Aceasta este ultima dintre cele trei lecții despre Doctrină și legăminte 124. De asemenea, se abordează și Doctrină și legăminte 125 și 126. În Doctrină și legăminte 124:84-145, Domnul i-a sfătuit pe anumiți membri ai Bisericii și i-a numit pe cei care trebuiau să slujească în diferite chemări de conducere în cadrul preoției. În luna martie a anului 1841, profetul Joseph Smith a primit revelația consemnată în Doctrină și legăminte 125, în care Domnul a revelat voia Sa cu privire la adunarea sfinților în teritoriul Iowa. În data de 9 iulie 1841, profetul Joseph Smith a primit revelația consemnată în Doctrină și legăminte 126, în care Domnul i-a spus lui Brigham Young că nu mai era necesar să-și părăsească familia pentru a sluji în misiuni.
Înainte de începerea lecției, scrieți următorul principiu pe o bucată de hârtie: Dacă ascultăm de sfatul profeților, va fi bine de noi. Puneți hârtia într-un plic și scrieți pe el Cum putem să fim binecuvântați acum și mereu.
Începeți lecția arătând cursanților plicul. Spuneți-le că acesta conține instrucțiuni despre cum pot fi fericiți acum, despre cum pot evita încercări inutile în viețile lor și despre cum pot primi alte binecuvântări. Explicați-le că instrucțiunile se aplică fiecăruia dintre ei, în pofida situațiilor în care se află. Invitați cursanții să cugete la următoarele întrebări:
Cât de important ar fi pentru voi să obțineți instrucțiunile din plic?
Dacă ați putea avea instrucțiunile, cât de îndeaproape le-ați urma odată ce le-ați avea?
Copiați următorul tabel pe tablă, înainte de începerea lecției. Faceți referire la tabel și explicați faptul că, în Doctrină și legăminte 124:84-118, Domnul le-a dat instrucțiuni precise anumitor membri ai Bisericii care, dacă urmau să fie respectate, aduceau mari binecuvântări. Invitați fiecare cursant să citească, în gând, două sau mai multe referințe de pe tablă. Rugați-i să caute o asemănare între instrucțiunile oferite fiecărei persoane despre care citesc.
După ce au avut timp suficient să citească, adresați-le cursanților următoarea întrebare:
Ce asemănare ați observat între instrucțiunile date acestor bărbați? (Fiecare fragment cuprinde instrucțiunea de a urma sfatul profetului Joseph Smith.)
Invitați cursanții să recapituleze versetele pe care le-au citit și să caute binecuvântările pe care le-a promis Domnul dacă acei bărbați urmau să asculte de sfatul pe care El l-a dat. Rugați cursanții să vă spună ce au aflat. Scrieți răspunsurile lor pe tablă.
Cum ați rezuma promisiunile făcute de Domnul acelor bărbați dacă urmau să asculte de profet?
Invitați un cursant să deschidă plicul și să citească, cu glas tare, principiul scris pe hârtie.
Ce legătură au binecuvântările menționate pe tablă cu expresia „va fi bine de noi”?
Rugați cursanții să menționeze sfaturi concrete pe care le-a oferit președintele Bisericii în ultimii ani și invitați pe unul dintre ei să scrie răspunsurile pe tablă.
Când ați fost binecuvântați pentru că ați ascultat de sfatul profeților? (Dumneavoastră puteți, de asemenea, să împărtășiți o experiență.)
Invitați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 124:84. Rugați membrii clasei să urmărească în scripturi și să caute ce a spus Domnul că a făcut un membru pe nume Almon Babbitt în loc să asculte de sfatul Primei Președinții.
Conform celor relatate în versetul 84, ce a făcut Almon Babbitt în loc să urmeze sfatul Primei Președinții? (El a căutat să impună sfatul său. Poate va trebui să explicați faptul că, aparent, el a încercat să-i convingă pe unii oameni să nu emigreze în Nauvoo, ci să se stabilească în Kirtland [vezi History of the Church, 4:476].)
Care sunt câteva exemple despre felul în care oamenii încercă să-și impună propriul sfat în zilele noastre?
Invitați cursanții să aibă în vedere răspunsurile lor la întrebările la care s-au gândit mai devreme despre dorința lor de a obține și a urma instrucțiunile din plic. Rugați-i să scrie un țel precis pentru a-și îmbunătăți eforturile de a asculta sfatul profeților în viață, astfel încât să poată primi binecuvântările promise.
Rezumați Doctrină și legăminte 124:119-122 explicând că Domnul a dat instrucțiuni suplimentare Bisericii cu privire la construirea Casei Nauvoo, care urma să fie un hotel deținut de Biserică.
Domnul îi numește pe cei care trebuie să slujească în diferite chemări de conducere ale preoției.
Rugați cursanții să scrie pe tablă o listă cu câteva dintre chemările de conducere ale preoției din cadrul Bisericii.
Explicați faptul că, în Doctrină și legăminte 124:123-145, Domnul a desemnat anumiți bărbați să slujească în diverse chemări de conducere din cadrul preoției. Rugați jumătate dintre membrii clasei să citească versetele 123-132 și cealaltă jumătate a membrilor clasei să citească versetele 133-142, căutând chemările de conducere din cadrul preoției pe care le-a menționat Domnul. Rugați cursanții să enumere ce au găsit și scrieți pe tablă chemările de conducere ale preoției care nu au fost menționate anterior.
Rugați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 124:143. Rugați membrii clasei să urmărească în scripturi și să caute un motiv pentru care Domnul cheamă conducători în cadrul preoției și oferă chei ale preoției.
De ce cheamă Domnul conducători în cadrul preoției și oferă chei ale preoției? (Cursanții pot folosi cuvinte diferite, dar trebuie să identifice următorul principiu: Domnul cheamă conducători ai preoției pentru a conduce lucrarea de slujire și pentru a ajuta la desăvârșirea sfinților.)
Invitați-i pe cursanți să se gândească la moduri în care i-au ajutat conducătorii preoției în eforturile de a-L urma mai bine pe Isus Hristos și de a deveni mai asemănători Lui. Puteți să invitați câțiva cursanți să-și împărtășească experiențele.
Domnul îi îndrumă pe sfinți să se adune în locurile desemnate de El.
Explicați faptul că, după ce sfinții au fost alungați din Missouri în iarna dintre anii 1838-1839, aceștia și-au croit drum spre Illinois și Iowa, unde s-au așezat pe ambele maluri ale fluviului Mississippi. Rezumați revelația consemnată în Doctrină și legăminte 125 explicând că aceasta a fost primită în luna martie a anului 1841 și revela voia Domnului cu privire la sfinții care trăiau în teritoriul Iowa și cei care planificau să meargă acolo. În această revelație, Domnul i-a îndrumat pe sfinți să se adune și să construiască locurile pe care El avea să le desemneze prin profetul Joseph Smith, inclusiv un oraș în Iowa care avea să se numească Zarahemla. Biserica a cumpărat mai mult teren în Iowa decât în Illinois, sugerând că liderii Bisericii nu intenționau ca toți sfinții să se stabilească în Nauvoo.
Lui Brigham Young nu i se mai cere să-și părăsească familia pentru a sluji în alte misiuni.
Rugați cursanții să-și imagineze cum ar fi să-și părăsească familiile pentru a sluji în misiuni pentru Domnul pe perioada următoarelor cinci veri și, apoi, să fie chemați să slujească în misiune într-o țară străină timp de aproape doi ani.
Cum v-ați simți dacă ar trebui să vă despărțiți de familie de atât de multe ori?
Cum v-ați simți în legătură cu aceasta dacă ați fi răspunzători de asigurarea celor necesare traiului pentru familia voastră?
Informați-i pe cursanți că, după ce Brigham Young s-a alăturat Bisericii în luna aprilie a anului 1832, acesta a slujit în mai multe misiuni de-a lungul celor nouă ani care au urmat. Prima lui misiune a avut loc în iarna care a urmat după ce a fost botezat. Altele cinci, inclusiv participarea sa la Tabăra Sionului, au avut loc în fiecare vară, din anul 1833 până în 1837. Aceste misiuni au durat între trei și cinci luni fiecare. La data de 8 iulie 1838, Brigham Young și ceilalți apostoli au fost chemați să slujească în misiune în Marea Britanie. Ei au urmat instrucțiunile Domnului de a pleca în această misiune din Far West, Missouri, la data de 26 aprilie 1839 (vezi D&L 118). Brigham Young și ceilalți apostoli au petrecut următoarele câteva luni în Iowa și Illinois, făcând pregătiri suplimentare pentru a călători în Marea Britanie. O epidemie de malarie a lovit zona respectivă în vara anului 1839 și ei au fost, de asemenea, afectați.
Citiți, cu glas tare, declarația de mai jos a lui Brigham Young. Rugați cursanții să asculte și să observe atitudinea sa față de slujirea pentru Domnul, în pofida faptului că era atât de bolnav, încât nici nu a putut să urce singur în trăsură atunci când a trebuit să plece.
Imagine
Președintele Brigham Young
„Eram hotărât să merg în Anglia sau să mor încercând. Decizia mea fermă era că aveam să fac tot ce mi se cerea să fac în Evanghelia vieții și a salvării sau să mor încercând să fac aceasta” (Teachings of Presidents of the Church: Brigham Young [1997], p. 5).
Explicați faptul că slujirea misionară a lui Brigham Young necesita sacrificiu și din partea familiei sale. Invitați un cursant să citească următorul rezumat despre împrejurările în care se afla familia lui Brigham Young când acesta a plecat în misiune în Marea Britanie:
Brigham Young a plecat din Montrose, Iowa, spre Marea Britanie la 14 septembrie 1839, la doar zece zile după ce soția sa, Mary Ann, a născut cel de-al patrulea copil al lor. Mary Ann suferea, la rândul ei, de malarie. Aceasta era a cincea oară când îl trimitea pe Brigham Young în misiune de când erau căsătoriți. Deoarece fuseseră alungați din casa lor și își pierduseră majoritatea bunurilor în Missouri în anul precedent, ei erau extrem de săraci. Brigham a putut să-i lase lui Mary Ann numai 2,72 de dolari pentru familia lor. Brigham și Mary Ann au avut încredere că Domnul le va asigura cele necesare și se bazau pe o promisiune din partea profetului Joseph Smith că nevoile familiilor apostolilor vor fi acoperite în timp ce apostolii se aflau în misiune. (Vezi Leonard J. Arrington, Brigham Young: American Moses, [1985], p. 74-75, 413, 420.)
Explicați faptul că, după ce a condus lucrarea misionară a Bisericii din Marea Britanie, Brigham Young a sosit în Nauvoo, Illinois, la data de 1 iulie 1841. Profetul Joseph Smith a primit revelația consemnată în Doctrină și legăminte 126 opt zile mai târziu.
Invitați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 126:1-3. Rugați membrii clasei să urmărească în scripturi și să fie atenți la ceea ce i-a spus Domnul lui Brigham despre slujirea sa. Rugați cursanții să spună ce au găsit. (S-ar putea să fie nevoie să explicați că termenul trudă se referă la muncă sârguincioasă îndeplinită pe parcursul unei perioade lungi.)
Explicați faptul că, deși Domnul nu i-a mai cerut să-și părăsească familia, Brigham Young a slujit, mai târziu, în câteva misiuni cu termen scurt. Invitați cursanții să identifice un principiu din versetele 1-2 care ne învață ce se va întâmpla dacă lucrăm cu sârguință pentru Domnul. (Cursanții pot folosi cuvinte diferite, dar trebuie să identifice următorul principiu: Dacă vom lucra cu sârguință pentru Domnul, El ne va accepta ofranda neprihănită. Le puteți sugera cursanților să scrie acest principiu pe marginea propriilor scripturi.)
Când ați simțit că Domnul a fost mulțumit de slujirea voastră?
Invitați cursanții să se gândească la ocaziile pe care le au de a-L sluji pe Domnul. Încurajați-i să urmeze exemplul conducătorilor precum Brigham Young de a lucra cu sârguință în aceste ocazii. Împărtășiți-vă mărturia că Domnul le va accepta ofranda neprihănită a eforturilor lor sârguincioase în lucrarea Sa.
Almon Babbitt era un membru al Taberei Sionului și a fost numit membru al Primului Cvorum al celor Șaptezeci la data de 28 februarie 1835. Almon ignorase, în trecut, sfatul conducătorilor Bisericii și îi îndemnase pe alții să-i urmeze deciziile personale.
În Doctrină și legăminte 124:84, Domnul a folosit analogia vițelului de aur (vezi Exodul 32) pentru a descrie comportamentul lui Almon Babbitt. Almon își impusese sfaturile ca fiind ceea ce trebuia să urmeze sfinții în locul sfaturilor Domnului date prin Prima Președinție.
„În luna aprilie a anului 1840, când ceilalți apostoli au sosit pe Insulele Britanice, Brigham Young, căruia îi fusese delegată conducerea Bisericii în Misiunea Britanică, i-a chemat pe apostoli la Preston pentru o conferință generală a Bisericii… Primul lucru de îndeplinit a fost rânduirea lui Willard Richards [care slujise în președinția misiunii] la oficiul de apostol în conformitate cu revelația din 1838 [vezi D&L 118:6]… Acum existau opt membri ai Cvorumului celor Doisprezece în Insulele Britanice, anume Brigham Young, Heber C. Kimball, Parley P. Pratt, Orson Pratt, John Taylor, Wilford Woodruff, George A. Smith, și Willard Richards. Alți doi, William Smith și John E. Page, nu au îndeplinit misiuni în Marea Britanie. Orson Hyde a ajuns mai târziu, a lucrat cu ceilalți apostoli timp de câteva luni în Anglia, apoi a plecat în Palestina pentru a dedica acel pământ pentru întoarcerea iudeilor. Un loc în Cvorumul celor Doisprezece rămăsese, încă, neocupat la vremea aceea” ( Church History in the Fulness of Times Student Manual, a 2-a ediție, [manual al Sistemului Educațional al Bisericii, 2003], p. 231).
În timp ce a condus extinderea lucrării misionare în Insulele Britanice, Brigham Young a dat dovadă de mare capacitate spirituală și administrativă. Sub îndrumarea lui Brigham Young și a celorlalți apostoli, Biserica a cunoscut o creștere fenomenală în Marea Britanie. La vremea când majoritatea apostolilor au plecat din Anglia la sfârșitul lunii aprilie 1841, între 7.000 și 8.000 de oameni se alăturaseră Bisericii, dintre care aproximativ 1.000 emigraseră spre Nauvoo cu câteva luni înainte.
„Această misiune a fost o perioadă importantă de instruire și de maturizare pentru Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Brigham Young a putut să-și întărească abilitățile de conducere pe care avea să fie chemat să le folosească în curând în Nauvoo… Prin încercările și sacrificiile din Marea Britanie, cât și prin munca depusă pentru un scop comun, Cei Doisprezece au fost uniți într-un mod care a oferit Bisericii conducători puternici în anii ulteriori” (Church History in the Fulness of Times, p. 234).
După ce s-a întors din Marea Britanie, Brigham Young a urmat porunca Domnului de a „[avea grijă], în mod special, de familia [sa]” (D&L 126:3). El și-a făcut timp, în fiecare zi, pentru a-și instrui copiii și a se ruga cu ei, care și l-au amintit ca fiind un tată blând și iubitor.
Brigham Young avea 40 de ani când a primit revelația cuprinsă în Doctrină și legăminte 126, dar următoarea relatare ilustrează devotamentul său continuu față de familia sa:
„La 23 de ani, s-a căsătorit cu Miriam Angeline Works. Tânărul cuplu a avut două fete. Brigham își întreținea familia confecționând și reparând scaune, mese și dulapuri și instalând ferestre, uși, scări și șeminee…
Când Miriam s-a îmbolnăvit de tuberculoză, Brigham a preluat multe dintre sarcinile ei pe lângă cele pe care le avea deja. În timp ce a trebuit ca ea să petreacă din ce în ce mai mult timp la pat, el pregătea cu regularitate micul dejun pentru familie, își îmbrăca fetele, făcea curățenie în casă și «își purta soția în brațe până la balansoarul de lângă șemineu și o lăsa acolo până seara, când se putea întoarce acasă» pentru a găti cina, a-și pune familia la culcare și a termina treburile casei [Susa Young Gates and Leah D. Widtsoe, The Life Story of Brigham Young (1930), p. 5]. Experiențele sale din tinerețe și din primii ani de căsnicie, când a avut grijă de copii și de cămin, l-au învățat multe despre cooperarea în familie și despre treburile casnice. Ani mai târziu, el le-a oferit sfinților sfaturi cu privire la aceste subiecte și s-a lăudat, în glumă, că putea întrece «majoritatea femeilor din comunitate la treburile casnice» [Deseret News, 12 aug. 857, p. 4]” (Teachings of Presidents of the Church: Brigham Young [1997], p. 2).
„Pe lângă faptul că a putut să petreacă mai mult timp cu familia sa după această revelație [D&L 126] decât în anii care trecuseră, Brigham Young s-a aflat, de asemenea, aproape de profetul Joseph Smith mare parte din timp (douăzeci și opt din ultimele treizeci și șase de luni din viața lui Joseph).
Pare clar faptul că Domnul, cunoscând viitorul lui Brigham Young și viitorul Bisericii, l-a ținut pe Brigham aproape de Joseph pentru a învăța ceea ce trebuia să știe pentru a conduce Biserica după moartea lui Joseph” (Doctrine and Covenants Student Manual, ediția a doua [manual al Sistemului Educațional al Bisericii, 2001], p. 313).
Deși lui Brigham nu i s-a mai cerut să își părăsească familia pentru a sluji și în alte misiuni, el avea să mai slujească în mai multe misiuni cu termen scurt înainte de moartea profetului.