilor împreună cu familia?

Alma 32:17–43

Alma îi învaţă pe zoramiţi cum să aibă o credinţă mai mare.

Explicaţi că Alma a identificat o idee greşită pe care mulţi o au despre dobândirea unei mărturii. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 32:17–18 în timp ce membrii clasei descoperă care este această idee greşită.

Ce idee greşită aveau mulţi oameni despre dobândirea unei mărturii?
Ce este în neregulă cu faptul de a cere un semn înainte de a crede? (Puteţi să le amintiţi cursanţilor exemplul lui Şerem din Iacov 7:13–16 şi pe cel al lui Corihor din Alma 30:43–52. De asemenea, puteţi să le cereţi să citească Doctrină şi legăminte 63:9 pentru a sublinia faptul că semnele apar ca urmare a credinţei şi nu sunt ceva ce trebuie să cerem înainte de a avea credinţă.)

Explicaţi că Alma i-a învăţat pe oameni ce este credinţa. Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 32:21 şi să găsească definiţia credinţei dată de Alma. Atrageţi atenţia că acest verset este un fragment care conţine o scriptură de bază. Îi puteţi încuraja pe cursanţi să-l marcheze într-un mod distinct pentru a-l putea găsi cu uşurinţă.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 32:22 şi să găsească un sfat despre cum să dobândeşti şi să întăreşti o mărturie. Invitaţi-i să vă spună ce au găsit.

Adăugaţi la lista scrisă pe tablă: Amintiţi-vă de mila lui Dumnezeu şi credeţi în cuvântul lui Dumnezeu.

De ce sunt aceste fapte importante pentru dezvoltarea credinţei noastre?

Explicaţi că, pentru a-i ajuta pe zoramiţi să înţeleagă cum să creadă în cuvântul lui Dumnezeu, Alma le-a propus să facă un experiment.

De ce fac oamenii experimente ştiinţifice? (Pentru a afla dacă o teorie sau o idee este adevărată.)

Rugaţi cursanţii să descrie experimentele pe care le-au făcut la orele de chimie sau fizică sau în alte împrejurări. Ajutaţi-i să înţeleagă faptul că experimentele necesită ca cercetătorul să acţioneze, nu doar să ghicească. În mod asemănător, procesul de a dobândi sau întări o mărturie necesită acţiune.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 32:27. Rugaţi membrii clasei să afle ce experiment i-a invitat Alma pe zoramiţi să facă. Adăugaţi listei scrise pe tablă: Puneţi la încercare cuvântul.

La ce credeţi că s-a referit Alma atunci când a spus să „[punem] la încercare cuvintele [sale]”?
La ce credeţi că s-a referit Alma când a spus să „[ne trezim] şi [să ne deşteptăm] aptitudinile”? (Puteţi explica faptul că termenul aptitudinile se referă la abilitatea noastră de a gândi, de a acţiona şi de a realiza lucruri. Alma invita oamenii să acţioneze conform cuvintelor sale. Puteţi adăuga la lista scrisă pe tablă: Treziţi-vă şi deşteptaţi-vă aptitudinile.)
Ce credeţi că înseamnă să „dovediţi un pic de credinţă”?

Pentru a ajuta cursanţii să afle cum pot începe să realizeze acest experiment în viaţa lor, invitaţi-i să citească, în gând, Alma 32:28.

Cu ce a comparat Alma cuvântul lui Dumnezeu? (Cu o sămânţă.)
Care sunt unele dintre sursele unde putem găsi cuvântul lui Dumnezeu? (Răspunsurile lor pot să includă următoarele afirmaţii: scripturile, învăţăturile profeţilor din zilele din urmă şi revelaţia personală de la Duhul Sfânt.)
Ce a spus Alma că trebuie să facem cu această „sămânţă”?

Scrieţi pe tablă răspunsurile cursanţilor. Puteţi să le scrieţi sub titlul Puneţi la încercare cuvântul, pe care l-aţi scris mai devreme. Lista poate include următoarele elemente:

Faceţi loc cuvântului (sau seminţei) să fie plantat în inima voastră.
Nu aruncaţi cuvântul afară prin necredinţa voastră.
Recunoaşteţi creşterea cuvântului înăuntrul vostru.

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă ceea ce au citit despre experiment, adresaţi-le următoarele întrebări:

Cum se aseamănă cuvântul lui Dumnezeu cu o sămânţă care poate fi plantată în inimile noastre? (Răspunsurile lor pot să includă următoarele afirmaţii: poate creşte, poate să ne întărească şi trebuie să o îngrijim.)

În timp ce cursanţii discută despre compararea cuvântului lui Dumnezeu cu o sămânţă, invitaţi-i să citească, în gând, Alma 33:22–23. Înainte ca ei să citească, rugaţi-i să afle cum a explicat Alma „acest cuvânt”. Ajutaţi-i să înţeleagă faptul că se referă la Isus Hristos şi la ispăşirea Sa.

Ce credeţi că înseamnă să „[facem] loc” pentru a planta cuvântul în inimile noastre? (Vezi Alma 32:28. Răspunsurile lor pot să includă următoarele afirmaţii: trebuie să ne deschidem inimile şi trebuie să facem loc în viaţa noastră pentru studiul scripturilor.)
Ce credeţi că înseamnă să simţiţi cuvântul lui Dumnezeu „[crescând]” înăuntrul vostru? În cazul în care cuvântul lui Dumnezeu creşte înăuntrul vostru, ce se întâmplă cu mărturia şi credinţa voastră?
Când v-a lărgit sufletul şi v-a luminat înţelegerea cuvântul lui Dumnezeu?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, din Alma 32:29–34. Invitaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să găsească acele cuvinte şi expresii care descriu ceea ce au învăţat despre cuvântul lui Dumnezeu. Apoi, rugaţi cursanţii să citească cuvintele şi expresiile pe care le-au găsit şi să explice de ce le-au ales. Faceţi referire la desenul de pe tablă şi întrebaţi:

De ce nu ar fi încă perfectă credinţa noastră după ce am făcut acest experiment? Ce credeţi că trebuie să facem în plus pentru a dobândi o mărturie permanentă despre Evanghelie?
Cum se aseamănă procesul de a ajuta un pom să crească cu procesul de a întări o mărturie?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Alma 32:35–40. Rugaţi membrii clasei să afle ce sfat a oferit Alma despre cum să încheie acest experiment.

Potrivit celor relatate în Alma 32:37–40, ce trebuie să facem pentru ca a noastră credinţă în cuvântul lui Dumnezeu să continue să crească? (Adăugaţi listei scrise pe tablă afirmaţia: Îngrijiţi cuvântul.)
Ce putem face pentru a îngriji cuvântul? (Răspunsurile lor pot să includă următoarele afirmaţii: putem să studiem zilnic din scripturi, să ne rugăm pentru îndrumare în timp ce studiem, să căutăm metode de a pune în practică în viaţa noastră învăţăturile scripturilor şi ale profeţilor din zilele din urmă şi să împărtăşim ceea ce învăţăm.)
Ce se întâmplă când neglijăm un pom sau nu reuşim să-l îngrijim? Ce se întâmplă când neglijăm cuvântul lui Dumnezeu care a fost plantat în inimile noastre?

Rugaţi cursanţii să scrie în caietele pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor ceea ce au învăţat din Alma 32 despre cum să dobândeşti şi să întăreşti o mărturie. De asemenea, le puteţi sugera cursanţilor să scrie aceste afirmaţii scurte în scripturile lor, lângă Alma 32:37–43.

Invitaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce au scris. În timp ce împărtăşesc ce au scris, asiguraţi-vă că ei exprimă faptul că, dacă vom îngriji cu sârguinţă cuvântul lui Dumnezeu din inimile noastre, credinţa şi mărturia noastră despre Isus Hristos şi Evanghelia Sa vor creşte.

Rugaţi cursanţii să citească Alma 32:41–43 şi să caute descrierea pe care Alma a făcut-o pomului şi fructului.

Unde în Cartea lui Mormon se mai găseşte o descriere a unui pom cu un fruct care este „dulce, mai presus decât orice lucru care este dulce”? (Puteţi să le amintiţi cursanţilor despre descrierea pomului vieţii din 1 Nefi 8:11–12 şi 1 Nefi 11:9–24.)
În viziunea lui Lehi şi a lui Nefi despre pomul vieţii, ce reprezintă pomul şi fructul? (Pomul reprezintă dragostea lui Dumnezeu, exprimată prin intermediul Salvatorului şi a ispăşirii Sale, iar fructul reprezintă binecuvântările pe care noi le putem primi prin intermediul ispăşirii. Vezi lecţia 12 din acest manual.)
În viziunea lui Lehi şi a lui Nefi, cum ajung oamenii la pom? (Urmând bara de fier, care reprezintă cuvântul lui Dumnezeu.) Cum se aseamănă acest lucru cu respectiva comparaţie a lui Alma a cuvântului lui Dumnezeu cu o sămânţă?

Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească cum au urmat exerciţiul descris în Alma 32. Întrebaţi-i în ce mod le-a influenţat vieţile acest exerciţiu. Puteţi împărtăşi propriile experienţe legate de momentele când aţi simţit puterea cuvântului lui Dumnezeu.

Scriptură de bază – Alma 32:21

Rugaţi cursanţii să folosească Alma 32:21 pentru a determina modul în care oamenii din situaţiile de mai jos îşi exercită sau nu credinţa.

O tânără fată vrea o dovadă fizică privind adevărul Cărţii lui Mormon, înaintea ca ea să creadă acest lucru.
Un tânăr băiat aude că toţi tinerii băieţi demni trebuie să slujească în misiune cu timp deplin. Deşi familia lui este săracă, el este hotărât să slujească şi face pregătirile necesare.
O tânără fată vrea să devină curată de păcatele ei prin intermediul ispăşirii lui Isus Hristos. Ea ştie că trebuie să mărturisească anumite păcate episcopului ei pentru a se putea pocăi pe deplin. Ea stabileşte o întâlnire cu episcopul ei.

Notă. Puteţi folosi această idee în timpul lecţiei, atunci când prezentaţi fragmentul care conţine scriptura de bază, sau o puteţi folosi la sfârşitul lecţiei.

Comentarii şi informaţii generale

Alma 32:21-22, 26-27. Credinţa ca alegere

Episcopul Richard C. Edgley, din Episcopatul care prezidează, ne-a învăţat ce este credinţa, o alegere:

„Din cauza conflictelor şi a provocărilor de care avem parte în lumea de astăzi, doresc să sugerez o singură alegere – o alegere a păcii şi a protecţiei, o alegere care este potrivită pentru toţi. Această alegere este credinţa. Fiţi atenţi, căci credinţa nu este un dar oferit fără a gândi, a dori sau fără efort. Nu o primim aşa cum roua cade din cer. Salvatorul a spus: «Veniţi la Mine» (Matei 11:28) şi «Bateţi, şi vi se va da» (Matei 7:7). Aceste verbe indică acţiuni – veniţi, bateţi. Acestea sunt alegeri. Prin urmare, vă spun să alegeţi credinţa. Alegeţi credinţa în locul îndoielii, alegeţi credinţa în locul temerii, alegeţi credinţa în locul necunoscutului şi al nevăzutului şi alegeţi credinţa în locul pesimismului.

Binecunoscuta discuţie a lui Alma despre credinţă din capitolul 32 din Alma, din Cartea lui Mormon, reprezintă o serie de alegeri care asigură dezvoltarea şi păstrarea credinţei noastre. Alma ne îndrumă să alegem. Cuvintele lui au fost cuvinte care descriu acţiuni declanşate prin alegere. El a folosit cuvintele trezi, deştepta, a pune la încercare, doriţi, lucreze şi plantaţi. Apoi, Alma a explicat că, dacă facem aceste alegeri şi nu aruncăm sămânţa afară prin necredinţă, atunci «ea va începe să crească înăuntrul piepturilor [noastre]» (Alma 32:28).

Da, credinţa este o alegere şi trebuie căutată şi dezvoltată. Prin urmare, suntem responsabili pentru propria noastră credinţă. De asemenea, suntem responsabili pentru lipsa noastră de credinţă. Alegerea vă aparţine” („Credinţa – alegerea vă aparţine”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 31-32).

Alma 32:40-43. Să căutăm o mărturie vie

Preşedintele Henry B. Eyring, din Prima Preşedinţie, a identificat moduri în care putem să ne îngrijim mărturiile:

„Mărturia trebuie să fie îngrijită prin rugăciunea făcută cu credinţă, ospătarea din cuvântul lui Dumnezeu din scripturi şi supunerea faţă de adevărul pe care l-am primit. Este periculos să neglijăm rugăciunea. Mărturia noastră este în pericol dacă studiem şi citim doar ocazional din scripturi. Ele reprezintă o hrană necesară pentru mărturia noastră…

Ospătarea din cuvântul lui Dumnezeu, rugăciunea spusă din inimă şi supunerea faţă de poruncile Domnului trebuie să aibă loc în mod consecvent şi permanent pentru ca mărturia voastră să crească şi să prospere. Noi, toţi, ne confruntăm uneori cu situaţii pe care nu le putem controla, care ne întrerup obiceiul de a studia scripturile. Pot exista perioade de timp în care alegem să nu ne rugăm. Pot exista porunci pe care alegem să le ignorăm o vreme.

Dar dorinţa de a avea o mărturie vie nu vi se va împlini dacă uitaţi avertismentul şi promisiunea lui Alma [32:40-43]” („O mărturie vie”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 127).