Bibliotecă
Lecţia 73: Alma 6–7


Lecţia 73

Alma 6–7

Introducere

După ce a pus în ordine Biserica în Zarahemla, Alma a plecat spre oraşul Ghedeon. El a constatat că, acolo, oamenii erau mult mai credincioşi decât fuseseră cei din Zarahemla. De aceea, mesajul său în Ghedeon a fost diferit de mesajul său din Zarahemla. El i-a încurajat pe oameni să se bizuie permanent pe Domnul şi să caute să pună în practică ispăşirea Sa în vieţile lor. El a depus mărturie că Salvatorul avea să ia asupra Sa moartea şi păcatele noastre şi că El avea, de asemenea, să ia asupra Sa durerile, suferinţele, bolile şi infirmităţile noastre, pentru ca El să poată şti cum să ne ajute.

Sugestii pentru predare

Alma 6

Alma pune în ordine Biserica în Zarahemla şi merge să predice în Ghedeon.

Înainte de lecţie, invitaţi un cursant să se pregătească să împărtăşească pe scurt membrilor clasei unele moduri în care s-a simţit binecuvântat pentru eforturile făcute pentru a participa la adunările Bisericii. Începeţi lecţia rugându-l pe acest cursant să vină în faţa clasei şi să împărtăşească gândurile pe care le-a pregătit. Puteţi împărtăşi, de asemenea, cum aţi fost binecuvântaţi ca urmare a participării la adunările Bisericii.

Prezentaţi Alma 6 explicând că acest capitol ne învaţă cum Alma şi alţi conducători ai preoţiei au întărit Biserica în Zarahemla.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 6:4–6. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să caute ce au făcut membrii Bisericii din Zarahemla pentru aceia care nu-L cunoşteau pe Dumnezeu. Invitaţi-i pe cursanţi să spună ce au învăţat.

Scrieţi următorul adevăr pe tablă: Biserica este stabilită pentru bunăstarea tuturor oamenilor. Pentru a-i ajuta pe cursanţi să se gândească la modul în care acest adevăr le poate influenţa vieţile, întrebaţi:

  • Cum credeţi că îi poate binecuvânta Biserica astăzi pe aceia care nu-L cunosc pe Dumnezeu?

Invitaţi cursanţii să se gândească la cineva care are nevoie să-L cunoască mai bine pe Dumnezeu. Acest om poate fi membru al Bisericii sau membru al altei credinţe. Depuneţi mărturie despre binecuvântările pe care le primim datorită faptului că suntem membri ai Bisericii şi încurajaţi-i pe cursanţi să-i invite pe alţii să beneficieze de acele binecuvântări.

Alma 7:1–13

Alma profeţeşte despre a Doua Venire a lui Isus Hristos.

Împărţiţi membrii clasei în echipe de câte doi. Rugaţi fiecare echipă să comenteze răspunsurile membrilor ei la următoarea întrebare:

  • Care sunt câteva evenimente viitoare pe care le aşteptaţi cu nerăbdare?

După ce echipele au avut timp să-şi discute răspunsurile la această întrebare, rugaţi câţiva cursanţi să împărtăşească întregii clase răspunsurile lor. Apoi, explicaţi că, după ce a pus în ordine Biserica în Zarahemla, Alma a plecat spre oraşul Ghedeon. El a spus oamenilor de acolo că, dintre toate lucrurile care aveau să vină, unul era „mai important decât toate celelalte” (Alma 7:7). El a propovăduit principii care aveau să-i ajute pe oameni să se pregătească pentru binecuvântările care aveau să vină datorită acestui viitor eveniment.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 7:3–6. Rugaţi membrii clasei să caute speranţele pe care le avea Alma cu privire la oamenii din Ghedeon. Invitaţi un alt cursant să citească, cu glas tare, Alma 7:18–19. Rugaţi cursanţii să descrie ce a aflat Alma prin inspiraţie despre oamenii din Ghedeon.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 7:7, 9–10 şi să caute evenimentul despre care Alma simţea că era cel mai important ca oamenii să-l afle.

  • Potrivit lui Alma, care era „un lucru care [era] mai important” decât orice altceva avea să vină? De ce credeţi că venirea Salvatorului este cel mai important eveniment din toate timpurile?

  • De ce credeţi că Alma voia să spună unui popor care credea deja şi avea o puternică credinţă că trebuia să se pocăiască?

Explicaţi că Alma a propovăduit apoi motivul pentru care venirea lui Isus Hristos este cel mai important eveniment din toată istoria omenirii. Rugaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din Alma 7:11–13. Invitaţi restul membrilor clasei să urmărească în scripturi şi să identifice ce a luat Salvatorul asupra Sa pentru noi. (Puteţi explica faptul că a ajuta înseamnă a alina pe cineva sau a-i oferi sprijin.)

Subliniaţi faptul că Alma 7:11–13 este un fragment care conţine scripturi de bază. Le puteţi sugera cursanţilor să marcheze acest fragment într-un mod aparte pentru a-l putea găsi cu uşurinţă.

Scrieţi răspunsurile cursanţilor sub formă de titluri în partea de sus a tablei. Răspunsurile ar putea fi durere, suferinţe, ispite, boli, moarte, infirmităţi (slăbiciuni sau incapacitate) şi păcate.

Puteţi sugera cursanţilor să marcheze expresia „de toate felurile” din Alma 7:11. Rugaţi-i să dea exemple de fiecare stare menţionată pe tablă. În timp ce cursanţii dau exemple, scrieţi-le sub titlul corespunzător. (De exemplu, cancer poate fi scris sub boli şi incapacitate fizică ar putea fi scrisă sub infirmităţi.)

Invitaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a vârstnicului Bruce C. Hafen, din Cei Şaptezeci:

„Ispăşirea nu este numai pentru păcătoşi” („Beauty for Ashes: The Atonement of Jesus Christ”, Ensign, apr. 1990, p. 7). Puteţi scrie această declaraţie pe tablă şi le puteţi sugera cursanţilor s-o scrie în scripturile lor, lângă Alma 7:11–13.

  • Având în vedere cele citite în Alma 7:11–13, ce credeţi că a vrut să spună vârstnicul Hafen când a declarat: „Ispăşirea nu este numai pentru păcătoşi”?

Scrieţi următorul adevăr pe tablă: Isus Hristos a suferit pentru a ne salva de la păcat şi moarte şi a ne ajuta să trecem prin încercările vieţii muritoare.

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine cum se pot bizui pe ispăşirea Salvatorului, citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

Vârstnicul Jeffrey R. Holland

„Vă războiţi cu un demon al dependenţei – tutun sau droguri sau jocuri de noroc sau plaga dăunătoare a pornografiei din zilele noastre? … Sunteţi confuz din cauza orientării dumneavoastră sexuale sau căutaţi respectul de sine? Vă confruntaţi dumneavoastră sau o persoană pe care o iubiţi cu boală sau stare depresivă sau cu moartea? Oricare alţi paşi aţi avea de făcut pentru a rezolva aceste griji, veniţi în primul rândla Evanghelia lui Isus Hristos. Aveţi încredere în promisiunile cerului…

Această bizuire pe natura îndurătoare a lui Dumnezeu se află chiar în centrul Evangheliei pe care ne-o predică Hristos. Mărturisesc că ispăşirea Salvatorului ne ridică nu numai poverile păcatelor noastre, ci şi povara deziluziilor şi tristeţilor noastre, a supărărilor şi deznădejdilor noastre. [Vezi Alma 7:11–12.] De la început, încrederea în acest ajutor urma să ne dea atât un motiv, cât şi un mijloc de a deveni mai buni, un impuls să lăsăm jos poverile noastre şi să ne ocupăm de salvarea noastră („Lucruri stricate de reparat”, Ensign sau Liahona, mai 2006, p. 70–71).

  • Cum ne poate ajuta înţelegerea fragmentului Alma 7:11–13 când ne confruntăm cu provocări?

Pentru a ilustra unele dintre modurile în care putem primi ajutor şi tărie prin ispăşirea lui Isus Hristos, citiţi următoarele situaţii. După ce o citiţi pe fiecare, rugaţi cursanţii să explice cum poate ajuta Isus Hristos, prin ispăşirea Sa, o persoană să înfrunte o astfel de provocare.

  1. O tânără a fost victima unui accident rutier în urma căruia a rămas cu picioarele paralizate.

  2. Unui tânăr îi este ruşine de unele alegeri greşite pe care le-a făcut. Se simte deprimat şi bun de nimic.

  3. Tatăl unui tânăr băiat a decedat de curând şi tânărul s-a mutat într-un alt oraş împreună cu mama sa. Se simte trist şi singur şi nu vede cum va mai putea fi totul vreodată în regulă.

Împărtăşiţi-vă mărturia despre puterea ispăşirii şi despre dimensiunea efectului ei. Apoi, acordaţi-le cursanţilor câteva minute să răspundă în scris în caietele pentru seminar sau jurnalele pentru studiul scripturilor la una dintre următoarele întrebări. (Puteţi scrie aceste întrebări pe tablă înainte de oră, puteţi pregăti foi de prezentare cu întrebările sau puteţi citi întrebările rar, astfel încât cursanţii să le poată scrie.)

  • Când v-a ajutat ispăşirea pe voi sau pe cineva cunoscut într-unul dintre modurile menţionate în Alma 7:11–13?

  • Ce veţi face pentru a vă bizui pe ispăşire când vă confruntaţi cu încercări?

Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească ceea ce au scris. (Amintiţi cursanţilor că nu trebuie să împărtăşească experienţe care sunt prea personale.)

Alma 7:14–27

Alma îi îndeamnă pe oameni să continue să meargă pe calea care duce la împărăţia lui Dumnezeu.

Pentru a le aminti cursanţilor cum a descris Alma starea spirituală a oamenilor din Ghedeon, invitaţi unul dintre ei să citească, cu glas tare, Alma 7:19. Subliniaţi că oamenii erau „pe cărarea care… duce în împărăţia lui Dumnezeu”. Explicaţi că Alma dorea să-i ajute să rămână pe acea cale.

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă că, dacă trăim potrivit principiilor Evangheliei, noi mergem pe cărarea care duce în împărăţia lui Dumnezeu, desenaţi o cărare de-a lungul tablei. La începutul cărării, scrieţi viaţa muritoare. La sfârşitul cărării, scrieţi împărăţia lui Dumnezeu. Împărţiţi membrii clasei în două grupuri. Invitaţi un grup să studieze Alma 7:14–16 şi pe celălalt grup să studieze Alma 7:22–24. Rugaţi grupurile să caute ce trebuie să facem şi ce trebuie să fim pentru a merge pe cărarea care duce în împărăţia lui Dumnezeu.

După ce cursanţii au avut timp suficient să citească, invitaţi câţiva dintre ei să vină la tablă. Rugaţi-i să scrie de-a lungul cărării faptele şi atributele despre care au citit că duc la împărăţia lui Dumnezeu. Îi puteţi întreba pe cursanţi ce înseamnă pentru ei unele dintre faptele şi atributele menţionate de-a lungul cărării. Îi puteţi ruga, de asemenea, să mediteze la modul în care pot merge pe această cărare în vieţile lor. Depuneţi mărturie că, atunci când trăim cu credinţă, noi suntem „pe cărarea care… duce în împărăţia lui Dumnezeu” (Alma 7:19).

icon indicând scriptură de bazăScripturi de bază—Alma 7:11–13

Pentru că Alma 7:11–13 este un fragment cu scripturi de bază lung, ar putea fi dificil pentru cursanţi să-l memoreze. Totuşi, limbajul lui Alma cuprinde anumite cuvinte care îi pot ajuta pe cursanţi să-şi aducă aminte de-a lungul vieţii de puterea şi dimensiunea efectelor ispăşirii. Pentru a-i ajuta să memoreze aceste cuvinte cheie, scrieţi textul fragmentului Alma 7:11–13 pe tablă înainte de începerea orei, lăsând spaţii goale ori de câte ori apar următoarele cuvinte cheie: dureri, suferinţe, ispite, boli, moarte, infirmităţi, păcate. (De exemplu, veţi începe să scrieţi Alma 7:11 astfel: „Şi El va merge înainte, răbdând… şi… şi… de toate felurile”.)

În timp ce se citeşte Alma 7:11–13 cu glas tare în clasă, cereţi cursanţilor să scrie cuvintele care lipsesc. După ce aţi făcut aceasta de câteva ori, rugaţi cursanţii să scrie pe o foaie de hârtie separată cuvintele care indică ce a luat Salvatorul asupra Sa de dragul lor. Invitaţi cursanţii să-şi aducă întotdeauna aminte ce a făcut Isus Hristos pentru ei, pentru ca, atunci când trec prin încercări, ei să poată avea credinţă mai mare în „puterea Lui mântuitoare”.

Notă. Puteţi folosi câteva minute de la începutul orei următoare pentru a verifica dacă respectivii cursanţi îşi mai amintesc aceste cuvinte cheie cu privire la efectul infinit al ispăşirii Salvatorului.

Comentarii şi informaţii generale

Alma 6:6. Post şi rugăciune în folosul „acelora care nu-l cunoşteau pe Dumnezeu”

Pentru a sublinia faptul că binecuvântările calităţii de membru al Bisericii sunt pentru toţi copiii lui Dumnezeu, puteţi citi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

Toată lumea se roagă pentru misionari. Fie ca mereu să facem aceasta. În acelaşi fel, trebuie să ne rugăm şi pentru aceia care se întâlnesc cu misionarii (sau care ar avea nevoie să-i întâlnească). În Zarahemla, membrilor li s-a poruncit «să se unească în post şi rugăciune fierbinte» [Alma 6:6] pentru aceia care nu se alăturaseră încă Bisericii lui Dumnezeu. Noi putem face la fel.

Ne putem, de asemenea, ruga zilnic pentru a avea propriile experienţe misionare. Rugaţi-vă ca, sub îndrumarea divină pentru astfel de lucruri, prilejul de a face muncă misionară pe care vi-l doriţi să fie deja pregătit în inima cuiva care tânjeşte după sau caută ceea ce dumneavoastră aveţi. «Sunt încă mulţi… care sunt împiedicaţi să găsească adevărul doar pentru că nu ştiu unde să-l găsească» [D&L 123:12]. Rugaţi-vă ca ei să vă găsească! Şi, apoi, fiţi atenţi, pentru că există mulţimi de oameni în lumea dumneavoastră care simt că lipseşte ceva în vieţile lor” („Witnesses unto Me”, Ensign, mai 2001, p. 15).

Alma 7:1-5. Oamenii din Ghedeon

Alma 7 cuprinde învăţăturile pe care Alma le-a transmis oamenilor care locuiau în oraşul Ghedeon, care se afla în valea lui Ghedeon, „numită după omul care a fost omorât cu sabia de mâna lui Nehor” (Alma 6:7). Ghedeon a fost un ucenic credincios al lui Isus Hristos, un instrument în mâinile lui Dumnezeu, eliberând din sclavie poporul lui Limhi. El s-a opus doctrinei propovăduite de Nehor folosind cuvântul lui Dumnezeu şi aceasta i-a adus moartea. (Vezi Mosia 22:3-9; Alma 1:7-9.) Oamenii care locuiau în acel ţinut care purta numele acestui bărbat credincios erau, de asemenea, credincioşi (vezi Alma 7:17-20, 26). Alma a putut să le spună, cu bucurie, cuvinte despre sfinţenie ştiind că ei credeau şi aleseseră să-L preaslăvească pe Dumnezeul adevărat şi viu (vezi Alma 7:6). Probabil că propria credinţă i-a pregătit să primească învăţăturile impresionante ale lui Alma despre ispăşire – că Isus Hristos avea „[să ia] asupra Lui durerile şi bolile poporului Său”, că El avea „[să-i ajute] pe oameni după infirmităţile lor” şi că El avea „[să ia] asupra Lui păcatele poporului Său” (Alma 7:11-13).

Alma 7:10. Isus S-a născut „la Ierusalim”

Preşedintele Joseph Fielding Smith a vorbit despre locul naşterii Salvatorului aşa cum a fost declarat de Alma:

„Cele menţionate în Cartea lui Mormon nu contravin sau contrazic niciunul dintre adevărurile consemnate în Biblie. Dacă se citeşte cu atenţie ce a spus Alma, se constată că el nu avut nicio intenţie să declare că Isus avea să Se nască în Ierusalim. Alma ştia bine. La fel şi Joseph Smith şi cei care i s-au alăturat în aducerea la lumină a Cărţii lui Mormon. Dacă Alma ar fi spus «Se va naşte în Ierusalim, oraşul părinţilor noştri», ar fi fost cu totul altceva. Atunci am fi putut spune că a făcut o greşeală. Alma nu a făcut nicio greşeală şi ce a spus este adevărat.

Dr. Hugh Nibley, în cursul său destinat studiului în clasa de preoţie din anul 1957, An Approach to the Book of Mormon, lecţia 8, pagina 85, spune următoarele:

«Una dintre afirmaţiile pentru care este atacată Cartea lui Mormon este declaraţia din Alma 7:10, conform căreia Salvatorul avea să Se nască „la Ierusalim, care este ţara strămoşilor noştri”. Aici, Ierusalimul nu este oraşul „în ţara strămoşilor noştri”, ci este ţara. Hristos S-a născut într-un sat aflat la aproximativ 10 kilometri de oraşul Ierusalim; nu în oraş, ci în ceea ce ştim acum că înşişi oamenii din vechime au numit „ţara Ierusalimului”»” (Answers to Gospel Questions, compilaţie realizată de Joseph Fielding Smith jr., 5 volume [1957-1966], 1:174).

Alma 7:11-13. „Dureri şi suferinţe şi ispite de toate felurile”

Preşedintele Henry B. Eyring, din Prima Preşedinţie, a oferit următoarele explicaţii cu privire la alinarea pe care o putem primi datorită ispăşirii Salvatorului:

„Ne va oferi mângâiere atunci când trebuie să aşteptăm, în suferinţă, alinarea promisă a Salvatorului, prin care El ştie, din experienţă, cum să ne vindece şi să ne ajute. Cartea lui Mormon ne asigură că El are puterea de a alina. Iar credinţa în această putere ne va oferi răbdare pe măsură ce ne rugăm, lucrăm şi aşteptăm ajutor. El ar fi putut, pur şi simplu, să ştie, prin revelaţie, cum să ne ajute, dar a ales să înveţe prin propria Sa experienţă” („Adversitate”, Ensign sau Liahona, mai 2009, p. 24).

Vârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat că Salvatorul este capabil să ne ajute în orice fel de încercare de care avem parte:

„Mulţi oameni duc poveri grele. Unii au pierdut pe cineva iubit din cauza morţii sau îngrijesc pe cineva care este infirm. Unii au fost răniţi de un divorţ. Alţii îşi doresc foarte mult o căsătorie eternă. Unii sunt înrobiţi de substanţe sau de practici care creează dependenţă, precum alcoolul, tutunul, drogurile sau pornografia. Alţii au deformaţii fizice sau deficienţe mentale. Unii se confruntă cu problema homosexualităţii. Unii au sentimente teribile de depresie sau de neadaptare…

Puterea tămăduitoare a lui Isus Hristos, fie că ne înlătură poverile, fie că ne întăreşte pentru a îndura şi a trăi cu ele… este disponibilă pentru fiecare suferinţă în viaţa muritoare” („El îi tămăduieşte pe cei împovăraţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2006, p. 6, 8).

Vârstnicul Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a scris despre empatia şi capacitatea lui Hristos de a ne ajuta:

„Hristos a mers pe calea pe care fiecare muritor este chemat să meargă, pentru ca El să ştie cum să ne ajute şi să ne întărească în cele mai grele momente ale noastre. El cunoaşte cele mai ascunse şi mai personale poveri pe care le purtăm. El cunoaşte cele mai cunoscute şi evidente dureri pe care le suportăm. El a coborât sub toate aceste dureri pentru a ne putea ridica deasupra lor. Nu există nelinişte sau supărare ori tristeţe în viaţă de care El să nu fi avut parte pentru folosul nostru şi pe care să n-o fi purtat pe umerii Săi cu mult curaj şi compasiune” (Christ and the New Covenant: The Messianic Message of the Book of Mormon [1997], p. 223-224).