Introducere la Cuvintele lui Mormon

De ce studiem această carte?

Prin studiul cărţii Cuvintele lui Mormon, cursanţii îşi pot mări credinţa că „Domnul cunoaşte toate lucrurile” (Cuvintele lui Mormon 1:7) şi că îi îndrumă pe slujitorii Săi pentru a realiza scopurile Sale. Din punct de vedere istoric, cartea este legătura dintre plăcile mici ale lui Nefi (1 Nefi – Omni) şi prescurtarea făcută de Mormon scrierilor de pe plăcile mari ale lui Nefi (Mosia – 4 Nefi). Îi poate ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine care au fost cronicile pe care Mormon le-a prescurtat când a compilat Cartea lui Mormon. De asemenea, le prezintă cursanţilor credinţa şi realizările regelui Beniamin.

Cine a scris această carte?

Mormon a scris această carte. El a fost un profet, cronicar şi cel care a prescurtat şi compilat Cartea lui Mormon. El, de asemenea, a fost tată drept şi conducător militar al nefiţilor. Profetul Moroni a fost fiul său.

Pentru cine a fost scrisă această carte şi de ce?

Mormon se adresează unui public viitor, cu speranţa că scrierile sale şi cele ale fiului său Moroni vor fi „de folos”(Cuvintele lui Mormon 1:2). În special, el a scris pentru beneficiul lamaniţilor. Despre ei a spus: „Rugăciunea mea către Dumnezeu este despre fraţii mei, ca ei să poată iarăşi ajunge la cunoaşterea lui Dumnezeu, da, mântuirea lui Hristos, ca ei să poată iarăşi să fie un popor plăcut” (Cuvintele lui Mormon 1:8).

Când şi unde a fost scrisă?

Mormon a scris această carte aproximativ în anul 385 d.H., după ce a fost „martor la aproape toată distrugerea poporului [său], nefiţii” (Cuvintele lui Mormon 1:1). Mormon nu a consemnat unde era când a scris această carte.

Care sunt unele dintre trăsăturile caracteristice ale acestei cărţi?

Această carte scurtă întrerupe ordinea cronologică a cărţilor de la începutul Cărţii lui Mormon. Mormon a scris această carte la mai bine de 500 de ani după ce Amalechi a terminat Cartea lui Omni. În această carte, Mormon explică, pe scurt, compilaţia sa şi prescurtarea cronicii poporului său. Pentru a înţelege explicaţia sa, este util să ne amintim că Domnul i-a poruncit lui Nefi să facă două seturi de plăci pentru un scop „special” şi „înţelept” (vezi 1 Nefi 9:3, 5). Un set de plăci, deseori numite plăcile mari, cuprind istoria nefiţilor şi celălalt set de plăci, deseori numite plăcile mici, conţine o cronică sacră a predicilor, revelaţiilor şi profeţiilor nefite (vezi 1 Nefi 9:2-4; Iacov 1:3-4).

Mormon a descoperit plăcile mici ale lui Nefi după ce prescurtase deja o parte din plăcile mari (vezi Cuvintele lui Mormon 1:3). Îndrumat de Spiritul Domnului, Mormon a inclus plăcile mici alături de prescurtarea sa la plăcile mari. El a făcut aceasta „pentru un scop înţelept”, potrivit cu voinţa Domnului (vezi Cuvintele lui Mormon 1:4-7).

După mulţi ani, motivul pentru această îndrumare a fost evident. Când Joseph Smith a început traducerea Cărţii lui Mormon, el a început cu prescurtarea făcută de Mormon scrierilor de pe plăcile mari ale lui Nefi – istoria laică. Martin Harris, care era scribul profetului pentru acea porţiune a traducerii, a pierdut 116 pagini din manuscris. Domnul i-a revelat lui Joseph Smith că oameni vicleni obţinuseră acele pagini şi schimbaseră cuvintele (vezi D&L 10:8-10). Dacă Joseph ar fi tradus acelaşi material din nou, aceşti oameni ar fi pretins că nu era profet deoarece nu putea traduce cartea la fel de două ori (vezi D&L 10:11-19). Domnul i-a spus lui Jospeh să nu mai traducă acea parte din nou, ci să traducă plăcile mici ale lui Nefi pe care Mormon le-a inclus cu prescurtarea scrierilor de pe plăcile mari (vezi D&L 10:30-45). Astfel, Cuvintele lui Mormon ne ajută să vedem modul în care Domnul a pregătit o cale pentru a strica planurile oamenilor răi şi pentru a include versetele care nu numai că au cuprins aceeaşi perioadă de timp ca manuscrisul pierdut, dar au oferit şi „o înţelegere mai mare cu privire la Evanghelia [Domnului]” (D&L 10:45). Vârstnicul Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat:„Desigur că ar fi interesant dacă cineva ar găsi într-o zi cele 116 pagini pierdute ale manuscrisului Cărţii lui Mormon. Dar orice ar conţine acele pagini, nu ar putea fi mai important sau mai de bază pentru scopul Cărţii lui Mormon decât învăţăturile… înregistrate pe plăcile mici” (Christ and the New Covenant: The Messianic Message of the Book of Mormon [1997], p. 35-36).

Pe lângă faptul că oferă detalii despre compilaţia cronicilor sacre ale poporului său, Mormon prezintă o descriere succintă a slujirii regelui Beniamin (vezi Cuvintele lui Mormon 1:10-18). Această descriere ne ajută să facem legătura dintre plăcile mici ale lui Nefi şi prescurtarea făcută de Mormon scrierilor de pe plăcilor mari. Regele Beniamin este menţionat la sfârşitul cărţii lui Omni, care este ultima carte de pe plăcile mici (vezi Omni 1:23-25). Cartea lui Mosia, prima carte pe care o avem din prescurtarea făcută de Mormon scrierilor de pe plăcile mari, începe cu relatarea sfârşitului domniei şi slujirii regelui Beniamin (vezi Mosia 1:1, 9).

Rezumat

Cuvintele lui Mormon 1:1-9 Mormon descoperă plăcile mici ale lui Nefi şi le include alături de prescurtarea sa făcută la plăcile mari.

Cuvintele lui Mormon 1:10-18 Mormon rezumă domnia regelui Beniamin.