Potutusi
Lesona 125: 3 Nifae 15–16


Lesona 125

3 Nifae 15–16

Faatomuaga

A o faaauau e Iesu Keriso le aoaoina o tagata i le malumalu i le laueleele o Nuumau, na Ia tautino atu faapea o le tulafono a Mose ua faataunuuina, ma o Ia o le malamalama ma le tulafono lea e tatau i tagata ona vaavaai atu i ai. Ona ia faamalamalama atu lea i soo e toasefululua faapea o tagata i le laueleele o Amerika, o “isi mamoe” ia na Ia fetalai ai i Ierusalema (tagai i le Ioane 10:14–16). Na Ia folafola atu foi faapea, o i latou o e salamo ma foi mai ia te Ia, o le a faitaulia faatasi ma Lona nuu o le feagaiga.

Fautuaga mo le Aoaoga

3 Nifae 15:1–10

Ua tautino mai e le Faaola faapea ua Ia faataunuuina le tulafono a Mose

A o lei amataina le vasega, tusi le fesili lenei i luga o le laupapa:

Aisea e totogi ai le sefuluai? Aisea e tausi ai le Aso Sapati ia paia? Aisea e te ava ai i ou matua?

Ina ia amataina le lesona, faasino i fesili o loo i luga o le laupapa ma fesili atu:

  • Atonu o nisi tagata e tuufesili pe aisea ua tuuina mai ai e le Alii poloaiga. Faamata e faapefea ona e faamalamalamaina le faamoemoega o poloaiga?

Ta’u atu i tamaiti faapea, a o aoaoina e Iesu Keriso le au sa Nifaē, na Ia aoao i latou faapea o le faamoemoega e tasi o Ana poloaiga, o le taulai lea o tagata ia te Ia. Valaaulia tamaiti e vaavaai mo lenei faamoemoega a o latou suesueina le 3 Nifae 15.

Faamalamalama atu faapea, a o fetalai atu le Faaola i le motu o tagata, na Ia silafiaina o nisi o i latou sa i ai se fesili. Fai i tamaiti e iloilo le 3 Nifae 15:1–2 sue ai le mea na mananao nei tagata e fia iloa. (Na latou tuufesili pe o le a le mea e finagalo le Faaola mo i latou e faia “e tusa ma le tulafono a Mose.” O tapuaiga, taulaga, ma le faatulagaga o le Ekalesia a sa Nifaē, sa fausiaina i luga o le tulafono a Mose ina ia saunia ai tagata mo le afio mai o Iesu Keriso, ma ia fesoasoani ia i latou e vaavaai atu i luma i Lana taulaga togiola. Sa vavala mai, o nisi sa le mautonu e uiga i le mea e tatau ona latou faia nai lo le tausiaina o le tulafono a Mose.)

Fai atu i se tamaitiiti aoga e faitau leotele le 3 Nifae 15:3–5,9. Valaaulia le vasega e mulimuli i le faitauga, ma vaavaai mo fuaitau i le faamalamalamaga a le Faaola, lea atonu na faamautinoa atu ai i sa Nifaē e le tau manaomia ona suia lo latou faatuatuaga. Tuu atu i ni nai tamaiti e faasoa mai fuaitau ua latou maua. Fai atu ia i latou e faamalamalama mai pe aisea latou te manatu ai o nei fuaitau atonu na fesoasoani i le au sa Nifaē.

  • O le a sou manatu i le mea na aoao atu e Iesu, ina ua Ia folafola atu faapea o Ia “o le tulafono”? (3 Nifae 15:19).

Atonu e tuuina mai e tamaiti ni tali eseese. A o latou tali mai, fesoasoani ia i latou e faailoa mai upumoni nei (tusi upumoni nei i luga o le laupapa): O Iesu Keriso o le faavae o le tulafono. O tulafono uma o le talalelei, e faasino atua i tatou ia Iesu Keriso ma Lana Togiola. Afai tatou te mulimuli i Ana poloaiga, o le a tatou mauaina le ola e faavavau.

  • Aisea atonu na taua ai nei upumoni mo tagata sa Nifaē ia malamalama ai i lea taimi? (Atonu e te manao e faamanino atu faapea, e faapei o le tulafono a Mose, o le tulafono fou na faasino atu i le Faaola ma Lana Togiola. E ui o nisi o faiga o tapuaiga a tagata atonu ua suia, ae latou te faaauau lava ona faatino le faatuatua ia Iesu Keriso, ma tapua’i i le Tama i Lona suafa.)

Otooto le 3 Nifae 15:6–8 e ala i le faamatala atu faapea, na toe faamautinoa atu e le Faaola i tagata faapea, e faapei lava ona faataunuuina upu a perofeta faatatau i se Togiola ia te Ia, o a latou valoaga e uiga i mea o le a tutupu i le lumanai, o le a faataunuuina lava. Na Ia faamalamalama atu foi faapea, o le feagaiga na Ia faia faatasi ma Ona tagata, ua faapea lava ona tumau ma o le a faataunuuina lava.

Valaaulia se tamaitiiti aoga e faitau leotele le 3 Nifae 15:9–10. Fai atu i le vasega e mulimuli i le faitauga, ma vaavaai mo mea e finagalo le Faaola i Ona tagata e faia faatasi ma lo latou malamalamaaga i upumoni ua tusia i luga o le laupapa.

  • O le a le uiga ia te oe o le “vaavaai atu” ia Keriso?

Fai atu i tamaiti e toe iloilo le 3 Nifae 15:9–10 ma otooto le auala e finagalo le Alii ia i tatou e faataunuuina ai le auala tatou te ola ai i le talalelei, ma le faamanuiaga lea e o’o mai ona o se taunuuga. (E mafai e tamaiti ona otooto lenei fuaitau i ni auala eseese, ae o a latou tali e tatau ona atagia mai ai le mataupu faavae lenei: Afai tatou te vaavaai atu ia Iesu Keriso e ala i le tausiaina o Ana poloaiga ma tumau e o’o i le iuga, o le a Ia tuuina mai ia i tatou le ola e faavavau.)

  • E mafai ea ona mulimuli ia Iesu Keriso e aunoa ma le tausiaina o Ana poloaiga? Aisea?

Valaaulia tamaiti e mafaufau i fesili na e tusia i luga o le laupapa, a o le’i amataina le vasega.

  • Pe mafai ea e se tagata ona tausia poloaiga i le vaaiga i fafo, e aunoa ma le vaavaai atu ia Iesu Keriso?

  • O a nisi o mafuaaga atonu e usitaia ai e se tagata ia poloaiga ona o le vaaiga i fafo, e aunoa ma le vaavaai atu ia Iesu Keriso? (O tali atonu e aofia ai le tiute, fefe i le faasalaga, o se manao ina ia taliaina e isi po o le po o se fiafia i tulafono.)

  • O a mafuaaga e tatau ai ona tatou usitaia ia poloaiga? (E tatau ona tatou tausia poloaiga ona tatou te alolofa i le Alii, tatou te mananao e faafiafia ia te Ia, ma, tatou te mananao e o mai ia te Ia.)

  • Na faapefea ona faamanuiaina oe, ona ua e tausia poloaiga faatasi ma le manatu tonu i ai?

Valaaulia tamaiti e manatunatu i se poloaiga, po o se tulaga faatauaina o le talalelei sa faafaigata mo i latou ona malamalama ma mulimuli ai. Valaaulia i latou e mafaufau i le auala atonu na suia ai o latou lagona e uiga i lenei poloaiga po o le tulaga faatauaina, pe afai o lo latou alofa mo le Alii ua avea ma mafuaaga mo le usitaiaina. Uunai i latou e usitai i poloaiga ona o le alofa i le Alii. Faasoa ni auala na fesoasoani ai poloaiga ia te oe e faalatalata atili ai i le Tama Faalelagi ma le Faaola.

3 Nifae 15:11–16:5

Ua fetalai atu Iesu Keriso i Ona soo e faatatau i isi Ana mamoe

Fai atu i tamaiti e sii i luga o latou lima, pe afai na i ai se taimi na latou lagonaina ai le lē taua o i latou nai lo se isi tagata. Fai atu ia i latou e mafaufau pe na latou lagonaina i se taimi le faagaloina po o le tuua toatasi, pe na latou tuufesili foi po o silafia e le Tama Faalelagi i latou.

Tusi le faamatalaga lenei i luga o le laupapa: E popole le Atua mo Ana fanau uma lava, ma Na te faaali atu Ia lava ia te i latou. Faamautinoa atu i tamaiti le moni o lenei faamatalaga, ma valaaulia i latou e vaavaai mo faamaoniga o lona moni a o latou suesueina le vaega o totoe o le 3 Nifae 15 ma le amataga o le 3 Nifae 16.

Valaaulia se tamaitiiti e faitau le 3 Nifae 15:11–17, ma fai atu i i ai e saili mai mea na fetalai ai le Alii i tagata i Ierusalema, e uiga i Ona tagata o loo i le laueleele o Amerika. Atonu foi e te manao e fai atu i tamaiti e faitau le Ioane 10:14–16. (Fesoasoani i tamaiti ia malamalama faapea o “isi mamoe” o se faaupuga e faasino i isi tagata e mulimuli i le Leoleo Mamoe, o Iesu Keriso. O le upu lafu e mafai ona faasino i se pa mamoe, ae e faatatau foi i se vaega o tagata ua i ai se talitonuga tutusa.)

  • E tusa ai ma le 3 Nifae 15:17, o le a le auala na folafola atu e le Alii Na te faaali atu ai Ia lava i isi Ana mamoe, po o le au soo? (O le a latou faalogo i Lona siufofoga.)

Fai atu i se tamaitiiti aoga e faitau leotele le 3 Nifae 15:18–19. Fai atu i le vasega e mulimuli i le faitauga, ma vaavaai mo le mafuaaga na poloaiina ai e le Tama Faalelagi ia Iesu Keriso e taofia mai tagata i Ierusalema le malamalama e uiga i isi Ana mamoe. Pe a uma ona lipoti mai e tamaiti mea na latou mauaina, fesili atu i ai:

  • O le a se mataupu faavae e mafai ona tatou aoaoina mai lenei mea? (O tali a tamaiti e tatau ona atagia mai ai le mataupu faavae lenei: E tuuina mai e le Atua ia i tatou le malamalama e tusa ma lo tatou faatuatua ma le usiusitai.)

Otooto le 3 Nifae 15:21–23 e ala i le faamalamalamaina faapea na fetalai atu le Alii i tagata sa Nifaē e faapea, o i latou o isi mamoe lea na Ia fetalai ai; peitai ane, o tagata Iutaia i Ierusalema na manatu i latou ua Ia fetalai e uiga i Nuuese, po o tagata e lē o ni Isaraelu. Sa latou lē malamalama faapea o Tagata o Nuuese, o le a lē faalogo lava i latou i Lona siufofoga.

Valaaulia se tamaitiiti e faitau leotele le 3 Nifae 15:24 ma fai atu i le vasega e faalogologo mo le auala na faamautinoa atu ai e le Alii i sa Nifaē Lona popole mo i latou. E mafai ona e fesili atu i tamaiti, pe o le a so latou lagona pe afai latou te faalogo atu i le Alii o fetalai mai nei upu ia te i latou.

Fai atu i tamaiti e faitau lē leoa le 3 Nifae 16:1–3 ma saili mai po o ai isi o le a lagonaina le siufofoga o le Faaola. Faamalamalama atu faapea, e le o ia i tatou se faamaumauga o isi nofoaga ma tagata na asiasia e le Faaola, ae ua manino mai lava sa Ia asiasi i isi vaega po o “lafu.”

Ina ia faalauiloa atu le manatu faapea, e faaali foi e le Faaola o Ia lava ia i latou o e le faalogo i Lona siufofoga, fai atu fesili nei a o le’i valaauliaina tamaiti e saili tusitusiga paia mo tali:

  • Ae faapefea i latou o e o le a le faalogo lava i le siufofoga o le Faaola? E faapefea ona Ia faaali atu ia i latou faapea e popole o Ia mo i latou?

Valaaulia tamaiti e sailiili le 3 Nifae 15:22–23 ma le 3 Nifae 16:4, ma vaavaai mo le auala na tautino atu ai e le Alii faapea, o le a Ia faaalia o Ia lava i tagata o Nuuese (e ala i le talaiga a isi, e ala i le molimau a le Agaga Paia, ma, e ala i tusitusiga a perofeta).

  • E faapefea ona faaalia e nei faaaliga faapea e popole le Atua mo Ana fanau uma lava?

  • O a auala ua faaalia ai e le Alii o Ia lava ia te oe ma lou aiga?

  • E mafai faapefea ona e fesoasoani i taumafaiga a le Alii e faaali o Ia lava i Ona tagata uma?

3 Nifae 16:16–20

Ua folafola mai e Iesu Keriso faamanuiaga ma lapataiga i tagata o Nuuese, o e o le a taliaina le talalelei i aso e gata ai.

Fai atu i tamaiti pe na i ai se taimi na latou mananao ai e avea ma se vaega o se faalapotopotoga, kalapu, po o se au. Fai atu i ai po o a tulaga na manaomia ina ia avea ai o se sui o le vaega na latou mananao e auai ai. Fautua atu faapea o le vaega aupito sili e mafai ona avea ai tatou ma sui auai, o le vaega lea o le nuu o le feagaiga a le Alii.

Valaaulia se tamaitiiti aoga e faitau leotele le 3 Nifae 16:6–7. Fai atu i le vasega e mulimuli i le faitauga, ma vaavaai mo mea na fetalai le Alii o le a tutupu i aso mulimuli, ona o le a talitonu tagata o Nuuese ia te Ia, ma, o le aiga o Isaraelu o le a lē talitonu ia te Ia. (Atonu e te manao e faamalamalama atu faapea na faaaoga e perofeta o le Tusi a Mamona le upu Nuuese e faasino ai i tagata o e sa lē mai le Aai Paia. O le mea lea, o le upu e mafai ona faasino i tagata o le Ekalesia e faapea foi tagata lē talitonu ma tagata o isi faatuatuaga.) Pe a uma ona tali mai tamaiti, otooto le 3 Nifae 16:8–9 e ala i le faamalamalama atu faapea na valoia e Iesu Keriso o le a i ai foi tagata lē talitonu o Nuuese i aso mulimuli, o e o le a faasalalauina ma soona faia tagata o le aiga o Isaraelu. Valaaulia se tamaitiiti aoga e faitau leotele le 3 Nifae 16:10. Fai atu i le vasega e mulimuli i le faitauga, ma vaavaai mo mea o le a tutupu i nei tagata o Nuuese lē talitonu.

  • O le a le mea ua folafola mai e le Alii o le a lē mauaina e tagata o Nuuese lē talitonu?

  • Faamata e faapefea ona faatatau lenei tulaga ia i latou o e iloa le upumoni, ae ua siitia i luga i le faamaualuga?

Faamalamalama atu faapea na folafola mai e le Alii o le a faatumauina Lana feagaiga ma le aiga o Isaraelu e ala i le aumaia o le talalelei ia i latou (tagai i le 3 Nifae 16:11–12). Valaaulia se tamaitiiti aoga e faitau leotele le 3 Nifae 16:13. Fai atu i le vasega e mulimuli i le faitauga, ma vaavaai mo mea e manaomia mo se tagata e avea ai ma sui o le nuu o le feagaiga a le Alii. Tusi le faamatalaga lenei i luga o le laupapa: “Afai tatou te … , ona tatou …” Fai atu i tamaiti e faaaoga le 3 Nifae 16:13 e faauma mai ai lenei faamatalaga. E tatau i tamaiti aoga ona faailoa mai le upumoni lenei: Afai tatou te salamo ma foi mai ia Iesu Keriso, ona faapea lea ona faitauina faatasi ma Lona nuu.

  • Aisea e avea ai o se faamanuiaga le faitauina faatasi ma le nuu o le Alii?

Faaiu le lesona e ala i le faasoa atu o lau molimau i upumoni na aoaoina i le lesona o le asō.

Tala ma Faamatalaga o Talaaga

3 Nifae 15:1–2. “Ua mavae atu mea tuai, ma … ua faafouina mea uma”

E oo mai i le taimi o le galuega faaletino a le Faaola, sa avea le tulafono a Mose ma faavae o le olaga faalelotu ma agafesootai a Isaraelu mo le silia i le afe tausaga. Na umia e sa Nifaē talafaamaumau tusitusia o le tulafono i luga o papatusi apamemea, ma na aoao atu ma faamamaluina e perofeta o sa Nifaē le tulafono. Ina ua asiasia e le Faaola le au sa Nifaē, na Ia aoao i latou faapea o le tulafono na faataunuuina atoatoa ia te Ia. Peitai ane, sa lē tatau ona manatunatu i latou faapea o le tulafono a Mose ua faaumatia pe ua “mavae atu” (3 Nifae 12:17–18). E faapefea ona “faataunuuina” ae le’i “faaumatiaina” e le Faaola le tulafono a Mose? O le tulafono a Mose e aofia ai itu uma faaleamio ma faaletapuaiga.

O le itu faaleamio e aofia ai poloaiga e pei o le “Aua e te fasioti tagata” ma le “Aua e te mulilua.” Na aoao e Iesu Keriso le au sa Nifaē ina ia aloese, e le gata i le fasioti tagata ma le mulilua, ae faapea foi le tulaga o le ita ma le manao—o le loto lea e taitai atu ai i le fasioti tagata ma le mulilua (tagai i le 3 Nifae 12:21–30). O le mea lea, o le talalelei a Iesu Keriso ua faataunuuina ai le tulafono i le tulaga faapea ua faalauteleina ai tulaga faaleamio o le tulafono a Mose, e ala i le avea ma se tulafono maualuga atu; ua aofia ai tulaga manaomia faaleamio o le tulafono a Mose ma tuuina ai i latou i le vaaiga sili atu ona lautele o mataupu faavae o le talalelei, lea e manaomia ai se suiga o le loto.

O itu faaletauaiga o le tulafono a Mose ua aofia ai poloaiga e uiga i le osi o taulaga i manu ma taulaga mū—ia na taua e Apinati o “tu” ma “sauniga” (Mosaea 13:30). Na malamalama ai perofeta sa Nifaē faapea, o nei vaega o le tulafono a Mose na i ai ina ia fesoasoani ai i tagata e vaavaai atu i luma i le taulaga togiola a Iesu Keriso (tagai i le 2 Nifae 25:24;J Iakopo 4:5; Mosaea 16:14–15). O le mea lea, ina ua faamae’aina le misiona faaletino a le Faaola, o nei sauniga mo le taulai atu i luma, sa le toe tagai atu i luma i se mea e tupu i le lumanai —ua faataunuuina. O le mea lea, na aoao atu ai le Faaola i le au sa Nifaē faapea, o taulaga osi i manu ma taulaga mū ua tatau ona “faauma ese” ma faapea o Ona tagata sa tatau ona ofoina atu le “taulaga” o “se loto momomo ma le agaga salamo” (3 Nifae 9:19–20). I le suitulaga ai i sauniga ia na taulai atu ai i le Togiola, na faia e le Faaola le faamanatuga, o se sauniga o le manatuaina, ina ia toe tepa i tua i le taulaga togiola a le Faaola (tagai i le 3 Nifae 18:1–11).

Na faapea mai Elder Bruce R. McConkie “Na afio mai Iesu e toefuatai lena talalelei atoatoa, lea na olioli ai tagata a o lei o’o mai i aso o Mose, a o le’i o’o mai i le taimi o le faatulagaga maualalo. Na iloagofie lava, sa le’i sau o ia e faaumatia le mea na faaalia e ia lava ia Mose, e sili atu nai lo o se polofesa i se kolisi ona faaumatiaina le numera e ala i le faaalia o mataupu faavae o le vaega tutotonu o le auiliiliga o le numera [calculus] i ana tamaiti aoga. Na afio mai Iesu e fausia i luga o le faavae na faataatia e Mose. E ala i le toefuataiga mai o le talalelei, na ia faataunuuina ai le manaoga mo le usiusitai i tuutuuga ma tulaga o le talalelei sauniuni. Ua le toe i ai se tasi e manaomia ona savali i le malamalama o le masina, aua ua oso a’e le la i ona tulaga uma matagofie” (Doctrinal New Testament Commentary, 3 vols. [1965–73], 1:219–20; tagai foi i le Stephen E. Robinson, “The Law after Christ,” Ensign, Set. 1983, 69–73).

3 Nifae 15:1–10. Na Tuuina mai e Iesu Keriso le Tulafono a Mose ma Faataunuuina

Na aoao mai e uluai perofeta o le Tusi a Mamona le tulafono a Mose o le a faataunuuina lava. Na saunia uma e Nifae, Iakopo, ma Apinati o latou tagata ina ia talia le faamaeaina o le tulafono a Mose. Na faailoa mai e Elder Jeffrey R. Holland o le Korama a Aposetolo e Toasefululua le mafuaaga na mafai ai ona tuuese e sa Nifae tulafono tuai ae opogi tulafono fou:

“Ua manino lava o le faapotopotoga o sa Nifaē na malamalama lelei i lenei mea nai lo le lalolagi Iutaia, ona o perofeta sa Nifaē sa matuā faaeteete lava e aoao atu le natura fesuisuiai o le tulafono. Na fai mai Apinati, ‘E tatau ona outou tausia pea le tulafono a Mose mo le taimi nei; ae ou te fai atu ia te outou, e oo mai le taimi o le a lē toe tatau ai ona tausia le tulafono a Mose.’’[Mosaea 13:27; ua faaopoopo le faatusilima.] I lena lava agaga e tasi, na faamamafa mai e Nifae, ‘O le mea lea, ua matou tautatala atu ai e uiga i le tulafono ina ia mafai ona iloa e a matou fanau le mate o le tulafono; ma ina ia mafai e i latou, i lo latou iloa o le mate o le tulafono, ona latou tulimatai i luma i lena olaga ua ia Keriso, ma latou iloa ai le pogai na tuuina mai ai le tulafono. Ma a uma ona faataunuuina o le tulafono ia Keriso, ia lē tatau ona faamaaaina o latou loto e faasaga ia te ia pe a tatau ai ona aveese o le tulafono.’ [2 Nifae 25:27; ua faaopoopo le faatusilima.]

“O lena ituaiga o aoaoga—o se lapataiga e faasaga i se tasi e faama’a’a le loto ia Keriso i le le puipuia o le tulafono a Mose—atonu e mafai ona auauna atu (ma faaolaina) le toatele o e na soifua mai i le Lalolagi Tuai i na aso ma soifua ai i lenei lalolagi i le aso” (Christ and the New Covenant:The Messianic Message of the Book of Mormon [1997], 156–57).

3 Nifae 15:5–8. E le’i faataunuuina uma le feagaiga

O le a le uiga o le fetalaiga a Iesu ina ua Ia faapea mai, “E lei faataunuuina atoatoa le feagaiga lea na ou faia faatasi ma lou nuu”?(3 Nifae 15:8). Na osia e Ieova se feagaiga ma Aperaamo anamua. Na folafola atu ia Aperaamo le (1) fanau e faavavau, (2) o se laueleele o le tofi, ma le (3) mana o le perisitua a le Atua. O nei folafolaga sa faapea foi ona tuuina atu i fanau a Aperaamo (tagai i le MF&F 132:30–31) ma o le a faataunuuina i le lumanai.

Lolomi