Lecţia 56
Mosia 7-8
Introducere
Cu aproximativ 80 de ani înainte ca Mosia, fiul regelui Beniamin, să devină rege, un bărbat pe nume Zenif a condus un grup de nefiţi din Zarahemla în ţara lui Nefi, pe care au considerat-o „ţara moştenirii lor” (vezi Omni 1:27-30). Regele Mosia a consimţit ca un bărbat pe nume Amon să conducă un grup mic către ţara lui Nefi pentru a afla ce s-a întâmplat cu grupul condus de Zenif. Amon şi tovarăşii săi au descoperit că urmaşii grupului lui Zenif erau înrobiţi de către lamaniţi. Limhi, nepotul lui Zenif, era regele lor. Venirea lui Amon a adus speranţă lui Limhi şi poporul său. Limhi l-a întrebat pe Amon dacă putea tălmăci inscripţiile de pe cele 24 de plăci de aur pe care poporul său le descoperise. Amon a explicat că regele din Zarahemla, regele Mosia, era văzător şi putea tălmăci aceste cronici din vechime.
Sugestii pentru predare
Mosia 7
Amon găseşte ţara lui Lehi-Nefi şi află despre felul în care poporul regelui Limhi a devenit înrobit de către lamaniţi.
Scrieţi pe tablă următoarele: a jeli: a regreta sau a fi trist
-
Care sunt câteva motive din cauza cărora oamenii pot jeli?
Invitaţi cursanţii să citească, cu glas tare, Mosia 7:24 şi rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi. Subliniaţi expresia „toate acestea din cauza nedreptăţii”. Explicaţi că acest verset se referă la lucruri care s-au întâmplat din cauza alegerilor greşite ale unui grup de oameni. Invitaţi cursanţii să se gândească dacă au jelit vreodată pentru un lucru care s-a întâmplat „din cauza nedreptăţii”. Explicaţi că astăzi vor studia Mosia 7-8 pentru a învăţa despre un rege pe nume Limhi şi despre motivul pentru care poporul său a jelit. Invitaţi cursanţii să caute lucrurile pe care Limhi a încurajat poporul să le facă pentru a-şi depăşi tristeţea.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 7:1. Rugaţi membrii clasei să identifice două locuri menţionate în aceste versete. Desenaţi pe tablă prima reprezentare grafică din această lecţie şi invitaţi cursanţii să facă acelaşi lucru în jurnalul pentru studiul scripturilor sau în caietul pentru seminar. Când folosiţi această reprezentare grafică, explicaţi faptul că Biserica nu are o poziţie oficială privind amplasarea geografică a evenimentelor din Cartea lui Mormon, cu excepţia faptului că ele au avut loc pe meleagurile americane.
Notă. Pe măsură ce studiază Cartea lui Mosia, cursanţii vor adăuga mai multe detalii la această reprezentare grafică. Pentru a vă asigura că au destul loc să adauge aceste detalii, copiaţi reprezentarea grafică pe tablă aşa cum apare aici. Atrageţi atenţia asupra spaţiului lăsat gol, înainte ca membrii clasei să înceapă să deseneze. (Reprezentarea grafică completă se găseşte în anexa de la sfârşitul acestui manual.)
Explicaţi faptul că, atunci când familia lui Lehi a ajuns pe pământul făgăduit, ea s-a stabilit în ţara lui Nefi (care mai este numită câteodată ţara lui Lehi-Nefi sau ţara primei moşteniri). La scurt timp după ce Lehi a murit, Domnul i-a poruncit lui Nefi să fugă în pustiu, luând cu el pe toţi cei care au dorit să-l urmeze. Poporul lui Nefi a continuat să trăiască în ţara lui Nefi, dar era separat de cei care i-au urmat pe Laman şi Lemuel. După mulţi ani, Domnul a poruncit unui grup de nefiţi să fugă din ţara lui Nefi. Acest grup s-a stabilit, în cele din urmă, în ţara numită Zarahemla, care era la nord de ţara lui Nefi.
După multe generaţii, un bărbat pe nume Zenif a condus un grup de nefiţi către ţara lui Nefi ca să „stăpânească ţara moştenirii lor” (vezi Omni 1:27-30). Zenif făcuse parte dintr-un alt grup care eşuase în încercarea de a se stabili în acea zonă (vezi Mosia 9:1-2). Invitaţi cursanţii să deseneze o săgeată de la Zarahemla la ţara lui Nefi şi să scrie pe ea „grup de nefiţi condus de Zenif”. Acest grup a părăsit Zarahemla cu aproximativ 80 de ani înainte ca Mosia să devină rege.
Invitaţi cursanţii să parcurgă repede Mosia 7:1 şi să caute lucrurile pe care Mosia voia să le afle. După ce împărtăşesc ceea ce au găsit, invitaţi-i să citească Mosia 7:2-3 pentru a descoperi ce a făcut Mosia pentru a găsi răspuns la întrebarea sa. Rugaţi cursanţii să deseneze o a doua săgeată de la Zarahemla la ţara lui Nefi, reprezentând călătoria făcută de grupul condus de Amon şi să o denumească astfel.
Rezumaţi Mosia 7:4-11 prin a explica faptul că Amon a găsit oraşul în care locuiau urmaşii poporului lui Zenif, sub domnia nepotului lui Zenif, Limhi. Limhi a văzut grupul condus de Amon în afara porţilor oraşului. Crezând că ei erau unii dintre preoţii ticăloşi ai tatălui său decedat, Noe, a ordonat gărzilor sale să-i prindă şi să-i ducă în închisoare (vezi Mosia 21:23). El i-a obligat să-i răspundă la întrebări după două zile. Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Mosia 7:12-15 şi să caute care a fost reacţia lui Limhi când a aflat cine era Amon şi de unde era.
-
De ce a fost Limhi atât de fericit să afle că Amon era din ţara lui Zarahemla?
Faceţi, din nou, referire la cuvântul a jeli de pe tablă. Rezumaţi Mosia 7:16-19 explicând faptul că regele Limhi şi-a adunat poporul pentru a-l prezenta pe Amon, pentru a le vorbi despre cauza tristeţii şi regretului lor şi pentru a-i ajuta să ştie la cine să apeleze pentru eliberare.
Scrieţi pe tablă cuvântul cauze sub definiţia lui a jeli. Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, din Mosia 7:20-28. Rugaţi membrii clasei să caute cauzele pe care Limhi le-a identificat ca stând la baza încercărilor şi tristeţii lor. (Poate fi de ajutor să le spuneţi cursanţilor că profetul menţionat în Mosia 7:26 este Abinadi, care a fost omorât în timpul domniei regelui Noe, tatăl lui Limhi.) După ce au fost citite versetele, invitaţi câţiva cursanţi să scrie pe tablă, sub cauze, ceea ce au găsit.
-
Care pare să fi a fost principala cauză a suferinţei poporului? (nedreptatea sau păcatul)
Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Mosia 7:29-32. Invitaţi-i să aleagă o expresie care arată faptul că Limhi a înţeles legătura dintre păcatele poporului şi tristeţea lui. (Le puteţi explica faptul că pleavă se referă la resturile care rămân după ce grâul a fost treierat. În Mosia 7:30, a „culege [pleavă]” înseamnă a primi ceva nefolositor.) Invitaţi câţiva cursanţi să citească şi să explice cuvintele pe care le-au ales.
-
Cum ne poate ajuta faptul de a recunoaşte consecinţele păcatelor noastre?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 7:33. Rugaţi membrii clasei să caute ceea ce Limhi a rugat poporul să facă.
-
Ce principii putem învăţa de la Limhi şi poporul său despre efectul admiterii faptului că am greşit şi despre părerea de rău pentru păcatele noastre? (Pe măsură ce cursanţii identifică adevărurile din acest capitol, ajutaţi-i să vadă că recunoaşterea că am păcătuit şi părerea de rău ne pot ajuta să ne întoarcem către Domnul pentru eliberare. Puteţi scrie acest principiu pe tablă.)
Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine acest principiu, rugaţi-i să-şi imagineze că au o persoană dragă căreia îi pare rău pentru păcatele comise şi doreşte să se pocăiască şi să se întoarcă la Domnul, dar nu ştie cum să facă aceasta. Depuneţi mărturie că sfatul lui Limhi oferit poporului său în Mosia 7:33 conţine modalitatea de a depăşi tristeţea şi regretul rezultate în urma păcatului. Invitaţi cursanţii să caute în Mosia 7:33 expresii care ar putea ajuta pe cineva să înveţe cum să se „[întoarcă spre] Domnul”. (Le puteţi sugera să sublinieze aceste expresii.)
După ce au avut suficient timp să caute, invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească expresiile găsite. Rugaţi fiecare cursant să explice înţelesul expresiei pe care a găsit-o prin (1) a o reda în cuvintele proprii sau (2) prin a da exemple de fapte sau atitudini de care ar da dovadă o persoană care încearcă să pună în practică principiile care se găsesc în aceste expresii.
Rugaţi cursanţii să se gândească dacă au păcate de care încă nu s-au pocăit şi care pricinuiesc tristeţe şi regret atât lor, cât şi celor dragi. Invitaţi cursanţii să răspundă la următoarea întrebare în jurnalul pentru studiul scripturilor:
-
Cum puteţi pune în practică în viaţa voastră învăţăturile din Mosia 7:33?
Împărtăşiţi-vă mărturia că, atunci când ne întoarcem către Domnul cu toată inima şi cu toată mintea, El ne va elibera pe noi din tristeţea cauzată de păcat.
Mosia 8
Amon află despre cele 24 de plăci de aur şi îi spune lui Limhi despre un văzător care poate traduce inscripţiile de pe aceastea.
Rugaţi doi cursanţi să vină în faţa clasei. Legaţi la ochi unul dintre cursanţi şi apoi puneţi cărţi, foi de hârtie şi alte obiecte inofensive pe podea. Rugaţi-l pe celălalt cursant să-l îndrume pe acesta pentru a putea ajunge de partea cealaltă a clasei fără să atingă obiectele de pe podea. Apoi rugaţi-l pe celălalt cursant să se lege la ochi. Rearanjaţi obiectele de pe podea şi rugaţi-l pe primul cursant să-l direcţioneze. Totuşi, de această dată, cursantul legat la ochi nu va urma instrucţiunile, în mod intenţionat. (Vorbiţi cu respectivul cursant înaintea orei şi rugaţi-l să ignore instrucţiunile.)
-
De ce este important să ascultăm pe cineva care poate vedea lucruri pe care noi nu le putem vedea?
Rezumaţi Mosia 8:5-12 explicând faptul că Limhi trimisese un grup să aducă ajutor din Zarahemla înainte de sosirea lui Amon. Grupul a rătăcit în pustiu şi în loc să găsească Zarahemla, au găsit rămăşiţele unei civilizaţii distruse. Acolo, ei au descoperit 24 de plăci de aur inscripţionate. (Puteţi explica faptul că ruinele descoperite de oamenii lui Limhi erau tot ceea ce mai rămăsese din civilizaţia iaredită.) O cronică a iarediţilor, luată de pe cele 24 de plăci de aur, este inclusă în Cartea lui Mormon ca fiind Cartea lui Eter.) Adăugaţi această călătorie la reprezentarea grafică de pe tablă, aşa cum se vede în desenul de pe această pagină. Rugaţi cursanţii să o adauge şi ei la reprezentarea lor grafică. Explicaţi faptul că regele Limhi a dorit să înţeleagă scrierile inscripţionate pe cele 24 de plăci. El l-a întrebat pe Amon dacă ştia pe cineva care le-ar putea tălmăci.
Invitaţi un cursant să citească răspunsul lui Amon din Mosia 8:13-15. Rugaţi membrii clasei să caute titlul pe care Amon l-a folosit pentru a descrie persoana care are puterea de a tălmăci astfel de cronici. Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Mosia 8:16-19, căutând alte abilităţi ale unui văzător. Rugaţi câţiva cursanţi să spună ce au găsit.
Scrieţi următoarea afirmaţie pe tablă: Domnul cheamă profeţi, văzători şi revelatori pentru binele omenirii.
-
Câţi văzători avem astăzi pe pământ? (Cincisprezece – membrii Primei Preşedinţii şi Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.)
-
Care sunt câteva dintre lucrurile pe care profeţii, văzătorii şi revelatorii ni le fac cunoscute? (Dacă membrii clasei nu ştiu să răspundă, întrebaţi-i ce ne-au făcut cunoscut văzătorii despre subiecte precum căsătoria şi familia, educaţia, divertismentul şi mass-media sau puritatea sexuală.)
-
În ce fel a fost viaţa voastră binecuvântată de profeţii, văzătorii şi revelatorii din zilele noastre?
Le puteţi spune despre felul în care profeţii, văzătorii şi revelatorii v-au binecuvântat viaţa. Invitaţi cursanţii să citească şi să mediteze asupra unei cuvântări de la conferinţa generală rostită de un membru al Primei Preşedinţii sau al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli şi să urmeze sfatul din acea cuvântare.
Comentarii şi informaţii generale
Mosia 1-29. Privire de ansamblu din punct de vedere istoric
Pentru o privire de ansamblu din punct de vedere istoric asupra cărţii lui Mosia, vedeţi introducerea la cartea lui Mosia din acest manual.
Mosia 8:16. „Un văzător este un revelator şi, de asemenea, un profet”
Vârstnicul John A. Widtsoe, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a explicat semnificaţia titlului „profet, văzător şi revelator”:
„Cele trei titluri cuprinse în titlul general au aproape acelaşi înţeles în limbajul de zi cu zi, totuşi există diferenţe semnificative care justifică folosirea lor.
Un profet este un învăţător. Acesta este înţelesul de bază al cuvântului. El predă întregul adevăr, Evanghelia, revelată de Domnul omenirii; şi, prin inspiraţie, le explică oamenilor pe înţelesul lor. El este un prezentator al adevărului. Mai mult, el ne arată că fericirea în această viaţă se obţine prin supunere faţă de legile lui Dumnezeu. El îi cheamă la pocăinţă pe cei care se îndepărtează de adevăr. El luptă pentru realizarea scopului Domnului cu privire la familia umană. Scopul vieţii sale este să sprijine planul salvării oferit de Domnul. Face toate acestea păstrându-se aproape de Domnul, până ce este «plin de Duhul Domnului» (Mica 3:8; vezi, de asemenea, D&L 20:26; 34:10; 43:16)…
De-a lungul timpului, cuvântul „profet” a ajuns să însemne, în primul rând, un bărbat care primeşte revelaţii şi îndrumare de la Domnul. S-a considerat greşit că principala îndatorire a unui profet este să prezică viitorul, să rostească profeţii, aceasta fiind doar una dintre funcţiile sale profetice.
În sensul în care un profet este un bărbat care primeşte revelaţii de la Domnul, titlul de „văzător şi revelator” amplifică înţelesul vast şi cuprinzător al titlului de „profet”. Totuşi, în mod clar, există multă înţelepciune în afirmaţia privind funcţia profetului ca văzător şi revelator, precum se face în conferinţele din Biserică.
Un profet primeşte, de asemenea, revelaţii de la Domnul. Acestea pot fi explicaţii cu privire la adevăruri deja primite sau adevăruri noi care nu au mai fost cunoscute de om. Astfel de revelaţii sunt întotdeauna primite doar de persoana care deţine funcţia. Cei din oficiile mai joase nu vor obţine revelaţii pentru cei din oficiile mai înalte.
Un văzător este o persoană care vede cu ochi spirituali. El înţelege lucruri care par ascunse celorlalţi; astfel, el este tălmăcitor şi clarificator al adevărului etern. El vede viitorul, prezentul şi trecutul. Face aceste lucruri prin puterea Domnului care lucrează, în mod direct, prin el sau, în mod indirect, prin intermediul instrumentelor de ajutor divin precum Urimul şi Tumimul. Pe scurt, el vede calea Domnului şi merge pe ea cu ochii deschişi. (Cartea lui Mormon, Mosia 8:15-17)
Un revelator face cunoscut, cu ajutorul Domnului, ceva care nu a mai fost cunoscut până atunci. Poate fi un adevăr nou sau uitat sau o punere în practică nouă sau uitată a unui adevăr de care oamenii au nevoie. Întotdeauna, revelatorul are de-a face cu adevărul, adevărul sigur (D&L 100:11) şi întotdeauna vine însoţit de aprobare divină. Revelaţiile pot fi primite în mai multe feluri, dar întotdeauna presupun faptul că revelatorul a trăit şi s-a comportat astfel încât să fie în armonie cu spiritul divin al revelaţiei, spiritul adevărului şi, astfel, să fie capabil să primească mesaje divine.
Pe scurt: un profet este un învăţător care cunoaşte adevărul; un văzător este o persoană care primeşte adevăruri ascunse; un revelator este un deţinător al adevărului nou. În sensul cel mai răspândit, cel mai folosit, titlul de profet include şi celelalte titluri şi acest lucru face din profet un învăţător, un om care percepe şi deţine adevărul” (Evidences and Reconciliations, aranj. G. Homer Durham, 3 volume în 1 [1960], p. 257-258; subliniere adăugată).
Mosia 8:17. „Un văzător poate să ştie lucruri… care vor veni”
Preşedintele Boyd K. Packer, preşedintele Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, a împărtăşit un exemplu privind felul în care profeţii, văzătorii şi revelatorii din zilele din urmă au acţionat în calitate de văzători:
„Scripturile vorbesc despre profeţi ca fiind «[păzitorii] din turn» care văd «duşmanul în timp ce acesta [este] încă departe» şi care au «văzut, de asemenea, lucruri care nu erau vizibile ochiului firesc… [deoarece] un văzător a înălţat Domnul pentru poporul Său».
[Cu mulţi ani în urmă], Prima Preşedinţie şi Cvorumul celor Doisprezece Apostoli ne-au avertizat cu privire la distrugerea familiei şi ne-au spus să ne pregătim… Seara în familie săptămânală a fost prezentată de Prima Preşedinţie… Părinţii au primit materiale minunate pentru a le preda propriilor copii, având promisiunea că cei credincioşi vor fi binecuvântaţi.
Deşi doctrinele şi modul de organizare revelate rămân neschimbate, relaţiile între oficiile Bisericii şi cele dintre acestea şi cămin au fost restructurate… Întreaga programă a Bisericii a fost revizuită – bazându-se pe scripturi… Şi mulţi ani s-a lucrat la pregătirea noilor ediţii ale Bibliei, Cărţii lui Mormon, Doctrinei şi legăminte şi Perlei de Mare Preţ…
Putem doar să ne imaginăm unde am fi astăzi dacă de abia am începe să reacţionăm la această redefinire groaznică a familiei. Dar nu este cazul. Nu ne panicăm încercând să hotărâm ce este de făcut. Noi ştim ce să facem şi ce să propovăduim…
Drumul pe care îl urmăm nu este trasat de noi. Planul salvării, marele plan al fericirii, ne-a fost revelat, iar profeţii şi apostolii continuă să primească revelaţie pe măsură ce Biserica şi membrii săi au nevoie de mai mult ajutor” („The Father and the Family”, Ensign, mai 1994, p. 20).