Lecția 146 Succesiunea la președinție

Lecția 146

Succesiunea la președinție

Introducere

După martiriul profetului Joseph Smith și al fratelui său Hyrum, în data de 27 iunie 1844, unii oameni au fost confuzi cu privire la cine urma să conducă Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Dar, înaintea morții sale, profetul a pregătit acest transfer al conducerii conferind toate cheile și puterile preoției membrilor Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. Când Brigham Young, care era președintele Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, le-a vorbit sfinților, în data de 8 august 1844, mulți membri ai Bisericii au primit o mărturie spirituală conform căreia el fusese chemat și pregătit de Dumnezeu pentru a conduce Biserica.

Sugestii pentru predare

După martiriul lui Joseph și Hyrum Smith, unii oameni au pretins dreptul de a conduce Biserica.

Înainte de începerea lecției, scrieți, pe tablă, întrebările de mai jos:

Când actualul președinte al Bisericii va muri, cine va deveni următorul președintele al Bisericii? Cum va fi ales?

Cum primește președintele Bisericii autoritatea preoției necesară pentru a prezida asupra Bisericii?

Invitați cursanți să se gândească la cum ar răspunde la întrebările scrise pe tablă. Încurajați-i să afle răspunsurile la aceste întrebări astăzi, în timp ce învață despre schimbarea conducerii Bisericii care a avut loc după moartea profetului Joseph Smith și a fratelui său Hyrum.

Explicați faptul că, după ce Joseph și Hyrum Smith au fost martirizați, tristețea sfinților a fost profundă. Unii au fost, de asemenea, confuzi cu privire la cine urma să conducă Biserica. În lipsa președintelui Bisericii, unii au înțeles că respectiva conducere devenea responsabilitatea Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. Totuși, câțiva oameni au făcut afirmații false conform cărora ei aveau dreptul de a conduce Biserica. Printre aceștia s-au numărat Sidney Rigdon și James Strang.

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, cele trei paragrafe de mai jos. Rugați membrii clasei să afle motivele pentru care Sidney Rigdon, care fusese un conducător important în Biserică timp de mai mulți ani, a crezut că el era cel care trebuia să conducă Biserica.

„Sidney Rigdon, primul consilier în Prima Președinție, a ajuns [în Nauvoo] din Pittsburgh, Pennsylvania, în data de 3 august 1844. Cu un an în urmă, el începuse să meargă pe o cale care era contrară sfatului profetului Joseph Smith și s-a înstrăinat de Biserică. A refuzat întâlnirea cu cei trei membri din Cei Doisprezece care erau deja în Nauvoo și, în schimb, s-a adresat unui grup mare de sfinți adunați pentru adunarea de preaslăvire de duminica” (Our Heritage: A Brief History of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints [1996], p. 66).

Sidney Rigdon a cerut ca o adunare specială să aibă loc marți, 6 august, pentru ca membrii Bisericii să aleagă un apărător al Bisericii. Părea că Sidney Rigdon a încercat să desfășoare această adunare pentru ca membrii Bisericii să ratifice poziția lui ca apărător al Bisericii înainte ca toți cei Doisprezece Apostoli să se întoarcă din misiunile lor din estul Statelor Unite. Unii conducători ai Bisericii au simțit că fratele Rigdon complota să „profite de situația sfinților” (History of the Church, 7:225). Din fericire, datorită eforturilor vârstnicilor Willard Richards și Parley P. Pratt, adunarea a fost amânată pentru joi, 8 august 1844, dată la care cei mai mulți dintre apostoli s-au întors în Nauvoo.

Sidney Rigdon a susținut că, deoarece fusese chemat anterior și rânduit ca purtător de cuvânt al lui Joseph Smith (vezi D&L 100:9), era responsabilitatea lui să se „asigure că Biserica este condusă în mod corespunzător” (History of the Church, 7:229). A susținut, de asemenea, că el trebuia să fie un „apărător al oamenilor” și că, îndeplinind această responsabilitate, el făcea ceea ce Dumnezeu îi poruncise să facă (vezi History of the Church, 7:230).

Dacă ați fi fost în Nauvoo la vremea respectivă, ce ați fi crezut despre pretențiile lui Sidney Rigdon? Ce îngrijorări ați fi putut avea în legătură cu fratele Rigdon?

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, paragraful de mai jos. Rugați membrii clasei să afle de ce a spus James Strang că el trebuia să fie cel care urma să conducă Biserica.

James Strang, care fusese botezat în luna februarie a anului 1844, căuta, în primăvara anului 1844, un loc în Wisconsin în care sfinții să se poată opri. După martiriu, James Strang a susținut că primise o scrisoare de la Joseph Smith, în care se spunea că el fusese desemnat să fie succesorul lui Joseph. Scrisoarea lui James Strang, pe care a arătat-o membrilor Bisericii, părea să aibă semnătura lui Joseph Smith. James Strang a susținut că el avea să fie următorul profet și a anunțat poziția sa la o conferință a Bisericii desfășurată în Michigan, în data de 5 august 1844.

Dacă ați fi fost cu sfinții din Michigan, ce credeți că ați fi găsit convingător în pretențiile lui James Strang? Ce îngrijorări ați fi putut avea în legătură cu aceste pretenții?

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, cele cinci paragrafe de mai jos. Rugați membrii clasei să afle ce a spus Brigham Young celorlalți conducători ai preoției, inclusiv membrilor Cvorumului celor Doisprezece Apostoli care erau în Nauvoo, despre cine trebuia să conducă Biserica.

Vârstnicii John Taylor, Willard Richards și Parley P. Pratt erau deja în Nauvoo când a ajuns Sidney Rigdon. Cei mai mulți dintre restul apostolilor, inclusiv Brigham Young, s-au întors în Nauvoo în seara zilei de 6 august 1844. A doua zi, în data de 7 august, apostolii s-au întâlnit în cadrul unui consiliu, în casa lui John Taylor. Mai târziu în acea după-amiază, cei Doisprezece Apostoli, Înaltul Consiliu și înalții preoți au avut o adunare împreună. Președintele Young l-a rugat pe Sidney Rigdon să le transmită sfinților mesajul său. Sidney Rigdon a declarat cu mult curaj că avusese o viziune și că, niciun om nu putea fi succesorul lui Joseph Smith în calitate de președinte al Bisericii. Apoi, el a propus să fie desemnat apărătorul oamenilor.

După ce Sidney Rigdon și-a terminat mesajul, Brigham Young a spus:

„Nu este important pentru mine cine conduce Biserica… însă un lucru trebuie să știu, și anume ce spune Dumnezeu despre acest lucru. Dețin cheile și mijloacele de a afla voia lui Dumnezeu cu privire la acest subiect…

Joseph ne-a conferit [referindu-se la membrii Cvorumului celor Doisprezece] toate cheile și puterile aparținând apostolatului pe care el însuși le-a deținut înainte să fie ucis…

Joseph le-a spus adesea Celor Doisprezece: «Eu am pus temelia, iar voi trebuie să clădiți pe ea, căci pe umerii voștri se sprijină împărăția»” (în History of the Church, 7:230).

De ce a fost importantă mărturia lui Brigham Young despre cheile preoției? (După ce cursanții răspund, scrieți pe tablă următorul adevăr: Apostolii dețin toate cheile preoției necesare pentru a prezida asupra Bisericii.)

Explicați că, atunci când un apostol este rânduit, îi sunt date toate cheile preoției necesare pe pământ (vezi D&L 112:30-32), însă autoritatea de a exercita acele chei este permisă doar apostolului cu cea mai mare vechime în oficiul respectiv, și anume președintelui Bisericii.

Citiți, cu glas tare, instrucțiunea de mai jos, dată de profetul Joseph Smith Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, în luna ianuarie a anului 1836, cu peste opt ani înainte ca el să moară:

„Cei Doisprezece sunt doar sub autoritatea Primei Președinții… «și când eu nu sunt, nu mai există Prima Președinție asupra Celor Doisprezece»” (în History of the Church, 2:374).

Ținând cont de această declarație, ce se întâmplă cu Prima Președinție când președintele Bisericii moare? Cine conduce Biserica? (După ce cursanții răspund, scrieți, pe tablă, următoarea doctrină: Când președintele Bisericii moare, Prima Președinție este dizolvată și Cvorumul celor Doisprezece Apostoli devine cvorumul care prezidează.)

Explicați faptul că, atunci când președintele Bisericii moare, consilierii din Prima Președinție își reiau locul ca membri ai Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, în funcție de vechimea lor în Cvorum. Când Cvorumul a fost format pentru prima dată în anul 1835, vechimea era stabilită după vârstă. În prezent, vechimea este determinată de data la care un bărbat devine membru al Cvorumului celor Doisprezece.

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 124:127-128 și rugați membrii clasei să afle cine era apostolul cu cea mai mare vechime în oficiul respectiv și președinte al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli în momentul morții lui Joseph Smith. Rugați-i să vă spună ce au aflat.

Ținând cont de ce ați învățat, de ce ați fi dorit să-l urmați pe Brigham Young după moartea profetului Joseph Smith?

Completați doctrina scrisă pe tablă adăugând porțiunea subliniată: Când președintele Bisericii moare, Prima Președinție este dizolvată și Cvorumul celor Doisprezece Apostoli devine cvorumul care prezidează sub îndrumarea apostolului cu cea mai mare vechime în oficiul respectiv.

Mulți sfinți primesc mărturie că Brigham Young trebuie să conducă Biserica.

Explicați că, în data de 8 august 1844, sfinții din Nauvoo s-au adunat la ora 10:00 dimineața pentru a-l asculta pe Sidney Rigdon susținând că el trebuia să fie apărătorul Bisericii. Deoarece vântul sufla către pupitru, Sidney Rigdon s-a așezat într-o căruță din spatele congregației adunate, pentru ca oamenii să-i poată auzi mai bine glasul. Congregația s-a întors pentru a-l putea vedea pe Sidney Rigdon în timp ce predica. El le-a vorbit miilor de sfinți adunați timp de o oră și jumătate, explicând de ce trebuia ca el să fie apărătorul Bisericii. Mulți oameni i-au descris cuvântarea ca fiind fără inspirație.

Președintele Brigham Young și alți conducători ai Bisericii au venit și s-au așezat la pupitru, în partea opusă de unde vorbea Sidney Rigdon. Vântul se mai liniștise la momentul respectiv. După ce Sidney Rigdon a terminat, a vorbit președintele Brigham Young. Auditoriul s-a întors pentru a-l auzi pe Brigham Young vorbind și s-a întors cu spatele la căruța în care se afla Sidney Rigdon. (Vezi George Q. Cannon, „Discourse”, Deseret News, 21 febr. 1883, p. 67.) Brigham Young a vorbit puțin timp și a spus că ar fi preferat să se întoarcă în Nauvoo pentru a-l jeli pe profet și nu să trebuiască să desemneze un nou conducător. El a anunțat că va avea loc o adunare a conducătorilor și membrilor în acea zi, la ora 2:00 p.m. Mai mulți membri ai Bisericii au depus mai târziu mărturie că, în timp ce Brigham Young vorbea, ei au văzut cum înfățișarea și glasul său s-au schimbat și au părut a fi înfățișarea și glasul profetului Joseph Smith. Acest eveniment miraculos i-a ajutat pe mulți dintre sfinți să știe că Domnul dorea ca Brigham Young să conducă Biserica.

Invitați un cursant să citească, cu glas tare, exemplele de mai jos cu privire la ce au văzut și auzit mulți sfinți:

Benjamin F. Johnson a spus: „Imediat ce el [Brigham Young] a vorbit, am sărit în picioare, căci din toate punctele de vedere era glasul lui Joseph, iar persoana lui, în înfățișare, atitudine, îmbrăcăminte și aspect exterior era întruchiparea lui Joseph; și mi-am dat seama aproape imediat că spiritul și mantaua lui Joseph erau asupra lui” (My Life’s Review, p. 104, citat în Church History in the Fulness of Times Student Manual, a 2-a ediție [manual al Sistemului Educațional al Bisericii, 2003], p. 291).

William C. Staines l-a descris pe Brigham Young ca vorbind cu un „glas asemănător cu cel al profetului Joseph. Am crezut că era el și la fel au crezut și miile care l-au auzit” (în History of the Church, 7:236).

Wilford Woodruff a scris: „Dacă nu îl vedeam cu ochii mei, n-ar fi putut nimeni să mă convingă de faptul că nu era Joseph Smith și toți cei care i-au cunoscut pe cei doi bărbați pot depune mărturie despre aceasta” (în History of the Church, 7:236).

Explicați faptul că, pe parcursul adunării desfășurate în acea zi de la ora 2:00 după-amiaza, au vorbit Brigham Young și alți membri ai Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. Mulți alții au spus că Brigham Young a arătat ca Joseph Smith și glasul său a sunat ca al lui Joseph Smith când a vorbit în acea după-amiază. George Q. Cannon, care avea 17 ani în acea vreme, și-a amintit: „Era glasul lui Joseph însuși… În ochii oamenilor a fost de parcă Joseph însuși stătea înaintea lor” (în Church History, 7:236; vezi, de asemenea, Edward William Tullidge, Life of Brigham Young [1877], p. 115). În afara acestui miracol, mulți dintre sfinți au simțit, de asemenea, Duhul Sfânt depunând mărturie că Brigham Young și Cvorumul celor Doisprezece erau chemați de Dumnezeu să conducă Biserica. La încheierea acestei adunări, sfinții din Nauvoo au votat în unanimitate susținerea Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, condus de Brigham Young, pentru a conduce Biserica. Cu toate acestea, nu toți membrii Bisericii au ales, în final, să-i urmeze pe apostoli. Unii oameni au ales să urmeze persoane precum Sidney Rigdon și James Strang, care și-au format propriile biserici.

Cum i-a binecuvântat Domnul pe sfinți să știe pe cine a desemnat El să conducă Biserica?
Cum putem să știm că sunt chemați de Dumnezeu conducătorii Bisericii de azi? (După ce cursanții răspund, scrieți, pe tablă, următorul principiu: Prin intermediul Duhului Sfânt, putem să primim o mărturie despre faptul că cei care conduc Biserica au fost chemați de Dumnezeu.)
De ce credeți că este important să primim o mărturie despre faptul că respectivii noștri conducători din cadrul Bisericii sunt chemați de Dumnezeu?
Când ați primit o mărturie despre faptul că un conducător al Bisericii a fost chemat de Dumnezeu? Ce ați făcut pentru a primi acea mărturie?

Explicați că, atunci când Joseph Smith a murit, apostolul cu cea mai mare vechime în oficiul respectiv (Brigham Young) putea să exercite imediat toate cheile preoției. El avea dreptul să primească revelație cu privire la momentul în care să organizeze noua Prima Președinție. În anul 1847 – după mai mult de doi ani de la martiriu – Brigham Young a fost inspirat să reorganizeze Prima Președinție și să nu mai continue să conducă Biserica în calitate de președinte al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli.

Expuneți fotografii cu actuala Primă Președinție și actualul Cvorum al celor Doisprezece Apostoli. Pentru a da cursanților ocazia să rezume ceea ce au învățat, rugați-i să explice ce se întâmplă cu Prima Președinție și Cvorumul celor Doisprezece Apostoli când președintele Bisericii moare. Rugați-i, de asemenea, să identifice cine va fi președintele Bisericii sau apostolul cu cea mai mare vechime în oficiul respectiv în cazul morții actualului președinte al Bisericii.

Puteți încheia această lecție depunându-vă mărturia că aceleași chei și puteri ale preoției pe care Joseph Smith le-a conferit lui Brigham Young și membrilor Cvorumului celor Doisprezece Apostoli sunt deținute astăzi de președintele Bisericii, de consilierii săi din Prima Președinție și de membrii Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. Puteți să împărtășiți, de asemenea, cum v-ați dobândit mărturia despre faptul că respectivii conducători ai Bisericii sunt chemați de Dumnezeu. Invitați cursanții să caute, prin intermediul rugăciunii, să dobândească o mărturie sau s-o întărească pe cea existentă despre adevărurile pe care le-au discutat astăzi.

Comentarii și informații generale

Cronologia succesiunilor la președinție după martiriul lui Joseph Smith.

Data
27 iunie 1844	Joseph și Hyrum Smith sunt martirizați.
29 iunie 1844	Oamenii aduc un ultim omagiu trupurilor neînsuflețite ale lui Joseph și Hyrum Smith.
27 iunie - 7 iulie 1844	Willard Richards și rănitul John Taylor sunt singurii apostoli în Nauvoo.
8 iulie 1844	Parley P. Pratt se întoarce în Nauvoo și îi ajută pe Willard Richards și John Taylor să mențină ordinea în Biserică.
3 august 1844	Sidney Rigdon ajunge în Nauvoo din Pittsburgh, Pennsylvania.
4 august 1844	Sidney Rigdon spune unui grup de sfinți că el trebuie să fie apărătorul Bisericii și că dorește ca o adunare specială să aibă loc, în data de 6 august, în cadrul căreia să se ratifice desemnarea lui. Adunarea a avut loc în ziua de joi, 8 august.
6 august 1844	Cei mai mulți dintre restul apostolilor, inclusiv Brigham Young, se întorc în Nauvoo din misiunile lor.
7 august 1844	Dimineața, apostolii se întâlnesc în casa lui John Taylor, care era rănit. În cadrul unei adunări, care a avut loc după-amiază, a apostolilor, Înaltului Consiliu și înalților preoți, Sidney Rigdon susține din nou că el trebuie să fie apărătorul Bisericii. Brigham Young declară că el [Brigham Young] deține cheile și vrea să facă voia Domnului în această privință.
8 august 1844	În timpul unei adunări desfășurate dimineață, la ora 10:00, Sidney Rigdon vorbește timp de o oră și jumătate miilor de sfinți adunați explicând de ce trebuia ca el să fie apărătorul. Brigham Young vorbește, de asemenea, și îi cheamă pe sfinți să se adune din nou la ora 2:00 după-amiază. Mulți sfinți au fost martori că, în timpul celor două adunări, Brigham Young a arătat ca Joseph Smith iar glasul său a sunat ca cel al lui Joseph Smith. În timpul adunării de la ora 2:00 după-amiază, sfinții îi susțin pe Brigham Young și pe cei Doisprezece Apostoli în calitate de conducători ai Bisericii. Mulți membri ai Bisericii depun mărturie că responsabilitatea de profet a lui Joseph Smith îi este conferită lui Brigham Young, care, temporar, arată și vorbește ca Joseph Smith.

Succesiunea în președinția Bisericii a fost stabilită de Domnul.

Succesiunea în președinția Bisericii a fost stabilită de Domnul. Biserica nu este niciodată fără conducere inspirată și nu sunt motive pentru speculații sau controverse cu privire la cine va fi următorul președinte al Bisericii.

Președintele Ezra Taft Benson ne-a învățat: „Dumnezeu cunoaște toate lucrurile, sfârșitul de la început și niciun bărbat nu devine președinte al Bisericii lui Isus Hristos sau rămâne în acea chemare din întâmplare sau este chemat acasă la Tatăl în mod accidental” („Jesus Christ – Gifts and Expectations”, New Era, mai 1975, p.16-17).

Joseph Smith a conferit cheile împărăției membrilor Cvorumului celor Doisprezece Apostoli.

Wilford Woodruff, care era membru al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, a scris ce s-a întâmplat în luna mai a anului 1844, înainte ca Joseph Smith să fi fost ucis:

„El a stat aproximativ trei ore într-o încăpere transmițându-ne ultimul său mesaj. În încăpere se simțea de parcă acolo era un foc mistuitor. Chipul lui era clar precum chihlimbarul; cuvintele sale erau foarte puternice și clare pentru noi. Au pătruns în fiecare parte a trupurilor noastre, din creștetul capului până la vârful degetelor de la picioare. El a spus: «Fraților, Domnul Atotputernic a pecetluit asupra capului meu fiecare preoție, fiecare cheie, fiecare putere, fiecare principiu care aparține ultimei dispensații a plenitudinii timpurilor și clădirii împărăției lui Dumnezeu. Am pecetluit asupra capetelor voastre toate aceste principii, preoția, apostolatul și cheile împărăției lui Dumnezeu și acum trebuie să fiți pregătiți să preluați responsabilitatea acestei împărății, altfel veți fi condamnați»” (Teachings of Presidents of the Church: Wilford Woodruff [2004], p. xxxii).