Alma 56–58

Introducere

Helaman şi căpitanul Moroni s-au luptat cu lamaniţii în diferite părţi ale ţării. Helaman a trimis o scrisoare lui Moroni în care descrie luptele oştirii sale cu lamaniţii şi în care îşi exprimă încrederea în credinţa celor 2.060 de războinici tineri care s-au alăturat oştirii sale. Helaman descrie, de asemenea, ce au făcut războinicii săi pentru a câştiga lupte şi pentru a primi speranţă şi tărie în timpul încercărilor de care aveau parte.

Sugestii pentru predare

Alma 56

Oştirile lui Antipus şi Helaman obţin o mare victorie împotriva celei mai puternice oştiri lamanite.

Întrebaţi cursanţii dacă au primit vreodată o scrisoare sau un mesaj care i-a întărit astfel încât să poată îndura o anumită încercare. Explicaţi că Alma 56–58 conţine o epistolă, sau scrisoare, pe care Helaman a scris-o căpitanului Moroni într-o perioadă dificilă din timpul războiului. Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 59:1–2, pentru a afla cum a răspuns la scrisoare căpitanul Moroni. Îndemnaţi cursanţii ca, în timp ce studiază scrisoarea, să identifice motivele pentru care căpitanul Moroni se putea bucura în pofida împrejurărilor dificile în care se afla.

Rezumaţi Alma 56:2–17 explicând că Helaman a comandat o mică oştire formată din 2.000 de fii ai anti-nefi-lehiţilor sau din rândul poporului lui Amon. Aceşti soldaţi sunt adesea numiţi cei 2.000 de războinici tineri. (Puteţi explica faptul că tânăr înseamnă adolescent.) Părinţii acestor tineri băieţi au făcut legământ că nu vor mai lupta niciodată. Tinerii băieţi, care nu făcuseră acelaşi legământ, s-au oferit voluntari să-şi apere părinţii şi pe ceilalţi nefiţi atunci când ei erau ameninţaţi de oştirea lamanită.

Explicaţi că Heleman a condus 2.000 de tineri războinici către oraşul Iudeii, pentru a ajuta oştirea nefiţilor condusă de Antipus. Lamaniţii au cucerit câteva oraşe nefite şi acest lucru a dus la împuţinarea oştirii lui Antipus. Antipus s-a bucurat când Helaman şi soldaţii săi au sosit pentru a-l ajuta.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 53:17–21 şi să caute cuvintele şi expresiile care descriu tăria spirituală pe care aceşti tineri băieţi au oferit-o oştirii. În timp ce ei citesc, desenaţi, pe tablă, următoarea reprezentare grafică. Invitaţi mai mulţi cursanţi să iasă la tablă şi să scrie, sub titlul „Înainte de luptă”, cuvintele şi expresiile pe care le-au găsit.

La ce credeţi că s-a referit Helaman când i-a descris pe cei 2.000 de războinici tineri ca fiind „oameni ai adevărului şi ai sobrietăţii”? (Puteţi explica faptul că termenul sobrietate denotă seriozitate, calm şi autocontrol.)
Cum ne pot ajuta trăsăturile enumerate pe tablă să facem faţă luptelor spirituale şi oricăror altor încercări?

Rezumaţi pe scurt începutul primei lupte a războinicilor tineri, consemnată în Alma 56:29–43. Antipus i-a folosit pe Helaman şi pe cei 2.000 de războinici ai săi ca momeală, pentru a face cea mai puternică oştire lamanită să iasă din oraşul Antipara. Cea mai mare parte a oştirii lamanite a părăsit Antipara pentru a porni în urmărirea oştirii lui Helaman, oferind oştirii lui Antipus ocazia de a-i urmări şi ataca din spate. Când oştirea lui Antipus a ajuns-o din urmă pe cea lamanită, i-au atacat conform planului lor. Când oştirea lamanită nu a mai urmărit-o pe cea a lui Helaman, acesta nu ştia dacă oştirea lamanită încerca să-i atragă pe el şi pe războinicii săi într-o capcană sau dacă oştirea lui Antipus începuse să se lupte cu cea lamanită în spatele lor. Helaman şi tinerii săi soldaţi au trebuit să decidă dacă vor continua să fugă sau dacă îi vor ataca pe lamaniţi.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 56:44–48. Rugaţi-i să caute cuvintele şi expresiile care arată faptul că aceşti tineri băieţi au acţionat cu credinţă. Invitaţi câţiva cursanţi să scrie ceea ce găsesc, pe tablă, sub titlul „În timpul luptei”.

Care era lucrul de care aceşti tineri băieţi nu se îndoiau? (Ei nu se îndoiau de faptul că Dumnezeu avea să îi elibereze.)
De ce nu se îndoiau de faptul că Dumnezeu avea să-i elibereze?
Cum i-au ajutat în timpul luptei trăsăturile pe care le-au dezvoltat înainte de luptă?

Scrieţi, pe tablă, următorul adevăr: Când acţionăm cu credinţă, primim tărie de la Dumnezeu. Invitaţi cursanţii să caute o dovadă a acestui adevăr în timp ce studiază Alma 56.

Rezumaţi Alma 56:49–53 explicând că oştirea lui Helaman a găsit-o pe cea a lui Antipus într-o situaţie dificilă. Antipus şi mulţi dintre ceilalţi conducători ai oştirii erau morţi şi nefiţii, obosiţi şi derutaţi, erau cât pe ce să fie înfrânţi.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 56:54–56. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle cum i-a binecuvântat Dumnezeu pe războinicii lui Helaman datorită credinţei lor.

În ce fel credeţi că însuşirile spirituale enumerate pe tablă au contribuit la desfăşurarea evenimentelor consemnate în Alma 56:56?
Când aţi acţionat cu credinţă într-o situaţie dificilă - voi sau o persoană pe care o cunoaşteţi - şi aţi primit tărie de la Dumnezeu?

Alma 57

Helaman şi războinicii săi tineri recuceresc oraşul Cumeni fără ca vreunul dintre ei să fie ucis.

Explicaţi că Alma 57 conţine continuarea scrisorii lui Helaman adresată căpitanului Moroni. Acesta începe cu o relatare a modului în care nefiţii au recucerit două oraşe aflate în mâinile lamaniţilor. În tot acest timp, oştirea lui Helaman s-a întărit cu alţi 6.000 de oameni, plus încă 60 dintre fiii poporului lui Amon. Lamaniţii au primit şi ei întăriri şi au continuat să fortifice oraşele pe care le capturaseră.

Atrageţi atenţia că, în toiul unei lupte, lamaniţii erau aproape să-i cucerească pe nefiţi (vezi Alma 57:18). Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 57:19–22 şi să afle motivul pentru care nefiţii au reuşit să învingă.

De ce au reuşit nefiţii să-i învingă pe lamaniţi?
Helaman a spus că războinicii săi „s-au supus şi au avut grijă să execute fiecare cuvânt al poruncii întocmai” (Alma 57:21). Ce credeţi că înseamnă acest lucru? Cum a fost această supunere o exprimare a credinţei lor?

Pentru a completa răspunsurile cursanţilor la aceste întrebări, citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Russell M. Nelson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„[Tu vei] întâlni oameni care aleg ce porunci vor să ţină şi le ignoră pe cele pe care ei aleg să le încalce. Eu numesc aceasta supunerea de tip meniu de restaurant. Această practică de a tria şi alege nu va avea rezultate bune. Va duce la suferinţă. Pentru a se pregăti să-L întâlnească pe Dumnezeu, o persoană ţine toate poruncile Sale. Are nevoie de credinţă ca să le ţină, iar ţinerea poruncilor Sale va întări acea credinţă” („Întâmpinaţi viitorul cu credinţă”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 35).

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 57:23–27. Rugaţi membrii clasei să afle cum şi de ce i-a protejat Domnul pe tinerii războinici ai lui Helaman. Pentru a-i ajuta în discuţia lor bazată pe cele aflate, adresaţi-le următoarele întrebări:

Despre războinicii săi, Helaman a spus: „Minţile lor sunt curajoase”. Ce credeţi că înseamnă acest lucru? De ce trebuie să avem o minte curajoasă atunci când trebuie să facem faţă încercărilor?
Cum au demonstrat războinicii lui Helaman că ei „şi-au pus încrederea lor în Dumnezeu, întotdeauna”?

Poate fi util să explicaţi că, uneori, cei neprihăniţi vor suferi sau vor muri, aşa cum au suferit tinerii războinici şi aşa cum câţiva din oştirea nefită au fost ucişi. Totuşi, Dumnezeu îi va cinsti întotdeauna pe cei care Îl cinstesc, iar cei neprihăniţi care mor vor fi binecuvântaţi.

Ce asemănări observaţi între luptele războinicilor tineri cu duşmanii lor şi luptele noastre cu duşmanul?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Astăzi, ne luptăm într-un război care, în multe feluri, este mai periculos… decât a fost lupta dintre nefiţi şi lamaniţi. Duşmanul nostru este viclean şi plin de resurse. Luptăm împotriva lui Lucifer, tatăl tuturor minciunilor, duşmanul a tot ce este bun, drept şi sfânt…

Literalmente, ne luptăm pentru sufletele oamenilor. Duşmanul este neiertător şi neobosit. El ia prizonieri pe vecie, cu o viteză alarmantă. Şi nu dă niciun semn de încetinire.

În timp ce suntem profund recunoscători pentru numeroşii membri ai Bisericii care fac lucruri minunate în lupta pentru adevăr şi dreptate, trebuie să vă spun cu sinceritate că nu este suficient. Avem nevoie de mai mult ajutor… Avem nevoie de voi. Precum cei 2.000 de tineri războinici ai lui Helaman… şi voi puteţi fi înzestraţi cu puterea de a clădi şi apăra împărăţia Lui. Ne dorim să faceţi legăminte sacre, la fel cum au făcut şi ei. Dorim să fiţi complet ascultători şi credincioşi, exact cum au fost ei” („Cea mai mare generaţie de misionari”, Ensign sau Liahona, nov. 2002, p. 46–47).

Scrieţi pe tablă: Dacă avem încredere în Domnul şi ne supunem Lui întocmai…

Ţinând cont de ce aţi citit despre războinicii lui Helaman, cum aţi completa această afirmaţie? (Completaţi afirmaţia de pe tablă conform sugestiilor făcute de cursanţi. De exemplu, aţi putea scrie următorul adevăr: Dacă avem încredere în Domnul şi ne supunem Lui întocmai, El ne va sprijini în luptele noastre.)

Rugaţi cursanţii să se gândească la un moment în care ei sau cineva cunoscut lor s-au supus întocmai într-o situaţie dificilă apărută la şcoală, acasă sau cu ocazia unei ieşiri în oraş. Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească experienţele lor. Întrebaţi-i cum i-a ajutat Domnul în acea situaţie.

Oferiţi timp cursanţilor pentru a scrie în caietele pentru seminar sau jurnalele pentru studiul scripturilor ce vor face pentru a se supune poruncilor lui Dumnezeu „întocmai” (Alma 57:21) şi pentru „[a-şi pune] încrederea lor în Dumnezeu, întotdeauna” (Alma 57:27).

Alma 58

Soldaţii nefiţi au încredere că Dumnezeu îi va proteja în timpul propriilor adversităţi.

Explicaţi că Alma 58 conţine sfârşitul epistolei lui Helaman adresată lui Moroni. Helaman relatează cum oştirile nefite au dat de împrejurări grele care au îngreunat şi mai mult condiţiile potrivnice pe care deja le suportau. Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Alma 58:2, 6–9 şi rugaţi membrii clasei să identifice care erau acele împrejurări grele (lipsa proviziilor, lipsa întăririlor, teama că vor fi distruşi de duşmanii lor).

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 58:10–12 şi să găsească răspunsurile la întrebările care urmează. (Înainte de începerea orei, scrieţi întrebările pe tablă. Citiţi cursanţilor întrebările înainte ca ei să citească fragmentul din scriptură şi, apoi, treceţi-le din nou în revistă. Acest lucru îi va ajuta pe cursanţi să se concentreze asupra modului în care oştirea lui Helaman a acţionat în această situaţie dificilă.)

Ce au făcut nefiţii când s-au confruntat cu această situaţie dificilă?

Cum a răspuns Domnul la cererile şi rugăciunile lor sincere?

Cum i-au ajutat pe Helaman şi pe oştirea lui sentimentele de siguranţă venite de la Domnul?

Invitaţi cursanţii să rezume adevărul pe care l-au învăţat din Alma 58:10–12. (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că ei identifică următorul principiu: Dacă ne întoarcem către Domnul în vremurile dificile, primim sentimente de siguranţă divină care ne pot întări credinţa şi care ne pot oferi speranţă.)

Când v-a binecuvântat Domnul cu pace şi sentimente de siguranţă în timpul unei încercări dificile?

Explicaţi că restul capitolului Alma 58 relatează eforturile încununate de succes ale oştirii nefite de a recuceri oraşele care fuseseră capturate de lamaniţi (vezi Alma 58:31). Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 58:39–40.

Cum şi-au arătat tinerii războinici ai lui Helaman credinţa în Dumnezeu, deşi au avut „multe răni”?
În timpul încercărilor din viaţa voastră, cum puteţi progresa urmând exemplul fiilor lui Helaman?

Încheiaţi lecţia împărtăşind mărturia dumneavoastră legată de principiile predate în această lecţie.