Pentru a-i garanta lui E. B. Grandin plata care i se cuvenea pentru tipărirea Cărții lui Mormon, Martin Harris a semnat un contract de ipotecare a fermei lui în luna august a anului 1829. În revelația cuprinsă în Doctrină și legăminte 19, Domnul l-a îndemnat pe Martin să dea, cu generozitate, o parte din proprietatea sa pentru tipărirea Cărții lui Mormon (vezi D&L 19:26). În cele din urmă, Martin a vândut aproximativ 60 de hectare din ferma sa pentru a acoperi costurile de tipărire.
Salvatorul depune mărturie că El face voia Tatălui.
Înainte de începerea orei, scrieți, pe tablă, următoarea întrebare: Când ați avut de îndeplinit un lucru despre care știați că este drept, dar erați nesigur sau neliniștit în ceea ce privește rezultatul?
Începeți ora invitându-i pe cursanți să răspundă la această întrebare. (Amintiți-le că unele experiențe sunt prea sacre sau personale pentru a fi împărtășite.)
După ce cursanții au avut timp suficient să-și împărtășească răspunsurile, adresați membrilor clasei următoarele întrebări:
Dacă ar trebui să faceți un lucru drept, dar nu ați fi sigur de rezultat, ce v-ar ajuta să aveți credința de a merge până la capăt, chiar dacă v-ar fi greu?
Ar depinde reacția voastră de persoana care v-ar ruga să faceți acel lucru dificil? De ce da sau de ce nu?
Pentru a le aminti cursanților contextul istoric al revelației din Doctrină și legăminte 19, citiți, cu glas tare, introducerea acestei lecții. Apoi, invitați cursanții să citească, în gând, introducerea secțiunii Doctrină și legăminte 19 și Doctrină și legăminte 19:26 pentru a afla cine i-a poruncit lui Martin Harris să-și ipotecheze ferma.
Dacă ați fi fost în situația lui Martin, cum ar fi putut să vă ajute faptul de a ști că acea poruncă venea de la Dumnezeu?
Explicați că decizia de a da o parte din proprietatea sa pentru a finanța tipărirea Cărții lui Mormon a fost, pentru Martin Harris, o decizie dificilă (vezi Documents, Volumul 1: iulie 1828-iunie 1831, volumul 1 al seriei Documente din The Joseph Smith Papers [2013], p. 86, 88). Domnul a răspuns la îngrijorarea lui Martin revelând unele lucruri pe care el trebuia să le facă și unele lucruri pe care el trebuia să le știe.Desenați două coloane pe tablă și scrieți în partea de sus De făcut și De știut. Invitați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 19:23-24. Rugați membrii clasei să urmărească în scripturi și să identifice ce a dorit Domnul ca Martin să facă și să știe. În timp ce cursanții discută despre ce au găsit, scrieți răspunsurile lor pe tablă, în coloana potrivită. Lista ar putea include următoarele:
De făcut
De știut
A învăța despre Isus Hristos
A asculta cuvintele lui Isus Hristos
A umbla în umilința Spiritului
Această revelație a venit de la Isus Hristos
Isus Hristos S-a supus voii Tatălui Ceresc
Subliniați cuvintele învăța, asculta și umbla în coloana „De făcut”.
Ce putem face pentru a învăța despre Hristos, a-I asculta cuvintele și a umbla în umilința Spiritului Său? (Puteți explica faptul că umilință înseamnă supunere.)
Cum credeți că împlinirea acestor lucruri l-ar fi putut ajuta pe Martin să ia hotărârea dificilă de a-și ipoteca proprietatea pentru a finanța tipărirea Cărții lui Mormon?
Invitați cursanții să recitească, în gând, Doctrină și legăminte 19:23 și să afle care este promisiunea Domnului față de Martin Harris.
Ce adevăr, predat de Domnul lui Martin Harris, putem să aplicăm și noi în viețile noastre? (Pe măsură ce cursanții identifică următorul principiu, scrieți-l pe tablă: Dacă învățăm de la Hristos, Îi ascultăm cuvintele și umblăm în umilința Spiritului Său, atunci vom avea pace.)
Invitați cursanții să se gândească dacă ei sau cineva cunoscut au găsit puterea de a lua hotărâri dificile deoarece Spiritul le-a transmis un sentiment de pace. Invitați câțiva cursanți să-și împărtășească experiențele membrilor clasei.
Cum poate un sentiment de pace pe care îl aveți să vă ajute să faceți alegerile corecte, chiar dacă sunteți îngrijorați sau neliniștiți în privința consecințelor? (Înainte de a le cere cursanților să răspundă la această întrebare, puteți să explicați că „în scripturi, pace poate însemna fie eliberarea de conflicte sau tulburare, fie calmul interior și alinarea născute din Spirit, pe care Dumnezeu le dă sfinților Săi credincioși” (Ghid pentru scripturi, „Pace”, scriptures.lds.org).
Domnul îi poruncește lui Martin Harris să-și vândă proprietatea pentru a finanța tipărirea Cărții lui Mormon.
Spuneți cursanților că Domnul i-a dat lui Martin Harris sfaturi și porunci suplimentare. Împărțiți cursanții în echipe de câte doi. Invitați fiecare echipă să parcurgă Doctrină și legăminte 19:25-35 și să caute poruncile și sfaturile date lui Martin. (Le puteți sugera să caute și să marcheze în scripturi expresiile „îți poruncesc” și „tu vei”.)
Care sunt poruncile și sfaturile pe care Domnul le-a dat lui Martin Harris?
Precizați că Domnul a avut grijă de Martin Harris și i-a dat porunci concrete pentru circumstanțele lui individuale. Nu avem suficiente informații pentru a înțelege de ce Domnul i-a dat lui Martin Harris anumite porunci. Cu toate acestea, Domnul a clarificat ce se va întâmpla dacă Martin nu avea să țină seama de acele porunci.
Potrivit celor relatate în Doctrină și legăminte 19:33, ce a spus Domnul că se va întâmpla dacă Martin va „disprețui” poruncile lui Dumnezeu? (Explicați că, în acest context, cuvântul disprețui înseamnă a nu ține seama de un lucru pentru că îl consideri nesemnificativ sau de mică importanță.)
Invitați cursanții să mediteze la câteva dintre poruncile pe care le-au primit de la Domnul. Încurajați-i să includă poruncile și sfaturile pe care le-au primit personal prin binecuvântări ale preoției și prin conducătorii preoției.
În ce mod poruncile și sfaturile pe care le primim reprezintă dovada că Domnul ne cunoaște și ne iubește?
Invitați cursanții să mediteze la un moment în care ei sau persoane pe care le cunosc au suferit deoarece nu au respectat poruncile lui Dumnezeu.
Invitați un cursant să citească, cu glas tare, următorul sfat dat de vârstnicul Russell M. Nelson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:
Imagine
Vârstnicul Russell M. Nelson
„[Veți] întâlni oameni care aleg ce porunci vor să țină și le ignoră pe cele pe care ei aleg să le încalce. Eu numesc aceasta supunerea de tip meniu de restaurant. Această practică de a tria și alege nu va avea rezultate bune. Va duce la suferință. Pentru a se pregăti să-L întâlnească pe Dumnezeu, o persoană ține toate poruncile Sale” („Întâmpinați viitorul cu credință”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 34).
În ce fel, „supunerea de tip meniu de restaurant”, pe care a descris-o vârstnicul Nelson, este dovada că o persoană disprețuiește poruncile lui Dumnezeu?
Asigurați cursanții că, așa cum Domnul îl cunoștea pe Martin Harris, El ne cunoaște pe fiecare dintre noi. Și, așa cum i-a dat lui Martin porunci și sfaturi pentru a-l ajuta, Domnul ne dă și nouă porunci și sfaturi pentru a ne ajuta. Rugați cursanții să se gândească dacă au tendința de a disprețui sau de a nesocoti oricare dintre poruncile pe care Domnul li le-a dat sau dacă există o anumită poruncă pe care ar putea s-o urmeze cu mai mult dedicare.
Domnul îl sfătuiește pe Martin Harris în ceea ce privește slujirea sa.
Explicați că, la fel ca Martin Harris, noi trebuie să decidem dacă vom supune sau nu voința noastră voinței Tatălui, chiar atunci când ceea ce ne cere este dificil de înfăptuit. Invitați un cursant să citească prima parte a următoarei povestiri împărtășite de președintele Thomas S. Monson:
Imagine
Președintele Thomas S. Monson
„Născut în sărăcie, dar educat în credință, Jose [Garcia] s-a pregătit pentru o chemare în misiune. Am fost de față când a venit recomandarea sa. În recomandare era scris: «Slujirea fratelui Garcia va fi un mare sacrificiu pentru familia lui, pentru că el asigură partea cea mai însemnată necesară susținerii familiei. Dar el are un singur bun, o colecție de timbre valoroasă pe care dorește s-o vândă, dacă este necesar, pentru a ajuta finanțarea misiunii sale».
Președintele [Spencer W.] Kimball a ascultat cu atenție în timp ce îi era citită această declarație și, apoi, a răspuns: «Cere-i să-și vândă colecția de timbre. Acest sacrificiu va fi pentru el o binecuvântare»” („Profiles of Faith”, Ensign, nov. 1978, p. 56).
Cum ar fi posibil ca hotărârile dificile, precum cea a lui Jose, să fie mai ușoare dacă deja am simțit pacea care decurge din supunerea față de poruncile Domnului?
Invitați cursanții să citească, în gând, Doctrină și legăminte 19:36-41 și să caute principiile care l-ar fi putut motiva pe Martin Harris să fie supus poruncilor Domnului. Rugați-i să vă spună ce au aflat. Ajutați cursanții să identifice în Doctrină și legăminte 19:38 următorul principiu: Dacă vom face voia Domnului, El ne va da binecuvântări care sunt mai prețioase decât bogățiile pământului. Puteți sugera cursanților să scrie acest adevăr pe marginea paginii, lângă versetul Doctrină și legăminte 19:38.
În ce mod are legătură acest principiu cu alte adevăruri pe care le-ați învățat în această lecție?
Citiți concluzia povestirii președintelui Monson și rugați cursanții să asculte cum a fost binecuvântat Jose pentru că și-a vândut colecția de timbre:
Imagine
Președintele Thomas S. Monson
„Apoi, cu o sclipire în ochi și un zâmbet pe fața sa, acest profet iubitor a spus: «În fiecare lună, la sediul central al Bisericii, primim mii de scrisori, din toate părțile lumii. Ai grijă să păstrăm aceste timbre și să i le dăm lui Jose la terminarea misiunii lui. Va avea, gratuit, o colecție de timbre mai bună decât a oricărui tânăr din Mexic»” („Profiles of Faith”, p. 56).
Martin Harris s-a supus poruncii de a da o parte din proprietatea lui pentru a finanța tipărirea Cărții lui Mormon, ipotecând și, în cele din urmă, vânzând 60 de hectare din ferma lui. Datorită alegerii lui Martin, milioane de vieți au fost binecuvântate și vor continua să fie binecuvântate.
Pentru a încheia această lecție, îi puteți invita pe cursanți să mediteze la ce pot face pentru a supune, mai bine decât o fac acum, voința lor voinței Tatălui.
Vârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a subliniat contribuția esențială a lui Martin Harris la restaurarea Evangheliei:
Imagine
Vârstnicul Dallin H. Oaks
„Având un interes deosebit pentru Martin Harris, m-am întristat văzând cum își amintesc de el cei mai mulți dintre membrii Bisericii. El merită mai mult decât să fie amintit doar ca omul care a obținut în mod incorect și, apoi, a pierdut paginile inițiale ale manuscrisului Cărții lui Mormon…
Una dintre cele mai mari contribuții a lui Martin Harris față de Biserică, pentru care ar trebui să fie onorat pentru totdeauna, a fost finanțarea publicării Cărții lui Mormon. În luna august a anului 1829, el și-a ipotecat casa și ferma în favoarea lui Egbert B. Grandin, pentru a garanta plata contractului cu tipograful. Șapte luni mai târziu, cele 5.000 de exemplare ale primei ediții a Cărții lui Mormon au fost gata. Mai târziu, când polița de ipotecare a devenit scadentă, casa și o parte din fermă au fost vândute pentru 3.000 de dolari. În acest fel, Martin Harris s-a supus revelației primite din partea Domnului:
«Să nu poftești propria ta proprietate, ci cu generozitate să o dai pentru tipărirea Cărții lui Mormon…
Plătește datoria pe care ai contractat-o cu tipograful. Eliberează-te de sclavie» (D&L 19:26, 35)” („The Witness: Martin Harris”, Ensign, mai 1999, p. 36).
Doctrină și legăminte 19. Martin Harris și-a îndeplinit rolul în restaurare „plătind un preț personal foarte mare”.
„Niciunul dintre primii locuitori din Palmyra, cu excepția familiei Smith, «n-a primit atâtea refuzuri» și n-a îndurat «atât de multe comentarii răutăcioase» din partea vecinilor apropiați câte a îndurat Martin. Să ne amintim că niciun altul care, din primele zile a crezut în restaurare, nu a contribuit cu mai mult sprijin financiar decât Martin, pentru scoaterea la lumină a Cărții lui Mormon. Fără bunăvoința lui de a îndeplini cerințele financiare ale editorului, tipărirea Cărții lui Mormon ar fi fost întârziată, dacă nu amânată pentru o perioadă nedeterminată… Sprijinul financiar al lui Martin Harris, prea adesea uitat în prăpastia istoriei, precum și strădania lui individuală au fost foarte importante. Martin a fost înălțat spiritual pentru a ajuta un profet al lui Dumnezeu să asigure prima publicație a restaurării și el a îndeplinit acel rol important plătind un preț personal foarte mare” (Susan Easton Black și Larry C. Porter, „For the Sum of Three Thousand Dollars”, Journal of Book of Mormon Studies, volumul 14, nr. 2 [2005], p. 11).
„Siguranța Bisericii constă în ținerea poruncilor de către membrii ei… Atunci când ei țin poruncile, binecuvântările vor veni” (Stepen W. Gibson, „Presidency Meets the Press”, Church News, 15 iul. 1972, p. 3).
Vârstnicul Bruce A. Carlson, din Cei Șaptezeci, a explicat:
Imagine
Vârstnicul Bruce A. Carlson
„Când alegem să nu ne supunem unei porunci, de obicei facem aceasta deoarece: (1) ne-am convins singuri că porunca nu se aplică în cazul nostru; (2) nu credem că acest lucru este important sau (3) suntem siguri că este prea greu să ne supunem” („Când Domnul poruncește”, Ensign sau Liahona, mai 2010, p. 38).
Martin Harris a fost credincios îndrumărilor pe care Domnul i le-a dat în Doctrină și legăminte 19 și a dat, cu generozitate, o parte din proprietatea sa pentru tipărirea Cărții lui Mormon. Martin Harris deținea aproximativ 92 de hectare de teren cultivabil de calitate bună. El îi cedase mai înainte, prin contract, soției lui, Lucy Harris, 32 de hectare, rămânând astfel în proprietatea sa personală aproximativ 60 de hectare. În luna august a anului 1829, el a ipotecat cele 60 de hectare în favoarea lui Egbert B. Grandin, ca plată pentru costul de 3.000 de dolari al tipăririi Cărții lui Mormon. Când ipoteca a fost semnată, E. B. Grandin s-a considerat plătit în întregime și a început, imediat, să lucreze la tipărirea cărții.
Conform termenilor ipotecii stabilite pe o perioadă de 18 luni, lui Martin Harris nu i s-a cerut să facă plăți regulate și a avut dreptul să rămână pe terenul respectiv. De asemenea, el și-a rezervat dreptul de a vinde oricând proprietatea și de a folosi câștigul pentru a-i plăti lui E. B. Grandin cei 3.000 de dolari pe care i-i datora. E. B. Grandin avea dreptul de a vinde proprietatea sau de a ceda altcuiva polița de ipotecă în orice moment pe durata ipotecii. În luna octombrie a anului 1830, E. B. Grandin a vândut polița de ipotecă lui Thomas Rogers, care, mai târziu, a vândut proprietatea lui Thomas Lakey. De vreme ce E. B. Grandin avea dreptul de a vinde ipoteca în orice moment, investiția lui a fost garantată din momentul în care polița a fost semnată. Astfel, ipoteca lui Martin Harris a plătit, în fond, costurile tipăririi Cărții lui Mormon chiar de la începutul procesului de publicare (vezi Documents, Volumul 1: iulie 1828-iunie 1831, volumul 1 al seriei Documente din The Joseph Smith Papers [2012], p. 86-89).