Alma 17

Introducere

Pregătindu-se să le predice lamaniţilor Evanghelia, fiii lui Mosia au căutat îndrumarea Domnului prin post şi rugăciune. Domnul i-a alinat şi le-a promis că ei vor fi instrumente în mâinile Sale „pentru salvarea multor suflete” (Alma 17:11). Înainte de aceasta, într-o revelaţie dată tatălui lor, El le promisese: „Îi voi salva… din mâinile lamaniţilor” (Mosia 28:7). Întăriţi de promisiunile Domnului şi fiind încrezători în faptul că se vor întâlni din nou într-o zi, ei s-au separat pentru a împărtăşi Evanghelia în zone diferite. Amon a plecat în ţara lui Ismael, unde s-a pregătit să propovăduiască oamenilor de acolo slujind regelui lor.

Sugestii pentru predare

Alma 17:1–16

Fiii lui Mosia au cercetat scripturile, s-au rugat şi au postit pentru a putea cunoaşte cuvântul lui Dumnezeu şi a propovădui cu putere.

Înainte de oră, scrieţi pe tablă următoarea afirmaţie incompletă: „Singurul şi cel mai important lucru pe care puteţi să-l faceţi pentru a vă pregăti pentru chemarea de a sluji [într-o misiune] este să…” (Vă veţi referi la aceasta puţin mai târziu în timpul lecţiei.)

Întrebaţi cursanţii dacă au fost prezenţi când rudele sau prietenii lor au venit acasă din misiuni în care au slujit cu credinţă. Invitaţi câţiva cursanţi să descrie trăsăturile asemănătoare cu ale lui Hristos ale acestor misionari când au revenit.

Ce schimbări pozitive aţi văzut la ei după misiunile lor? Ce credeţi că a provocat aceste schimbări?

Explicaţi că, după ce au propovăduit Evanghelia timp de 14 ani în ţara lui Nefi, fiii lui Mosia au revenit în Zarahemla după ce s-au reîntâlnit cu Alma. Dacă respectivii cursanţi au nevoie de o scurtă recapitulare a povestirii despre Alma şi fiii lui Mosia, adresaţi întrebările de mai jos.

Care a fost relaţia dintre Alma şi fiii lui Mosia? (În cazul în care cursanţii au nevoie de ajutor pentru a răspunde la această întrebare, gândiţi-vă să le cereţi să citească rezumatul capitolului Mosia 27.)

Explicaţi că, în timp ce Alma predicase pocăinţa şi stabilise Biserica printre nefiţi în ţara lui Zarahemla şi în alte ţări, fiii lui Mosia predicaseră Evanghelia lamaniţilor în ţara lui Nefi. (Puteţi folosi semnul de carte despre Cartea lui Mormon când oferiţi aceste explicaţii.) Numele fiilor lui Mosia au fost Amon, Aaron, Omner şi Himni (vezi Mosia 27:34). În Alma 17–26 se relatează unele dintre experienţele lor misionare.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 17:1–2.

Ce a simţit Alma când şi-a revăzut prietenii? De ce credeţi că a avut acele sentimente?

Îndreptaţi atenţia cursanţilor asupra declaraţiei incomplete pe care aţi scris-o pe tablă înainte de începerea lecţiei. Invitaţi cursanţii să propună diferite cuvinte care ar putea completa această declaraţie. Împărtăşiţi-le apoi modul în care vârstnicul David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a completat această declaraţie: „Cel mai important lucru pe care-l puteţi face pentru a vă pregăti pentru o chemare de a sluji [în misiune] este acela de a deveni misionar cu mult timp înainte de a merge într-o misiune („Să devenim misionari”, Ensign sau Liahona, nov. 2005, p. 45). Completaţi afirmaţia pe tablă.

Subliniaţi că o modalitate de a putea şti cum să devenim misionari este să învăţăm despre slujirea misionarilor credincioşi din scripturi. Invitaţi membrii clasei să citească, în gând, Alma 17:2–4 şi să caute motivele pentru care fiii lui Mosia au avut succes în a le face cunoscut adevărul oamenilor.

Ce anume din ceea ce au făcut fiii lui Mosia i-a ajutat să devină misionari de succes? (Răspunsurile ar putea fi că ei „[au cercetat] scripturile cu sârguinţă”, s-au rugat şi au postit.)
Ce binecuvântări au primit pentru că au studiat, au postit şi s-au rugat? (Pe măsură ce cursanţii răspund la această întrebare, ajutaţi-i să identifice următorul principiu: Când cercetăm scripturile, ne rugăm şi postim, Îl putem primi pe Duhul Sfânt şi putem propovădui cu putere.)

Rugaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a vârstnicului Bednar, în care se arată ce putem face pentru a deveni misionari:

„Vă puteţi mări dorinţa de a-L sluji pe Dumnezeu (vezi D&L 4:3) şi puteţi să începeţi să gândiţi aşa cum gândesc misionarii, să citiţi ceea ce citesc misionarii, să vă rugaţi aşa cum o fac misionarii şi să aveţi sentimentele pe care le au misionarii. Puteţi să evitaţi influenţele lumeşti care determină retragerea Duhului Sfânt şi puteţi să dobândiţi încredere în a recunoaşte şi în a reacţiona la îndemnurile spirituale. Rând după rând şi precept după precept, aici puţin şi acolo puţin, puteţi să deveniţi în mod treptat misionarul care speraţi să fiţi, misionarul la care Se aşteaptă Salvatorul…

Pregătirea pe care o descriu nu este orientată numai către slujirea dumneavoastră misionară, ca tânăr în vârstă de 19, 20 sau 21 de ani… Vă pregătiţi pentru o muncă misionară ce va dura toată viaţa… Noi suntem întotdeauna misionari” („Să devenim misionari”, p. 46).

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să pună în practică principiile predate de vârstnicul Bednar şi în Alma 17:2–4, rugaţi-i să scrie în caietele pentru seminar şi jurnalele pentru studiul scripturilor despre ce vor face pentru a deveni misionari înainte de a fi chemaţi să slujească în misiune.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 17:9 şi să identifice pentru ce s-au rugat fiii lui Mosia şi colegii lor. După ce cursanţii împărtăşesc ce au aflat, rugaţi-i să citească Alma 17:10–12 şi să caute răspunsul Domnului la rugăciunile lor.

De ce credeţi că inimile lor „au prins curaj” când au primit răspunsul Domnului la rugăciunile lor?
Alma 17:11 cuprinde promisiunea Domnului că El urma să facă din aceşti misionari instrumente în mâinile Sale. Ce înseamnă aceasta pentru voi? În ce fel putem fi noi instrumente în mâinile Domnului?
Domnul i-a instruit pe aceşti misionari să „[arate] un exemplu bun” (Alma 17:11). De ce credeţi că a fi exemplu bun era un lucru important în munca lor misionară? (În timp ce cursanţii răspund, ajutaţi-i să identifice principiul următor: Când suntem exemple bune, Domnul ne poate face instrumente în mâinile Sale. Puteţi scrie acest adevăr pe tablă.)
Care sunt câteva lucruri pe care oamenii le pot învăţa despre Evanghelie când văd exemplul nostru bun?
Când v-au ajutat exemplele bune date de alţii?

Depuneţi mărturie despre importanţa faptului de a fi un exemplu bun şi încurajaţi-i pe cursanţi să fie exemple bune pentru cei din jurul lor. Dacă vă amintiţi situaţii concrete în care aţi văzut cursanţi fiind exemple bune, îi puteţi lăuda pe acei cursanţi pentru ce au făcut. Nu faceţi complimente generale sau neclare, care ar putea să pară nesincere.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 17:13–16 şi să se gândească cât era de dificil să li se propovăduiască lamaniţilor în acea vreme.

De ce au fost dispuşi fiii lui Mosia să meargă printre lamaniţi şi să aibă parte de suferinţă? (Vezi Alma 17:16; vezi, de asemenea, Mosia 28:1–3.)

Alma 17:17–39

Amon devine slujitor al regelui Lamoni şi salvează turmele regelui.

Rezumaţi Alma 17:18–20 explicând că, înainte ca aceşti misionari să se separe pentru a predica Evanghelia în diferite zone, Amon i-a învăţat şi i-a binecuvântat. Apoi, el a mers într-o ţară numită Ismael. Când a intrat în acea ţară, el a fost legat şi dus în faţa regelui. Rugaţi doi cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din Alma 17:21–25.

Ce credeţi că este important în faptul că Amon i-a spus regelui: „Eu voi fi slujitorul tău” (Alma 17:25)?
Ce situaţii aţi văzut în care slujirea a oferit prilejuri de a împărtăşi Evanghelia?

Rezumaţi Alma 17:26–27, explicând că, în timp ce Amon păzea turmele regelui, un grup de lamaniţi le-au împrăştiat.

Împărţiţi membrii clasei în grupuri de câte trei cursanţi. Scrieţi următoarele referinţe scripturale pe tablă: Alma 17:28–32; Alma 17:33–35; Alma 17:36–39. Rugaţi cursanţii din fiecare grup să împartă fragmentele între ei. Rugaţi cursanţii să-şi citească fragmentele, în gând, căutând răspunsuri la întrebările de mai jos. (Puteţi scrie aceste întrebări pe tablă.)

Ce s-a întâmplat în partea ta din povestire?
Cum i-ar fi putut ajuta acest lucru pe oameni să se pregătească pentru a primi Evanghelia?
Ce trăsături a dovedit Amon că are?

Acordaţi grupurilor timp să discute despre răspunsurile lor. Apoi, întrebaţi:

Ce putem învăţa din această relatare? (Cursanţii pot împărtăşi mai multe răspunsuri diferite. De exemplu, ei ar putea spune că, prin slujire, îi putem ajuta pe alţii să se pregătească să accepte Evanghelia sau că, atunci când slujim Domnului, putem avea curaj şi putem fi veseli. Îi puteți încuraja pe cursanți să scrie aceste principii în scripturile lor.)

Invitaţi cursanţii să scrie în jurnalele pentru studiul scripturilor ce pot face pentru a fi exemple de persoane care trăiesc potrivit Evangheliei. În cazul tinerelor fete, acest obiectiv le poate ajuta să efectueze o experienţă suplimentară în cadrul valorii „Faptele bune” din Progresul personal. În cazul preoţilor, acest obiectiv îi poate ajuta să-şi înveţe şi să-şi îndeplinească îndatoririle aşa cum sunt menţionate în secţiunile „Îndatoririle preoţiei” şi „Invitarea tuturor să vină la Hristos” din Datoria faţă de Dumnezeu.

Comentarii şi informaţii generale

Alma 17. Tinerii băieţi şi tinerele fete slujesc în calitate de misionari cu timp deplin

Preşedintele Thomas S. Monson a dat următorul sfat tinerilor băieţi şi tinerelor fete cu privire la responsabilitatea de a sluji în misiuni cu timp deplin:

„Vouă, tineri băieţi din Preoţia aaronică, precum şi vouă, tineri băieţi care deveniţi vârstnici, vă repet ceea ce profeţii ne-au învăţat de multă vreme – şi anume, că fiecare tânăr băiat demn şi capabil trebuie să se pregătească să slujească în misiune. Slujirea misionară este o responsabilitate a preoţiei – o obligaţie pe care Domnul Se aşteaptă s-o îndeplinim noi, cei cărora ni s-a dat atât de mult. Tineri băieţi, vă îndemn să vă pregătiţi să slujiţi în calitate de misionari. Păstraţi-vă curaţi, puri şi demni de a-L reprezenta pe Domnul. Menţineţi-vă sănătatea şi tăria. Studiaţi scripturile. Acolo unde este posibil, participaţi la seminar sau institut. Familiarizaţi-vă cu ghidul pentru slujirea misionară Predicaţi Evanghelia Mea.

Sfat pentru voi, tinere surori: deşi nu aveţi aceeaşi responsabilitate a preoţiei pe care o au tinerii băieţi, aceea de a sluji ca misionari cu timp deplin, voi, de asemenea, aduceţi o contribuţie importantă în calitate de misionare, iar noi încurajăm slujirea voastră” („Acum când ne întâlnim din nou”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 5-6).