Lecția 15 Joseph Smith – Istorie 1:66-67; Doctrină și legăminte 6-7

Lecția 15

Joseph Smith – Istorie 1:66–67; Doctrină și legăminte 6-7

Introducere

În primăvara anului 1829, profetul Joseph Smith a avut sentimentul puternic că traducerea Cărții lui Mormon era o chestiune urgentă. Timpul pe care-l avea pentru a traduce Cartea lui Mormon era foarte limitat, deoarece trebuia să muncească pentru a-și întreține familia. Emma și Samuel, fratele lui Joseph, au ajutat slujind în calitate de copiști, însă nu puteau să facă acest lucru toată ziua. Joseph se afla în posesia plăcilor de peste un an și jumătate și, având în vedere și pierderea celor 116 pagini ale manuscrisului, avea doar câteva pagini de material tradus. Joseph s-a rugat la Domnul pentru a-i trimite pe cineva care să-l poată ajuta în munca de traducere. Ca răspuns la rugăciunea lui Joseph, Domnul l-a trimis pe Oliver Cowdery pentru a sluji drept copist.

Revelațiile din Doctrină și legăminte 6 și 7 au fost date la scurt timp după sosirea lui Oliver. Doctrină și legăminte 6 conține sfatul adresat lui Oliver cu privire la rolul său în lucrarea Domnului. Doctrină și legăminte 7 conține versiunea tradusă a unora dintre scrierile lui Ioan cel Iubit, din care învățăm că Domnul a îndeplinit dorința lui Ioan de a trăi și de a aduce suflete la Isus Hristos până la a Doua Venire.

Sugestii pentru predare

Joseph Smith – Istorie 1:66-67; Doctrină și legăminte 6:1-9

Oliver Cowdery devine copistul lui Joseph Smith.

Desenați, pe tablă, un bec și un răsărit de soare.

Prin ce diferă aprinderea unui bec de privirea unui răsărit de soare? (Cursanții pot sugera mai multe diferențe, dar subliniați că pe una o vedem imediat, iar pe cealaltă o vedem treptat.)

Explicați faptul că vârstnicul David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a folosit această analogie pentru a ne învăța despre revelația personală. Dânsul ne-a învățat că, uneori, revelațiile vin „rapid, complet și pe de-a întregul [asemenea unei lumini care este aprinsă într-o cameră întunecată]… [Însă,] mult mai frecvent, revelația vine în cantități mici de-a lungul timpului” („Spiritul revelației”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 88). Invitați cursanții să cugete la momente în care Domnul le-a răspuns imediat la rugăciuni și la momente în care El le-a răspuns treptat. În timp ce studiază, astăzi, Doctrină și legăminte 6, încurajați-i să caute adevărurile care-i vor ajuta să recunoască momentul în care Dumnezeu le dă revelații.

Pentru a ajuta cursanții să înțeleagă contextul istoric al acestei revelații, invitați un cursant să citească, cu glas tare, primul paragraf al introducerii acestei lecții. Apoi, invitați cursanții să citească, în gând, Joseph Smith – Istorie 1:66-67 și să identifice modul în care Tatăl Ceresc l-a ajutat pe Joseph în eforturile sale de a traduce mai repede.

Ce a făcut Domnul ca răspuns la rugămintea lui Joseph de a avea pe cineva care să-l ajute cu traducerea?

După ce cursanții spun ce au găsit, explicați faptul că Oliver Cowdery a venit din Palmyra, New York, de la peste 225 de kilometri depărtare, să-l întâlnească pe Joseph în Harmony, Pennsylvania (vezi Hărți din scripturi, fotografii și date cronologice din Istoria Bisericii, Harta 1 „Zona de nord-est a Statelor Unite”), și că a sosit la doar câteva zile după ce Joseph se rugase pentru ajutor.

Explicați faptul că, la scurt timp după ce Oliver a început să slujească drept copist al lui Joseph, Joseph a primit o revelație în care Domnul îi vorbea lui Oliver. Această revelație a abordat dorințele lui Oliver și a răspuns întrebărilor în legătură cu care el se rugase, dar pe care nu i le adresase lui Joseph. Invitați cursanții să citească, în gând, Doctrină și legăminte 6:5-6, 8 și să fie atenți la indiciile care arată că Domnul cunoștea dorințele lui Oliver.

Ce ne spun aceste versete și efortul lui Oliver de a călători 225 de kilometri pentru a-l ajuta pe Joseph despre Oliver?

Notă.Versetele 1-9 sunt repetate în Doctrină și legăminte 11, revelație adresată lui Hyrum Smith, și vor fi discutate mai amănunțit în acea lecție.

Doctrină și legăminte 6:10-24

Domnul îl asigură pe Oliver Cowdery de veridicitatea lucrării.

Rugați cursanții să cugete la următoarea întrebare:

Ați primit vreodată un răspuns de la Dumnezeu și, apoi, ați avut îndoieli sau ați fost confuzi cu privire la acel răspuns? (Invitați câțiva cursanți să-și împărtășească experiențele. Puteți, de asemenea, să împărtășiți o experiență proprie. Amintiți cursanților că unele experiențe sunt prea sacre sau personale pentru a fi împărtășite.)

Rezumați Doctrină și legăminte 6:10-13 explicând faptul că Domnul i-a spus lui Oliver Cowdery că el avea darul revelației. Invitați cursanții să citească, în gând, Doctrină și legăminte 6:14-17, 20 și să afle ce l-a învățat Domnul pe Oliver cu privire la primirea și recunoașterea revelației.

Ce adevăruri l-a învățat Domnul pe Oliver cu privire la primirea și recunoașterea revelației?

Cursanții pot menționa principiile de mai jos. Le puteți scrie pe tablă pe măsură ce cursanții le identifică. Le puteți sugera, de asemenea, cursanților să marcheze, în aceste versete, expresiile care au o însemnătate specială pentru ei.

Când căutăm răspunsuri de la Tatăl Ceresc, El ne va oferi instrucțiuni.

Domnul ne va lumina mintea prin intermediul Duhului Sfânt.

Dumnezeu ne cunoaște gândurile și intențiile inimii.

După ce am primit o revelație, trebuie s-o păstrăm ca pe o comoară în inima noastră.

De ce este important ca noi să știm că Domnul ne aude și ne răspunde la rugăciuni?
Ce credeți că înseamnă că Domnul ne va „[lumina]” mintea? (Puteți să explicați faptul că, prin intermediul Duhului Sfânt, Domnul ne va da idei și înțelegere.)
De ce este important să știm că doar Dumnezeu ne cunoaște gândurile și intențiile inimii?
Ce credeți că înseamnă să „[păstrezi] ca pe o comoară” cuvintele Domnului? (Să studiem, să cugetăm și să punem în practică lucrurile pe care Domnul le revelează și să avem încredere în revelația pe care o primim.)

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 6:21-24 și rugați membrii clasei să caute un alt mod prin care Domnul vorbește cu noi.

Ce putem învăța din aceste versete cu privire la un alt mod prin care Domnul ne vorbește? (Domnul transmite pace în sufletul nostru ca o mărturie despre adevăr. Le puteți sugera cursanților să marcheze expresia „pace în sufletul tău” [D&L 6:23].)
Din propria experiență, care este sentimentul când Domnul transmite pace în sufletul nostru?

Pentru a ajuta cursanții să înțeleagă mai bine modul în care pot primi revelații, subliniați faptul că recunoașterea momentului când Domnul ne vorbește poate fi, uneori, dificilă. Explicați faptul că vârstnicul Bednar a continuat analogia răsăritului de soare pentru a clarifica modul în care vin, adesea, comunicările de la Domnul. Invitați un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declarație:

„Uneori, soarele răsare într-o dimineață înnorată sau cețoasă. Din cauza condițiilor meteorologice, percepția luminii este mai dificilă și aflarea momentului exact când răsare soarele la orizont nu este posibilă…

În mod asemănător, primim de multe ori revelație fără a recunoaște exact în ce fel sau când primim revelația” („Spiritul revelației”, p. 89).

Cum putem uneori să trecem cu vederea sau să ignorăm răspunsurile Domnului la rugăciunile noastre?
Ce sfat ați da cuiva care vrea să învețe cum să recunoască mai bine momentul în care Domnul îi vorbește?

Explicați faptul că Oliver i-a spus lui Joseph despre „noaptea” la care Domnul face referire în Doctrină și legăminte 6:22 doar după primirea acestei revelații. Invitați un cursant să citească ce a aflat profetul Joseph după primirea revelației din Doctrină și legăminte 6:

„După ce am primit această revelație, Oliver Cowdery mi-a spus că, după ce s-a dus la tatăl meu pentru a se caza și după ce familia i-a comunicat că am intrat în posesia plăcilor, în acea noapte, după ce s-a dus să se culce, s-a rugat Domnului pentru a afla dacă aceste lucruri s-au desfășurat întocmai, iar Domnul i-a confirmat adevărul, dar el a ținut în întregime secrete împrejurările și nu le-a menționat nimănui; astfel că după oferirea acestei revelații, el știa că lucrarea era adevărată, deoarece nicio ființă vie nu știa despre conținutul revelației, cu excepția lui Dumnezeu și a lui însuși” (History of the Church, 1:35).

Invitați cursanții să-și amintească momente în care Dumnezeu le-a luminat mintea sau le-a transmis pace. Îi puteți ruga să-și noteze unele dintre aceste amintiri. Încurajați-i să aibă încredere în revelația personală pe care au primit-o în trecut. Explicați faptul că următoarele două lecții îi vor ajuta să învețe să recunoască răspunsurile la rugăciunile lor.

Doctrină și legăminte 6:25-37

Domnul îi sfătuiește pe Joseph și Oliver să traducă și să nu se îndoiască și nici să nu le fie teamă.

Rezumați Doctrină și legăminte 6:25-31 explicând că Domnul i-a spus lui Oliver că, dacă dorea, putea să aibă darul de a traduce și de a fi alături de Joseph în calitate de al doilea martor al Cărții lui Mormon.

Dacă ați fi fost în locul lui Oliver, ce sentimente ați fi avut după ce ați fi auzit responsabilitatea pe care v-ar fi încredințat-o Domnul?

Invitați cursanții să se gândească la momente în care s-au simțit nesiguri sau temători în legătură cu ceva ce Domnul dorea ca ei să facă. Invitați cursanții să citească, în gând, Doctrină și legăminte 6:32-37 și să caute ce i-a sfătuit Domnul pe Joseph și pe Oliver să facă pentru a birui îndoiala și teama, în timp ce au continuat în lucrarea Sa.

Ce adevăruri sau principii din acest sfat putem pune în practică în viața noastră? (Cursanții pot sugera diverse principii, dar asigurați-vă că subliniați faptul că, atunci când ne întoarcem către Isus Hristos, putem birui îndoiala și teama.)
Care sunt câteva exemple despre modul în care cineva se poate întoarce către Hristos în fiecare gând?

Invitați câțiva cursanți să împărtășească experiențe pe care le-au trăit când cunoașterea lor despre Salvator i-a ajutat să biruiască îndoiala sau teama. Puteți, de asemenea, să împărtășiți o experiență proprie.

Doctrină și legăminte 7

Lui Ioan cel Iubit i se promite că va trăi și va aduce suflete la Hristos până la a Doua Venire.

Notă. Nu a fost revelat nimic concret cu privire la slujirea lui Ioan ca ființă translatată. Nu faceți speculații cu privire la unde s-ar afla Ioan sau la ceea ce a realizat.

Explicați faptul că, la un moment dat, în perioada lunii aprilie a anului 1829, în timp ce Oliver îl ajuta pe Joseph cu traducerea, el și Joseph au „avut opinii diferite… cu privire la relatarea lui Ioan, apostolul, menționată în Noul Testament [vezi Ioan 21:20-23]… dacă el a murit sau dacă el a trăit în continuare” (Histories, volumul 1: 1832-1844, volumul 1 din seria istorică a lucrării The Joseph Smith Papers [2012], p. 284).

Invitați cursanții să citească Doctrină și legăminte 7:1-3 pentru a găsi răspunsul la întrebarea lui Joseph și Oliver. (În cazul în care cursanții întâmpină dificultăți în identificarea răspunsului, le puteți sugera să citească rezumatul pentru Doctrină și legăminte 7:1-3.)

Comentarii și informații generale

Doctrină și legăminte 6:14-15. Să recunoaștem răspunsurile la rugăciuni.

Vârstnicul Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a descris nevoia de a ne ruga și modul de a recunoaște răspunsurile de la Dumnezeu:

„Recunoașterea răspunsurilor la rugăciune poate fi adesea foarte dificilă. Uneori, în mod neînțelept, încercăm să înfruntăm viața bazându-ne pe propria experiență și capacitate. Este mult mai înțelept să căutăm prin rugăciune și inspirație divină să știm ce să facem. Supunerea noastră garantează că, la nevoie, putem fi demni de puterea divină pentru a împlini un țel inspirat.

Asemenea multora dintre noi, Oliver nu a recunoscut dovada răspunsurilor la rugăciuni oferită deja de Domnul…

Dacă simțiți că Dumnezeu nu a răspuns la rugăciunile dumneavoastră, reflectați la aceste versete [D&L 6:14-15] – apoi, cu atenție, căutați dovada în propria viață, căci poate El v-a răspuns deja” („Cum să obținem revelație și inspirație cu privire la propria noastră viață”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 47).

Vârstnicul David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învățat cum să recunoaștem revelația personală:

„Poate că nu vedem îngeri, nu auzim glasuri cerești și nu primim impresii spirituale copleșitoare… Dar, pe măsură ce ne respectăm legămintele și ținem poruncile, pe măsură ce ne străduim din ce în ce mai consecvent să facem ce este bine și să devenim mai buni, putem umbla având încrederea că Dumnezeu ne va îndruma pașii…

Uneori, spiritul revelației va acționa imediat și cu intensitate, alteori cu subtilitate și în mod treptat, iar de cele mai multe ori cu o asemenea delicatețe încât nu-l veți putea conștientiza și recunoaște. Dar, indiferent de tiparul prin care va veni această binecuvântare, lumina pe care o va aduce vă va ilumina și vă va lărgi sufletul, vă va lumina înțelegerea (vezi Alma 5:7; 32:28) și vă va îndruma și proteja pe dumneavoastră și pe familia dumneavoastră” („Spiritul revelației”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 90).