Lecția 135 Doctrină și legăminte 128:12-25

Lecția 135

Doctrină și legăminte 128:12-25

Introducere

Această lecție cuprinde restul scrisorii pe care Joseph Smith le-a scris-o sfinților la începutul lunii septembrie a anului 1842. În această parte a scrisorii, profetul a propovăduit despre salvarea celor vii și a celor morți. El i-a îndemnat pe sfinți să fie credincioși în lucrarea pe care o înfăptuiesc pentru cei morți și și-a exprimat bucuria pentru restaurarea Evangheliei.

Sugestii pentru predare

Doctrină și legăminte 128:12-18

Joseph Smith propovăduiește despre salvarea celor vii și a celor morți.

Arătați o ilustrație cu un bazin de botez dintr-un templu (de exemplu, „Bazin de botez din templu”, Carte cu picturi inspirate din Evanghelie [2009], nr. 121; vezi, de asemenea, LDS.org). Rugați cursanții să-și imagineze că participă la ziua porților deschise a unui templu alături de un prieten care nu este membru al Bisericii. După ce trec prin camera cu bazinul de botez, prietenul lor întreabă: „De ce sunteți scufundați cu totul atunci când sunteți botezați?” De asemenea, prietenul lor întreabă: „De ce vă botezați pentru oameni morți?”

Amintiți cursanților că, în timp ce se ascundea de oamenii care căutau să-l aresteze în mod ilegal, Joseph Smith le-a scris o scrisoare sfinților. În această scrisoare, el i-a învățat mai multe cu privire la botezul pentru cei morți. Invitați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 128:12-13. Rugați membrii clasei să urmărească în scripturi și să caute învățătura lui Joseph Smith cu privire la simbolistica botezului.

Cum ați putea folosi învățăturile din versetele 12-13 pentru a ajuta pe cineva să înțeleagă de ce este botezul făcut prin scufundare?

Rugați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 128:15. Rugați membrii clasei să urmărească în scripturi pentru a descoperi motivul pentru care înfăptuim botezuri pentru cei morți.

Potrivit celor relatate în acest verset, de ce au strămoșii noștri nevoie ca noi să înfăptuim botezuri pentru cei morți? (După cum este necesar, îndreptați atenția cursanților către cuvintele „fără noi ei nu pot ajunge la desăvârșire”. Ajutați cursanții să identifice următoarea doctrină: Strămoșii noștri care mor fără a cunoaște Evanghelia nu pot progresa spre perfecțiune până când rânduielile necesare salvării ale Evangheliei nu sunt înfăptuite pentru ei.)

Dacă au nevoie de ajutor pentru a răspunde la această întrebare, invitați-l pe unul dintre cursanți să citească următoarea declarație cu glas tare:

„Strămoșii dumneavoastră decedați trăiesc într-un loc numit lumea spiritelor. Acolo, ei au ocazia să asculte și să accepte Evanghelia lui Isus Hristos. Totuși, ei nu pot primi rânduielile Evangheliei pentru ei înșiși și nu pot progresa până ce alții nu înfăptuiesc aceste rânduieli în numele lor.

Privilegiul și responsabilitatea dumneavoastră sunt de a le oferi strămoșilor dumneavoastră acest dar prin a-i identifica și a vă asigura că sunt înfăptuite rânduieli în numele lor în templu. Apoi, ei pot alege dacă acceptă sau nu munca înfăptuită” (Member’s Guide to Temple and Family History Work [2009], p. 2).

Ce sentimente credeți că ar putea avea strămoșii voștri față de voi atunci când veți înfăptui munca aceasta pentru ei?
Potrivit celor relatate în versetul 15, care este un alt motiv pentru care înfăptuim botezuri pentru cei morți? (După ce cursanții răspund, scrieți pe tablă următoarea doctrină: Salvarea strămoșilor noștri decedați este necesară și esențială pentru salvarea noastră.)
De ce credeți că „salvarea lor este necesară și esențială pentru salvarea noastră”? (După ce cursanții au avut suficient timp pentru a discuta despre această întrebare, spuneți-le că vor învăța mai multe despre această doctrină pe măsură ce vor continua să studieze secțiunea Doctrină și legăminte 128.)

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 128:16-17. Rugați membrii clasei să urmărească în scripturi și să caute profeți din Biblie care au scris despre botezul pentru cei morți. Invitați-i să spună ce au aflat.

Cum ar putea să-i fie de folos aceste fragmente din Biblie unui prieten care nu este membru al Bisericii?

Arătați un lanț cu mai multe zale sau desenați unul pe tablă.

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 128:18. Rugați membrii clasei să urmărească în scripturi și să afle care este legătura dintre zalele unui lanț și învățăturile lui Joseph Smith despre botezul pentru cei morți. (Le puteți aminti cursanților că o dispensație este o perioadă de timp în care Domnul revelează doctrinele, rânduielile și preoția Sa. Puteți, de asemenea, să le explicați că, în acest verset, cuvântul copii se referă la noi, iar cuvântul părinți se referă la strămoșii noștri.)

Care este legătura dintre zalele unui lanț și învățăturile lui Joseph Smith despre botezul pentru cei morți? (Cursanții trebuie să identifice următorul adevăr: Botezul pentru cei morți ne ajută să fim legați etern de strămoșii noștri. Explicați faptul că, pe lângă botez, celelalte rânduieli necesare salvării – confirmarea, rânduirea la preoția lui Melhisedec [pentru bărbați], înzestrarea din templu și rânduiala de pecetluire – sunt, de asemenea, esențiale pentru a asigura legătura sudată dintre noi și strămoșii noștri.)

Pentru a-i ajuta pe cursanți să înțeleagă mai bine doctrinele și principiile pe care le-au identificat în Doctrină și legăminte 128:12-18, invitați pe unul dintre ei să citească, cu glas tare, următoarea declarație a președintelui Joseph Fielding Smith:

„Trebuie să existe o organizare a familiei, o unitate a familiei, iar fiecare generație trebuie să fie legată ca o verigă de lanțul dinainte pentru a aduce perfecțiune în organizarea familiei. Astfel, în cele din urmă, vom fi o mare familie avându-l drept cap pe Adam, care este Mihail, arhanghelul, care va prezida asupra posterității sale” (Doctrines of Salvation, compilație realizată de Bruce R. McConkie, 3 volume [1954-1956], 2:175).

Subliniați că, potrivit celor relatate în versetul 18, pământul va fi lovit cu un blestem dacă generațiile părinților și copiilor nu sunt legate împreună. Pentru a ajuta cursanții să înțeleagă această doctrină, citiți următoarea explicație oferită de președintele Joseph Fielding Smith:

„Dacă nu va exista o legătură sudată între părinți și copii – care este lucrarea pentru cei morți – atunci noi toți vom fi respinși; întreaga lucrare a lui Dumnezeu va eșua și va fi complet devastată” (Învățături: Joseph Fielding Smith, p. 232).

Doctrină și legăminte 128:19-25

Joseph Smith își exprimă bucuria pentru restaurarea Evangheliei și îi încurajează pe sfinți să fie credincioși în timp ce lucrează pentru salvarea celor morți.

Invitați cursanții să se gândească la un moment în care au fost bucuroși să audă vești foarte bune. Invitați câțiva cursanți să-și împărtășească experiențele. După ce fac aceasta, întrebați-i dacă au vrut să împărtășească veștile cu alții și de ce.

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 128:19. Rugați membrii clasei să caute ce vești a spus Joseph Smith că am primit.

Ce „vești bune” am primit noi? (Evanghelia lui Isus Hristos.)
În ce fel este Evanghelia lui Isus Hristos un glas de bucurie pentru cei vii și pentru cei morți?

Explicați faptul că Joseph Smith a enumerat câteva dintre experiențele pe care le-a avut cu mesageri cerești pe măsură ce Evanghelia era restaurată prin intermediul lui. Invitați cursanții să citească cu atenție Doctrină și legăminte 128:20-21 și să identifice experiențele și mesagerii respectivi. Puteți să le sugerați să marcheze ceea ce găsesc. Rugați cursanții să vă spună ce au aflat. După ce vă spun ce au aflat, rezumați comentariile lor scriind pe tablă următoarea doctrină: Cheile, puterile și autoritatea dispensațiilor trecute au fost restaurate în dispensația plenitudinii timpurilor.

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declarație a președintelui John Taylor:

„Principiile pe care le deținea [Joseph Smith] i-au permis să comunice personal cu Domnul, și nu numai cu Domnul, ci și cu apostoli și profeți din vechime; bărbați ca, de exemplu, Avraam, Isaac, Iacov, Noe, Adam, Set, Enoh, și Isus, și Tatăl, și apostolii care au trăit pe acest continent, precum și cei care au trăit pe continentul asiatic. El părea să fie la fel de familiarizat cu aceștia cum suntem noi unii cu alții. De ce? Pentru că el trebuia să introducă o dispensație care se numea dispensația plenitudinii timpurilor și aceasta era cunoscută sub această denumire de către slujitorii din vechime ai lui Dumnezeu” (The Gospel Kingdom [1987], p. 353.)

Ce importanță are în viața voastră cunoașterea faptului că Evanghelia a fost restaurată pe pământ prin mesageri cerești?

Explicați faptul că, în Doctrină și legăminte 128:22-23, sunt incluse exprimări ale bucuriei pe care a simțit-o Joseph Smith deoarece cheile preoției fuseseră restaurate și deoarece sfinții puteau ajuta la mântuirea celor morți. Invitați un cursant să citească, cu glas tare, aceste versete. Rugați cursanții să urmărească în scripturi și să caute expresii care sunt importante pentru ei. (Le puteți sugera să marcheze aceste cuvinte și expresii.) Apoi, rugați membrii clasei să citească aceste expresii și să explice de ce sunt importante pentru ei.

Rugați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 128:24 și rugați membrii clasei să caute ce i-a instruit profetul pe sfinți să facă. Invitați-i să spună ce au aflat.

Potrivit celor relatate în acest verset, ce ofrandă în dreptate trebuie să-I aducem noi Domnului? (O carte conținând înregistrările morților noștri.)
Ce putem face pentru a contribui la această „carte”? Ce ne învață versetul 24 despre participarea noastră la munca de întocmire a istoriei familiei și la munca din templu? (Cursanții pot folosi cuvinte diferite, dar trebuie să identifice următorul principiu: Când facem munca de întocmire a istoriei familiei și primim rânduielile templului în numele strămoșilor noștri, noi îi aducem Domnului o ofrandă în dreptate. Scrieți acest principiu pe tablă.)

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, declarația de mai jos a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugați membrii clasei să asculte descrierea pe care a făcut-o vârstnicul Bednar în ceea ce privește rolul tinerilor în salvarea celor morți:

„Mulți dintre voi cred că lucrarea de realizare a istoriei familiei trebuie făcută în special de persoanele în vârstă. Însă nu știu să fie descrisă în scripturi sau în instrucțiuni anunțate de conducătorii Bisericii o limită de vârstă care să restrângă această slujire importantă…

Nu este o coincidență că… [anumite] instrumente au apărut într-o perioadă în care tinerii sunt atât de familiarizați cu o gamă largă de tehnologii de informare și comunicare… Îndemânările și aptitudinea evidente astăzi în rândul multor tineri sunt o pregătire pentru a contribui la lucrarea de salvare…

Vă încurajez să studiați, să vă căutați strămoșii și să vă pregătiți să înfăptuiți în casa Domnului botezuri pentru cei dragi vouă care au decedat… Și vă îndemn să-i ajutați pe alții să-și realizeze istoria familiei” („Inimile copiilor se vor întoarce”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 26).

În ce moduri puteți participa la munca de întocmire a istoriei familiei și la munca din templu?
Când ați adus voi o ofrandă prin munca de întocmire a istoriei familiei și munca din templu? În ce moduri ați fost binecuvântați pentru că ați adus această ofrandă?

Împărtășiți-vă mărturia despre binecuvântările pe care le vor primi cursanții pe măsură ce participă la munca de întocmire a istoriei familiei și la munca în templu. Invitați cursanții să stabilească țeluri care îi vor ajuta să înfăptuiască munca de întocmire a istoriei familiei și munca în templu.

Comentarii și informații generale

Doctrină și legăminte 128:15. „Fără noi ei nu pot ajunge la desăvârșire – și nici noi fără morții noștri nu putem ajunge la desăvârșire.”

Profetul Joseph Smith ne-a avertizat:

„Acei sfinți care neglijează [doctrina salvării pentru cei morți] în numele rudelor decedate sunt ei înșiși în pericol de a-și pierde propria salvare” (Învățături ale președinților Bisericii: Joseph Smith [2007], p. 490).

Doctrină și legăminte 128:15. Binecuvântări asociate muncii de întocmire a istoriei familiei și muncii din templu.

Vârstnicul Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a spus:

„Tinerilor, doriți o cale sigură prin care să eliminați influența dușmanului din viața voastră? Implicați-vă profund în căutarea strămoșilor voștri, pregătiți-le numele pentru rânduielile sacre înfăptuite în templu pentru cei morți și, apoi, mergeți la templu pentru a-i reprezenta în primirea rânduielilor botezului și darului Duhului Sfânt. Pe măsură ce înaintați în vârstă, veți putea să participați și la primirea celorlalte rânduieli. Nu mă pot gândi la o protecție mai mare împotriva influenței dușmanului în viața voastră” („Bucuria de a-i mântui pe cei morți”, Ensign sau Liahona, nov. 2012, p. 94).

Doctrină și legăminte 128:24. „Înregistrările pentru morți”

Cuvântul „morți” din Doctrină și legăminte 128:24 implică responsabilitatea pe care o avem de a înfăptui munca de istorie a familiei și de a înfăptui rânduieli în templu pentru propriii strămoși. Vârstnicul Richard G. Scott a explicat:

„Munca din templu și cea de realizare a istoriei familiei sunt, de fapt, o singură lucrare împărțită în două părți.

Președintele Howard W. Hunter ne-a învățat:

«Trebuie să primim rânduielile preoției care se înfăptuiesc în templu și care sunt necesare pentru exaltarea noastră; apoi, trebuie să înfăptuim munca necesară pentru cei care nu au avut ocazia de a accepta Evanghelia în această viață. Munca pentru ceilalți este înfăptuită în două etape: prima, cercetările privind istoria familiei pentru a afla cine sunt strămoșii noștri; a doua, înfăptuirea rânduielilor din templu pentru a le oferi aceleași ocazii acordate celor în viață…

Am învățat că aceia care sunt implicați în cercetări pentru istoria familiei și care, pe urmă, înfăptuiesc rânduielile din templu pentru cei ale căror nume le-au găsit, vor cunoaște bucuria suplimentară de a primi ambele jumătăți ale binecuvântării» [„A Temple-Motivated People”, Ensign, febr. 1995, p. 4-5].

Tatăl din Cer dorește ca fiecare dintre noi să primească amândouă părțile binecuvântării ce rezultă din această muncă fundamentală pentru cei morți.

Orice lucrare pe care o înfăptuiți în templu reprezintă un timp petrecut în mod eficient, însă primirea rânduielilor pentru unul dintre strămoșii dumneavoastră va face ca timpul petrecut în templu să fie mult mai sacru și veți primi chiar și binecuvântări mai mari. Prima Președinție a declarat: «Obligația noastră principală este să ne căutăm și să ne identificăm propriii strămoși» [Scrisoare din partea Primei Președinții, 29 febr. 2012; subliniere adăugată]” („Bucuria de a-i mântui pe cei morți”, Ensign sau Liahona, nov. 2012, p. 93-94).