Lecţia 77
Alma 12
Introducere
După ce cuvintele lui Amulec l-au făcut pe Zeezrom „să tremure sub conştiinţa vinovăţiei sale” (Alma 12:1), Alma a început să explice mai amănunţit ceea ce propovăduise Amulec. Alma s-a concentrat asupra adevărurilor care aveau să-i ajute pe oamenii din Amoniha să se pocăiască de împietrirea inimilor lor şi de alte păcate. El a vorbit despre capcanele subtile ale lui Satana, judecăţile care cad asupra celor păcătoşi şi planul mântuirii care dă celor care se pocăiesc posibilitatea de a fi iertaţi de păcatele lor.
Sugestii pentru predare
Alma 12:1–7
Alma explică oamenilor din Amoniha planul lui Zeezrom – şi planul duşmanului.
După modelul ilustraţiei alăturate, faceţi un nod buclă sau o capcană dintr-o bucată de frânghie sau sfoară. Arătaţi cum funcţionează o capcană aşezând bucla nodului în faţa unei bomboane sau a altui aliment de pe masă sau pupitru. Rugaţi un cursant să întindă mâna spre aliment prin capcană. Când cursantul face acest lucru, strângeţi capcana. (Fiţi atenţi să nu răniţi cursantul.)
Invitaţi un cursant să recapituleze pentru clasă modul în care Zeezrom a încercat să-l prindă în capcană pe Amulec (vezi Alma 11:21–25). Explicaţi că, după ce Amulec a înţeles intenţia lui Zeezrom şi i-a răspuns, Alma, la rândul său, i-a vorbit lui Zeezrom şi oamenilor care ascultau (vezi Alma 12:1–2). Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 12:3–6 şi să caute cuvinte şi expresii pe care le-a folosit Alma pentru a descrie tacticile lui Zeezrom. (Puteţi îndemna cursanţii să marcheze aceste cuvinte şi expresii.) Rugaţi-i să spună ce au găsit.
-
Al cui plan îl urma Zeezrom?
-
Care a spus Alma că erau intenţiile diavolului?
-
Ce i-a permis lui Alma să înţeleagă acest plan?
Invitaţi cursanţii să formuleze principii care rezumă ce au învăţat din Alma 12:3 despre modul în care pot descoperi înşelăciunile duşmanului. Deşi cursanţii pot răspunde folosind cuvinte diferite, ei trebuie să identifice următorul principiu: Duhul Sfânt ne poate ajuta să recunoaştem înşelăciunile duşmanului. Puteţi reaminti cursanţilor că, în lecţia anterioară, au învăţat că, atunci când ne bizuim pe Duhul Sfânt, putem birui ispita. Explicaţi că, pentru a birui o ispită sau o înşelăciune, trebuie întâi s-o identificăm pe ea şi răul pe care îl poate provoca. Apoi, trebuie să facem tot ce putem pentru a o evita.
-
Când v-a ajutat Duhul Sfânt să recunoaşteţi şi să biruiţi ispita? (După ce cursanţii au răspuns, puteţi, de asemenea, să împărtăşiţi o experienţă proprie.)
Acordaţi cursanţilor câteva minute pentru a scrie în caietele lor pentru seminar sau jurnalele pentru studiul scripturilor cum îşi pot mări receptivitatea faţă de îndemnurile Duhului Sfânt, pentru ca ei să poată recunoaşte şi evita capcanele duşmanului.
Alma 12:8–18
Alma propovăduieşte despre judecata finală a întregii omeniri.
Rugaţi cursanţii să se gândească la cariere pe care ar fi interesaţi să le urmeze. Invitaţi câţiva dintre ei să vorbească despre cariera de care sunt interesaţi. Rugaţi-i să estimeze suma pe care ar putea-o plăti ca taxă la un colegiu, o universitate sau o şcoală profesională pentru a dobândi cunoştinţele şi îndemânările necesare pentru a avea succes în acea carieră. Invitaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţi membrii clasei să asculte ceea ce a spus vârstnicul Bednar despre „preţul” pe care trebuie să-l plătim pentru a primi cunoaştere spirituală.
„Cunoaşterea spirituală… nu [ne] poate fi oferită pur şi simplu. Pentru a obţine şi a «deţine» personal o astfel de cunoaştere, trebuie plătită o taxă care constă în sârguinţă şi învăţare prin studiu şi, de asemenea, prin credinţă. Numai astfel este posibil ca ceea ce ştie mintea să fie simţit şi în inimă” („Vegheaţi cu toată stăruinţa”, Ensign sau Liahona, mai 2010, p. 43).
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 12:7–8. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi, căutând dovezi că Zeezrom începuse să plătească „preţul” spiritual necesar obţinerii cunoaşterii spirituale. Invitaţi cursanţii să explice ce văd în aceste versete care indică faptul că inima lui Zeezrom începea să se schimbe.
Atrageţi atenţia asupra faptului că Zeezrom i-a adresat lui Alma o întrebare despre înviere. În loc să răspundă direct la întrebare, Alma l-a învăţat despre dobândirea cunoaşterii spirituale. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 12:9–11. Rugaţi membrii clasei să caute ce l-a învăţat Alma pe Zeezrom despre dobândirea cunoaşterii spirituale. Explicaţi că „tainele lui Dumnezeu sunt adevăruri spirituale [făcute] cunoscute numai prin revelaţie… acelora care sunt supuşi Evangheliei” (Ghidul pentru scripturi, „Tainele lui Dumnezeu”, p. 201 sau scripture.lds.org). (Puteţi scrie acest enunţ pe tablă. De asemenea, le puteţi sugera cursanţilor să-l scrie în scripturile lor în dreptul versetului Alma 12:9.)
Rugaţi cursanţii să exprime în cuvintele proprii ce ne învaţă Alma 12:9 despre ce trebuie să facem pentru a primi adevăr spiritual. (Cursanţii ar putea folosi cuvinte diferite, dar răspunsurile lor trebuie să exprime faptul că Domnul ne dezvăluie adevăruri spirituale în funcţie de ascultarea şi sârguinţa cu care împlinim cuvintele Sale. Puteţi îndemna cursanţii să scrie acest principiu în scripturile lor lângă Alma 12:9.)
-
Care este legătura dintre starea inimii noastre şi capacitatea noastră de a primi adevăr spiritual?
Când se studiază Alma 12:10–11, subliniaţi consecinţele diferite pentru aceia care nu-şi împietresc inimile împotriva adevărului şi pentru aceia care fac aceasta.
-
Cum influenţează cunoaşterea consecinţelor dorinţa voastră de a dobândi o mai mare cunoaştere spirituală?
Explicaţi că, după ce Alma ne-a învăţat cum să ajungem să cunoaştem adevărul spiritual, el a răspuns întrebării pe care Zeezrom o adresase cu puţin timp în urmă. Rugaţi cursanţii să reformuleze în cuvinte proprii întrebarea lui Zeezrom din Alma 12:8. Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 12:12–15, căutând ce l-a învăţat Alma pe Zeezrom despre înviere şi judecată. În timp ce cursanţii citesc, scrieţi, pe tablă, următoarele: Vom răspunde în faţa lui Dumnezeu pentru … , … şi … noastre.
După ce cursanţii au terminat de citit, rugaţi-i să completeze fraza de pe tablă: Vom răspunde în faţa lui Dumnezeu pentru gândurile, cuvintele şi faptele noastre.
-
Cum credeţi că l-a influenţat pe Zeezrom acest adevăr? (Rugaţi cursanţii să deschidă la Alma 14:6 şi 15:3 pentru a găsi răspunsul.) De ce credeţi că acest adevăr a avut un impact atât de puternic asupra lui Zeezrom? (Puteţi sublinia că Zeezrom nu era îngrijorat numai pentru sine. Era îngrijorat pentru poporul pe care îl dusese în rătăcire.)
-
Cu ce fel de gânduri, cuvinte şi fapte, care i-ar putea condamna dacă nu se pocăiesc, se luptă oamenii? (Pentru a-i ajuta pe cursanţi să mediteze şi să discute despre felul în care alegerea distracţiilor şi mass-media le pot influenţa gândurile, cuvintele şi faptele, puteţi menţiona sfatul despre distracţii şi mass-media din Pentru întărirea tineretului.)
-
Cum vă va influenţa alegerile pe care le veţi face în fiecare zi faptul de a vă aminti adevărul scris pe tablă?
Subliniaţi referinţa pentru Mosia 4:30 din Alma 12:14, nota de subsol 14a şi invitaţi un cursant să citească Mosia 4:30 cu glas tare. (Puteţi sugera cursanţilor să marcheze această referinţă.) Dacă se dispune de timp, rugaţi cursanţii să citească ce au scris despre creşterea receptivităţii faţă de îndemnurile Duhului Sfânt. Invitaţi-i să adauge câteva gânduri despre modul în care le influenţează dorinţa de a recunoaşte şi evita ispita faptul că înţeleg că vor răspunde în faţa lui Dumnezeu.
Alma 12:19–37
Alma explică modul în care planul mântuirii ne ajută să biruim efectele căderii.
Arătaţi-le cursanţilor ilustraţia „Adam şi Eva îngenunchind la altar” Carte cu picturi inspirate din Evanghelie [2009], nr. 4). Explicaţi că un bărbat, pe nume Antiona, care a fost unul dintre conducătorii-şefi din Amoniha, a adresat întrebări cu privire la ce propovăduiseră Alma şi Amulec despre înviere. El l-a întrebat pe Alma cum era posibil ca omenirea să devină nemuritoare. (Vezi Alma 12:20–21.)
Întrebaţi cursanţii cât de încrezători s-ar simţi în timp ce ar explica unei persoane care nu este membră a Bisericii cum putem fi mântuiţi de la cădere. Pentru a-i ajuta să se pregătească pentru a propovădui acest adevăr, rugaţi-i să cerceteze versetele din următorul tabel şi să scrie ce învaţă în coloanele corespunzătoare. (Puteţi scrie tabelul pe tablă înainte de începerea orei. Invitaţi cursanţii să îl copieze în caietele pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor.)
|
Efectele căderii (Alma 12:22, 24) |
Ce a făcut Dumnezeu pentru ca noi să fim mântuiţi (Alma 12:24–25, 28–33) |
Ce trebuie să facem noi pentru a fi mântuiţi (Alma 12:24, 30, 34, 37) |
|---|---|---|
În timp ce completează tabelul, unii cursanţi ar putea avea nevoie de ajutorul dumneavoastră. (Un mod de a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă scripturile este să le atrageţi atenţia asupra notelor de subsol. De exemplu, referinţele scripturale menţionate în nota de subsol 22c i-ar putea ajuta pe cursanţi să înţeleagă ce înseamnă că întreaga omenire este pierdută şi decăzută.) După ce cursanţii au completat tabelul, adresaţi-le întrebările de mai jos. (Puteţi scrie aceste întrebări pe tablă înainte de începerea orei, astfel încât cursanţii să se poată gândi la răspunsuri în timp ce completează tabelul.)
-
În ce fel ne permite ispăşirea lui Isus Hristos să biruim efectele căderii? (Datorită ispăşirii lui Isus Hristos, noi toţi vom birui moartea fizică prin înviere. Şi prin ispăşirea Salvatorului şi pocăinţa noastră, ne putem întoarce la Dumnezeu din starea noastră de om „pierdut şi decăzut”.)
-
Potrivit celor relatate în Alma 12:24, care a propovăduit Alma că este scopul vieţii? (El a spus că această viaţă este un timp în care să ne pregătim pentru a-L întâlni pe Dumnezeu. (Puteţi sugera cursanţilor să marcheze expresii din Alma 12:24 care propovăduiesc acest adevăr.)
Pentru a-i ajuta pe cursanţi să pună în practică ce au învăţat, adresaţi întrebări precum următoarele:
-
Cum v-a îndrumat cunoaşterea scopului vieţii?
-
Cum v-a ajutat credinţa în Tatăl Ceresc şi în Isus Hristos să vă pregătiţi pentru a-I întâlni?
Încheiaţi cu mărturia dumneavoastră că acum este timpul să vă pregătiţi pentru a-L întâlni pe Dumnezeu.
Comentarii şi informaţii generale
Alma 12:24. „O stare de încercare”
În întreaga scriptură, expresiile „stare de încercare” sau „timp de încercare” apar numai în cartea lui Alma (vezi Alma 12:24; 42:4, 10, 13). Vârstnicul L. Tom Perry, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a descris acest timp de încercare:
„Scopul principal al vieţii pe pământ este de a permite spiritelor noastre, care au existat înainte ca lumea să existe, să fie unite cu trupurile noastre pentru o perioadă de mari ocazii pe parcursul vieţii muritoare. Îmbinarea celor două ne oferă privilegiul de a creşte, de a ne dezvolta şi a ne maturiza aşa cum o putem face numai având spiritul şi trupul unite. Cu trupurile noastre, noi trecem printr-o serie de încercări în ceea ce se numeşte starea de încercare a existenţei noastre. Acesta este un timp în care învăţăm şi suntem puşi la încercare pentru a dovedi că suntem demni de ocaziile pe care le oferă eternitatea. Totul face parte dintr-un plan divin pe care Tatăl nostru îl are pentru copiii Săi” („Proclaim My Gospel from Land to Land”, Ensign, mai 1989, p. 14).
Alma 12:32. Primirea poruncilor după ce ni s-a făcut cunoscut planul
Preşedintele Boyd K. Packer, preşedintele Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat că, atunci când cunoaştem planul lui Dumnezeu, acest lucru ne ajută să înţelegem de ce trebuie să ţinem poruncile. Vorbind învăţătorilor tinerilor, el a spus:
„Tinerii se întreabă «de ce?» – De ce ni se porunceşte să facem unele lucruri şi de ce ni se porunceşte să nu facem alte lucruri? Cunoaşterea planului fericirii, chiar şi într-o formă schematică, poate da minţilor tinere răspunsul la un «de ce»…
Celor mai multe dintre întrebările dificile cu care ne confruntăm în Biserică acum şi le-am putea menţiona – avortul şi toate celelalte, toate discuţiile despre cine deţine preoţia şi cine nu – nu li se poate răspunde fără a avea o cunoaştere a planului.
Alma a spus aceasta, iar acesta este, cred, versetul meu preferat, deşi mai am şi alte versete preferate: «Dumnezeu le-a dat porunci, după ce le-a făcut cunoscut planul mântuirii» (Alma 12:32; subliniere adăugată)…
Dacă încercaţi să oferiţi [cursanţilor] un răspuns la întrebarea «de ce», urmaţi acest model: «Dumnezeu le-a dat porunci, după ce le-a făcut cunoscut planul mântuirii»” („The Great Plan of Happiness” [cuvântare adresată învăţătorilor de religie ai SEB , 10 aug. 1993], si.lds.org).