Alma 8

Introducere

După ce mulţi oameni au acceptat mesajul lui Alma în Zarahemla, Ghedeon şi Melec, oamenii din Amoniha l-au respins pe Alma şi l-au alungat din oraşul lor. În timp ce Alma deplângea ticăloşia acestor oameni, acelaşi înger care le apăruse lui şi fiilor lui Mosia a venit din nou la el. Îngerul l-a lăudat pe Alma pentru credinţa sa şi i-a poruncit să se întoarcă în Amoniha. Alma s-a supus cu credinţă poruncilor Domnului şi El l-a chemat pe Amulec să-l ajute în slujirea sa. Alma şi Amulec au pornit cu credinţă să propovăduiască oamenilor din Amoniha, plini de Duhul Sfânt şi putere pentru a face lucrarea Domnului.

Sugestii pentru predare

Alma 8:1–6

Mulţi oameni din Melec acceptă mesajul lui Alma şi sunt botezaţi.

Rugaţi cursanţii să ridice mâna dacă au o rudă sau un prieten care a slujit în misiune pentru Biserică. Invitaţi doi sau trei cursanţi să împărtăşească o experienţă pe care ruda sau prietenul le-a relatat-o şi care ilustrează ce simt misionarii când mesajul lor este acceptat. (Puteţi invita, de asemenea, cursanţii să relateze despre momente în care cineva a fost receptiv la eforturile lor de a împărtăşi Evanghelia. Puteţi, de asemenea, să împărtăşiţi o experienţă proprie.)

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 8:1–5. Rugaţi-i să identifice trei oraşe în care Alma a predicat Evanghelia. Scrieţi numele acestor trei oraşe pe tablă. (Zarahemla, Ghedeon şi Melec)

Care au fost rezultatele propovăduirii lui Alma în aceste oraşe? (Le puteţi sugera cursanţilor să consulte rezumatele capitolelor Alma 6–8, pentru a-i ajuta să răspundă la această întrebare.)

Subliniaţi că, deşi oamenii din aceste oraşe au acceptat mesajul lui Alma, slujirea lui misionară nu a fost lipsită de dificultăţi.

Alma 8:7–32

După ce Alma este respins în Amoniha, Domnul îi porunceşte să se întoarcă.

Întrebaţi cursanţii dacă rudele sau prietenii lor care au slujit în misiuni cu timp deplin au văzut oameni respingând mesajul Evangheliei. Puteţi invita câţiva cursanţi să relateze cum au reacţionat rudele sau prietenii lor în astfel de situaţii.

Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din Alma 8:7–14. Încurajaţi membrii clasei să se gândească la felul în care s-a simţit Alma în timp ce încerca să le propovăduiască Evanghelia oamenilor din Amoniha. În timp ce cursanţii citesc aceste versete, rugaţi-i să facă pauze din când în când pentru a răspunde unor întrebări cum sunt următoarele:

Ce ne învaţă aceste versete despre caracterul lui Alma? (Vezi Alma 8:8–10.)
Cum aţi fi reacţionat voi dacă v-aţi fi aflat în situaţia lui Alma? (Vezi Alma 8:11–13.)
Care ar fi fost asemănările sau deosebirile dintre reacţia lui Alma şi reacţia voastră într-o situaţie similară? (Vezi Alma 8:14. Puteţi sugera că hotărârea lui Alma de a continua lucrarea Domnului în oraşul Aaron a dovedit că el avea credinţă în Domnul şi că nu renunţa.)

Subliniaţi că, deşi rugăciunile lui Alma pentru poporul din Amoniha au fost sincere (vezi Alma 8:10), cererile sale nu au fost imediat împlinite. (Unii oameni din Amoniha s-au pocăit ulterior. Vezi Alma 14:1.)

Citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Russell M. Nelson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Recunosc că, uneori, unele dintre rugăciunile noastre cele mai arzătoare par a nu primi răspuns. Ne întrebăm: «De ce?». Cunosc acest sentiment! Cunosc teama şi lacrimile unor asemenea momente. Dar, de asemenea, ştiu că rugăciunile noastre nu sunt niciodată ignorate. Credinţa noastră nu rămâne niciodată neapreciată. Ştiu că perspectiva unui Tată Ceresc atotştiutor este mult mai cuprinzătoare decât a noastră. În timp ce noi cunoaştem problemele şi durerile noastre din timpul vieţii muritoare, El cunoaşte progresul şi posibilităţile noastre nemuritoare” („Isus Hristos – Învăţătorul tămăduitor”, Ensign sau Liahona, nov. 2005, p. 86).

Ce învăţătură ne-a dat vârstnicul Nelson care ne poate ajuta să avem credinţă chiar şi atunci când rugăciunilor noastre neprihănite nu li se răspunde imediat sau în modul în care sperăm sau ne aşteptăm?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 8:14–17. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să caute mesaje de alinare în cuvintele îngerului şi porunci cărora lui Alma i-ar fi putut fi greu să li se supună.

Cum l-au alinat pe Alma cuvintele îngerului din Alma 8:15? Cum ar putea să vă aline pe voi cuvintele îngerului?
De ce ar fi putut fi greu pentru Alma să se supună în acea situaţie?

Rugaţi cursanţii să citească Alma 8:18 şi să caute cuvântul care descrie modul în care Alma a reacţionat la porunca Domnului de a se întoarce în oraşul Amoniha. (Puteţi sugera cursanţilor să marcheze cuvintele în grabă.)

Ce putem învăţa despre Alma din faptul că el s-a întors în grabă în Amoniha?

Citiţi următoarea declaraţie a preşedintelui Henry B. Eyring, din Prima Preşedinţie. Rugaţi cursanţii să fie atenţi la felul în care putem beneficia de pe urma faptului că ne supunem repede Domnului.

„Oricât de multă credinţă avem să ne supunem acum lui Dumnezeu, trebuie să o întărim continuu şi să o menţinem înfloritoare mereu. Putem face aceasta hotărând acum să ne supunem mai rapid şi să fim mai hotărâţi să îndurăm. Să învăţăm să începem devreme şi să fim consecvenţi, deoarece acestea reprezintă cheile pentru pregătirea spirituală…

Un Tată Ceresc iubitor şi Fiul Său Preaiubit ne-au dat tot ajutorul posibil pentru a trece testul vieţii care stă în faţa noastră. Dar trebuie să ne decidem să fim supuşi şi s-o şi facem. Noi ne clădim credinţa pentru a trece testele de supunere de-a lungul timpului şi în toate alegerile noastre zilnice. Putem să ne decidem acum să facem repede orice ne cere Dumnezeu. Şi putem să ne decidem să fim consecvenţi în testele mici de supunere care clădesc credinţa care ne duce spre testele mari, care vor veni cu siguranţă” („Pregătirea spirituală: începeţi devreme şi fiţi consecvenţi”, Liahona, nov. 2005, p. 38, 40).

Potrivit afirmaţiei preşedintelui Eyring, ce se întâmplă cu credinţa noastră când alegem să ne supunem repede Domnului?
Când aţi simţit că credinţa voastră în Domnul se întăreşte datorită faptului că vă supuneţi repede şi consecvent?

În cazul fiecăreia dintre situaţiile de mai jos, întrebaţi cursanţii cum îi poate binecuvânta supunerea cu promptitudine.

În timp ce o tânără se pregăteşte să plece la şcoală, mama ei îi cere să poarte o bluză mai decentă.
Într-un interviu cu episcopul lui, un nou preot este îndemnat să facă cele necesare pentru a obţine Distincţia Datoria faţă de Dumnezeu.
Doi misionari simt îndemnul, în timpul activităţii de planificare zilnică, să viziteze o familie mai puţin activă, în care mama nu este membră a Bisericii.

Explicaţi că Domnul l-a binecuvântat pe Alma pentru supunerea sa cu promptitudine. Invitaţi trei cursanţi în faţa clasei pentru a transpune într-o scenetă întâlnirea dintre Alma şi Amulec din Alma 8:19–26. Rugaţi un cursant să citească ceea ce a spus Alma, un al doilea cursant, ceea ce a spus Amulec şi al treilea, ceea ce a spus naratorul. Încurajaţi cursanţii să-şi citească rolurile exprimând sentimentele pe care cred ei că le-au avut Alma şi Amulec.

După scenetă, întrebaţi:

Cum l-a binecuvântat Domnul pe Alma pentru că a fost supus?
În ce fel indică experienţa lui Alma cu Amulec faptul că Domnul a auzit şi a răspuns rugăciunilor lui Alma? (Vezi Alma 8:10.)
Ce principii putem învăţa din experienţa lui Alma? (Cursanţii pot sugera o serie de principii. Un răspuns posibil este acela că, atunci când reacţionăm prompt la cuvântul Domnului, El ne ajută să ne supunem poruncilor Sale.)

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 8:27–32 şi să caute dovezi suplimentare pentru faptul că, dacă suntem credincioşi şi sârguincioşi, Domnul ne va ajuta să ne supunem poruncilor Sale.

Cu ce încercări s-au confruntat Alma şi Amulec atunci când au început să le propovăduiască oamenilor? (Vezi Alma 8:28–29. Oamenii deveniseră mai ticăloşi şi Domnul le-a poruncit lui Alma şi Amulec să-i cheme la pocăinţă.)
Cum i-a ajutat Domnul pe Alma şi Amulec? (Vezi Alma 8:30–31. Ei au fost plini de Duhul Sfânt şi au primit putere divină pentru a-i proteja. Puteţi sugera cursanţilor să marcheze descrierea acestor binecuvântări în scripturile lor.)
Când aţi simţit că Domnul v-a ajutat când aţi fost credincioşi şi sârguincioşi?

Invitaţi cursanţii să scrie următoarea declaraţie a preşedintelui Howard W. Hunter în caietele pentru seminar sau jurnalele pentru studiul scripturilor:

„Cu siguranţă, Domnului îi place, mai mult decât orice, hotărârea neclintită de a te supune sfatului Său” („Commitment to God”, Ensign, nov. 1982, p. 58).

Acordaţi cursanţilor câteva minute să scrie răspunsurile la următoarele întrebări:

Ce anume veţi face astăzi pentru a-I arăta Tatălui Ceresc că vă veţi supune cu promptitudine sfatului Său şi Îi veţi sluji cu credinţă şi sârguinţă?

Depuneţi mărturie despre binecuvântările pe care le primim când urmăm cu credinţă sfatul Domnului. De asemenea, puteţi oferi cursanţilor prilejul de a-şi împărtăşi mărturiile despre acest adevăr.

Comentarii şi informaţii generale

Alma 8:10. „Rugăciune fierbinte”

Expresia „rugăciune fierbinte” indică o comunicare plină de credinţă şi forţă cu Dumnezeu. Vârstnicul Joseph B. Wirthlin, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a sugerat moduri în care putem evalua şi căuta să îmbunătăţim tăria rugăciunilor noastre:

„Îmi permiteţi să vă rog astăzi să vă gândiţi la eficienţa rugăciunilor dumneavoastră? Cât de aproape vă simţiţi de Tatăl vostru Ceresc? Simţiţi că primiţi răspuns la rugăciunile dumneavoastră? Simţiţi că timpul pe care îl petreceţi rugându-vă vă îmbogăţeşte şi înalţă sufletul? Există loc pentru perfecţionare?

Există multe motive pentru care rugăciunilor noastre le lipseşte tăria. Uneori, ele devin rutină. Rugăciunile noastre devin seci când rostim cuvinte similare, în moduri similare, mereu şi mereu, atât de des, încât ceea ce spunem devine mai mult o recitare decât o comunicare. Aceasta este ceea ce Salvatorul descrie ca fiind «aceleaşi vorbe» (Matei 6:7). Astfel de rugăciuni, a spus El, nu vor fi ascultate…

Rugăciunile dumneavoastră sună sau sunt la fel uneori? Aţi spus vreodată o rugăciune mecanic, rostind cuvintele ca un robot? Uneori vă plictisiţi în timp ce vă rugaţi?

Rugăciunile care nu vă solicită gândirea nu vor merita multă atenţie din partea Tatălui nostru Ceresc. Când vă daţi seama că aţi intrat într-o rutină, în ceea ce priveşte rugăciunile dumneavoastră, opriţi-vă şi gândiţi-vă. Meditaţi o vreme la lucrurile pentru care sunteţi cu adevărat recunoscători” („Improving Our Prayers”, [cuvântare de devoţiune adresată la Universitatea Brigham Young, 21 ian. 2003], p. 2, speeches.byu.edu).